Iacov își binecuvântează fiii
1Iacov i‑a chemat pe fiii săi și a zis: „Adunați‑vă să vă spun ce vi se va întâmpla în zilele de pe urmă.
2Adunați‑vă și ascultați, fiii lui Iacov!
Ascultați‑l pe tatăl vostru, Israel!
3Ruben, tu ești întâiul meu născut,
puterea și primul rod al vigorii mele,
deosebit în demnitate și deosebit în putere.
4Năvalnic ca apa, tu nu vei mai avea întâietatea,
pentru că te‑ai suit în patul tatălui tău
și, suindu‑te în el, l‑ai pângărit.
5Simeon și Levi sunt frați;
săbiile5 Sensul termenului ebraic este nesigur, probabil desemnând numele unei arme. lor sunt arme ale violenței.
6Să nu intre sufletul meu la sfatul lor,
să nu se unească gloria6 Cu referire la suflet, cea mai nobilă parte a ființei umane. mea cu adunarea lor,
pentru că în mânia lor au ucis oameni
și în plăcerea lor au tăiat tendoanele boilor.
7Blestemată să fie mânia lor, pentru că este crâncenă
și furia lor, pentru că este nemiloasă.
Îi voi risipi în Iacov
și îi voi împrăștia în Israel.
8Iuda8 Iuda poate fi derivat din termenul ebraic pentru laudă., frații tăi te vor lăuda.
Mâna ta va fi pe ceafa dușmanilor tăi,
iar fiii tatălui tău se vor pleca înaintea ta.
9Iuda este un pui de leu.
Tu te‑ai întors de la pradă, fiule.
El se apleacă, se întinde ca un leu,
ca o leoaică – cine‑l va trezi?
10Sceptrul nu se va îndepărta de la Iuda,
nici toiagul domnitorului de lângă picioarele sale,
până va veni Șilo10 Sau: până va veni Cel Căruia îi aparține (sceptrul); ori: până ce tributul Îi va fi adus.;
de El vor asculta popoarele.
11El își leagă măgarul de viță
și mânzul măgăriței lui de cea mai aleasă viță.
Își spală hainele în vin
și îmbrăcămintea în sângele strugurilor.
12Ochii îi sunt roșii de vin,
iar dinții îi sunt albi de lapte.
13Zabulon va locui pe coasta mării,
va fi un liman pentru corăbii,
iar hotarul lui se va întinde până la Sidon.
14Isahar este un măgar puternic,
care se culcă între două staule14 Sau: desagi; sau: focuri (ale unor sate sau tabere); sensul cuvântului ebraic este nesigur..
15Când va vedea că locul de odihnă este bun
și că țara este frumoasă,
își va pleca umărul să ducă povara
și va ajunge rob la muncă de corvoadă.
16Dan16 Dan înseamnă El judecă. îl va judeca pe poporul său,
ca una dintre semințiile lui Israel.
17Dan va fi un șarpe pe drum,
o viperă pe cărare,
mușcând caii de călcâie,
făcând călărețul să cadă pe spate.
18În izbăvirea Ta nădăjduiesc, Doamne!
19Pe Gad19 Gad poate însemna și atac sau bandă jefuitoare. îl va ataca o ceată jefuitoare,
dar și el o va ataca la călcâie.
20Hrana lui Așer va fi bogată
și el va oferi delicatese împărătești.
21Neftali este o cerboaică lăsată liberă,
care spune cuvinte frumoase.21 Sau: liberă, / ce naște niște pui minunați.
22Iosif este o viță roditoare22 Sau: un pom roditor.,
o viță roditoare lângă un izvor,
ale cărei ramuri se înalță peste zid22 Sau, foarte probabil: Iosif este un măgar sălbatic, / un măgar sălbatic lângă un izvor, / ai cărui mânji țopăie peste zid. Triburile sunt comparate de obicei cu un animal, nu cu o plantă..
23Arcașii l‑au atacat fioros,
au tras spre el și l‑au urât.
24Totuși, arcul lui a rămas tare,
iar brațele mâinilor sale au fost întărite
de mâinile Puternicului lui Iacov,
de Păstorul, Stânca lui Israel,
25de Dumnezeul tatălui tău, Care te va ajuta,
de Cel Atotputernic25 Ebr.: Șadai, Care te va binecuvânta
cu binecuvântările cerurilor de sus,
cu binecuvântările adâncului de jos,
cu binecuvântările sânilor și ale pântecului.
26Binecuvântările tatălui tău sunt mai presus
decât binecuvântările celor ce m‑au procreat,26 Sau: decât binecuvântările munților veșnici
decât darurile dealurilor veșnice.
Acestea să fie pe capul lui Iosif,
pe creștetul capului celui deosebit de frații săi.26 Sau: capului prințului fraților săi.
27Beniamin este un lup care sfâșie;
dimineața el își devorează vânatul,
iar seara împarte prada.“
Moartea și îngroparea lui Iacov
28Toate acestea sunt cele douăsprezece seminții ale lui Israel. Și acestea sunt cuvintele pe care li le‑a spus tatăl lor când i‑a binecuvântat. I‑a binecuvântat pe fiecare cu o binecuvântare potrivită.
29Apoi le‑a poruncit și le‑a zis: „Eu voi fi adăugat la poporul meu. Înmormântați‑mă alături de părinții mei, în peștera care se află în ogorul hititului Efron, 30ogorul Mahpela, aproape de Mamre, în țara Canaan. Avraam a cumpărat‑o împreună cu ogorul de la hititul Efron, ca teren pentru înmormântare. 31Acolo au fost înmormântați Avraam și Sara, soția sa, acolo au fost înmormântați Isaac și Rebeca, soția sa, și acolo am înmormântat‑o eu pe Lea. 32Ogorul și peștera care se află pe el au fost cumpărate de la fiii lui Het.“
33Când a terminat de dat porunci fiilor săi, Iacov și‑a tras picioarele în pat, și‑a dat suflarea și a fost astfel adăugat la poporul său.
