Nouă Traducere În Limba Română

Habacuc 1:1-17

1Rostirea pe care a văzut‑o profetul Habacuc.

Prima plângere a profetului

2– Până când, Doamne, voi striga după ajutor

și Tu nu vei asculta?

Până când voi striga către Tine: „Violență!“

și Tu nu vei izbăvi?

3De ce mă faci să privesc nelegiuirea?

De ce trebuie să mă uit la necaz?

Distrugerea și violența sunt înaintea mea;

peste tot sunt dezbinări și se stârnesc certuri.

4De aceea Legea este fără putere

și dreptatea nu se arată niciodată.

Căci cel rău îl împresoară4 Sau: îl învinge. pe cel drept

și astfel dreptatea este pervertită.

Răspunsul Domnului

5– Uitați‑vă printre neamuri și priviți!

Mirați‑vă! Uimiți‑vă!

Căci în zilele voastre fac o lucrare

pe care n‑ați crede‑o

dacă v‑ar povesti‑o cineva!

6Iată, îi voi ridica pe caldeeni6 babilonieni.,

acel neam crud și năvalnic,

care străbate întinderile pământului

pentru a lua în stăpânire locuințe

care nu sunt ale lui!

7Ei sunt îngrozitori și de temut;

își au propria lege

și nu recunosc nicio altă autoritate!7 Lit.: înfricoșători; / judecata și demnitatea lor provin numai de la ei înșiși.

8Caii lor sunt mai rapizi decât leoparzii

și mai sprinteni decât lupii în amurg.

Călăreții lor se avântă,

călăreții lor vin de departe.

Zboară ca un vultur care se repede să devoreze;

9toți vin pentru violență.

Privirile lor sunt ațintite9 Sensul termenului ebraic este nesigur. tot înainte

și adună captivi ca nisipul de mulți.

10Își bat joc de regi

și‑i iau în derâdere pe conducători.

Râd de orice fortificație,

căci îngrămădesc pământ10 Sau: fac o rampă din pământ, tehnică militară, folosită de către asediatori. lângă ea și o cuceresc.

11Apoi trec ca vântul și merg mai departe11 Posibil: și depășesc limita.;

el se face astfel vinovat,

puterea lui fiindu‑i dumnezeul.

A doua plângere a profetului

12– Oare nu ești Tu din veșnicie, Doamne?

Dumnezeul meu, Sfântul meu, nu vom muri!

Doamne, Tu l‑ai rânduit pentru a face judecată!

Stânca mea, Tu l‑ai ridicat

ca să pedepsească!

13Ochii Tăi sunt prea curați ca să se uite la rău;

Tu nu poți să privești asuprirea!

De ce Te uiți la cei necredincioși

și taci când cel rău îl înghite

pe cel mai drept decât el?

14L‑ai făcut pe om asemenea peștilor mării,

asemenea vietății din mare care nu are stăpân.

15El îi scoate pe toți cu undița,

îi adună cu mreaja lui,

îi strânge în năvodul lui

și de aceea se bucură și se veselește.

16De aceea aduce el jertfe mrejei sale

și arde tămâie năvodului său!

Datorită lor, partea lui este bogată

și mâncarea lui este din abundență!

17Va continua el oare să‑și golească mreaja

și să ucidă neamuri fără să cruțe nimic?

King James Version

Habakkuk 1:1-17

1The burden which Habakkuk the prophet did see. 2O LORD, how long shall I cry, and thou wilt not hear! even cry out unto thee of violence, and thou wilt not save! 3Why dost thou shew me iniquity, and cause me to behold grievance? for spoiling and violence are before me: and there are that raise up strife and contention. 4Therefore the law is slacked, and judgment doth never go forth: for the wicked doth compass about the righteous; therefore wrong judgment proceedeth.1.4 wrong: or, wrested

5¶ Behold ye among the heathen, and regard, and wonder marvellously: for I will work a work in your days, which ye will not believe, though it be told you. 6For, lo, I raise up the Chaldeans, that bitter and hasty nation, which shall march through the breadth of the land, to possess the dwellingplaces that are not theirs.1.6 breadth: Heb. breadths 7They are terrible and dreadful: their judgment and their dignity shall proceed of themselves.1.7 their judgment…: or, from them shall proceed the judgment of these, and the captivity of these 8Their horses also are swifter than the leopards, and are more fierce than the evening wolves: and their horsemen shall spread themselves, and their horsemen shall come from far; they shall fly as the eagle that hasteth to eat.1.8 fierce: Heb. sharp 9They shall come all for violence: their faces shall sup up as the east wind, and they shall gather the captivity as the sand.1.9 their…: or, the supping up of their faces, etc: or, their faces shall look (Heb. the opposition of their faces) toward the east 10And they shall scoff at the kings, and the princes shall be a scorn unto them: they shall deride every strong hold; for they shall heap dust, and take it. 11Then shall his mind change, and he shall pass over, and offend, imputing this his power unto his god.

12Art thou not from everlasting, O LORD my God, mine Holy One? we shall not die. O LORD, thou hast ordained them for judgment; and, O mighty God, thou hast established them for correction.1.12 mighty…: Heb. rock1.12 established: Heb. founded 13Thou art of purer eyes than to behold evil, and canst not look on iniquity: wherefore lookest thou upon them that deal treacherously, and holdest thy tongue when the wicked devoureth the man that is more righteous than he?1.13 iniquity: or, grievance 14And makest men as the fishes of the sea, as the creeping things, that have no ruler over them?1.14 creeping: or, moving 15They take up all of them with the angle, they catch them in their net, and gather them in their drag: therefore they rejoice and are glad.1.15 drag: or, flue net 16Therefore they sacrifice unto their net, and burn incense unto their drag; because by them their portion is fat, and their meat plenteous.1.16 plenteous: or, dainty: Heb. fat 17Shall they therefore empty their net, and not spare continually to slay the nations?