Jacob bénit les douze tribus d’Israël
1Jacob convoqua ses fils et leur dit :
Réunissez-vous et je vous révélerai ce qui vous arrivera dans les temps à venir.
2Rassemblez-vous et écoutez, ╵fils de Jacob !
Ecoutez ce que dit ╵Israël, votre père.
3Ruben, tu es mon premier-né,
le premier fruit de ma vigueur, ╵du temps où j’étais plein de force,
toi, tu es supérieur ╵en dignité ╵et supérieur en force.
4Bouillonnant comme l’eau, ╵tu n’auras pas le premier rang !
Car tu as profané ╵la couche de ton père, ╵en entrant dans mon lit49.4 Voir Gn 35.22..
5Siméon et Lévi sont frères,
ils se sont mis d’accord ╵pour semer la violence.
6Non, je ne veux pas m’associer ╵à leur complot !
Je mets un point d’honneur ╵à ne pas approuver ╵leurs délibérations !
Car mus par leur colère, ╵ils ont tué des hommes ;
poussés par leur caprice, ╵ils ont mutilé des taureaux49.6 Voir Gn 34.25..
7Que leur colère soit maudite, ╵car elle est violente.
Maudit soit leur emportement, ╵car il est implacable !
Moi je les éparpillerai ╵au milieu de Jacob,
je les disperserai ╵en Israël.
8O toi, Juda, ╵tes frères te rendront hommage,
ta main fera ployer ╵la nuque de tes ennemis,
et les fils de ton père ╵se prosterneront devant toi.
9Oui, Juda est un jeune lion49.9 Voir Nb 24.9 ; Ap 5.5..
Mon fils, tu reviens de la chasse
et tu t’es accroupi ╵et couché comme un lion,
comme une lionne : ╵qui te ferait lever ?
10Le sceptre ne s’écartera ╵pas de Juda,
et l’insigne de chef ╵ne sera pas ôté ╵d’entre ses pieds
jusqu’à la venue de celui ╵auquel ils appartiennent49.10 Nom diversement traduit : le Pacifique, le Dominateur, l’Envoyé. celui… appartiennent: rend un mot hébreu dont l’interprétation est discutée. Ez 21.32 semble confirmer la lecture adoptée ici. Cette prophétie est généralement rapportée au Messie qui devait naître de la tribu de Juda.
et à qui tous les peuples ╵rendront obéissance.
11Son âne, il l’attache à la vigne,
et, à un cep de choix, ╵le petit de l’ânesse.
Il lave dans le vin ╵son vêtement,
dans le jus des raisins ╵il nettoie son manteau49.11 Image soulignant l’abondance (voir Ap 7.14 ; 19.13)..
12Il a les yeux plus rouges que le vin,
les dents plus blanches que le lait49.12 Autre traduction : Ses yeux ont été rendus sombres par le vin, et ses dents blanches par le lait..
13Zabulon aura sa demeure ╵sur le rivage de la mer,
il aura sur sa côte ╵un port pour les navires,
son territoire s’étendra ╵jusqu’à Sidon.
14Issacar est un âne ╵très vigoureux
couché au beau milieu ╵de deux enclos.
15Il a trouvé ╵que le repos est bon,
que le pays est agréable,
il tend l’épaule ╵pour porter le fardeau,
et il s’assujettit ╵à la corvée.
16Dan jugera son peuple,
comme les autres tribus d’Israël.
17Que Dan soit un serpent ╵sur le chemin,
qu’il soit une vipère ╵sur le sentier,
mordant les jarrets du cheval,
pour que le cavalier ╵en tombe à la renverse.
18Je compte sur toi, Eternel ╵pour accorder la délivrance.
19Gad agressé par une troupe ╵l’assaillira
et c’est sa troupe à lui ╵qui poursuivra la troupe adverse.
20Aser a une riche nourriture.
C’est lui qui fournira ╵des mets dignes d’un roi.
21Nephtali est semblable ╵à une biche en liberté ╵qui donne de beaux faons.
22Joseph est un rameau fertile
d’un arbre plein de fruits ╵planté près d’une source.
Ses branches grimpent et s’élancent ╵par-dessus la muraille.
23Des archers le provoquent, ╵le prennent à partie,
et le harcèlent de leurs flèches.
24Mais son arc reste ferme
car ses bras pleins de force ╵conservent leur souplesse
grâce au secours ╵du Puissant de Jacob,
qui est le berger et le Roc ╵sur lequel Israël se fonde.
25Oui, le Dieu de ton père ╵viendra à ton secours,
le Tout-Puissant te bénira.
Qu’il veuille te bénir d’en haut ╵par des pluies abondantes
et par des eaux d’en bas ╵où repose l’abîme,
par de nombreux enfants ╵et beaucoup de troupeaux.
26Les bénédictions de ton père surpassent
celles des montagnes antiques
et les meilleurs produits ╵des collines anciennes.
Que ces bénédictions ╵soient sur la tête de Joseph,
et sur le front ╵du prince de ses frères49.26 Voir Dt 33.15. !
27Benjamin est semblable ╵à un loup qui déchire.
Dès le matin, ╵il dévore sa proie,
et sur le soir encore, ╵répartit le butin.
28Tous ceux-là ont formé les douze tribus d’Israël, c’est ainsi que leur parla leur père et qu’il les bénit, en prononçant pour chacun sa bénédiction propre.
La mort de Jacob
29Jacob leur donna ses instructions : Je vais aller rejoindre mes ancêtres, enterrez-moi auprès de mes pères dans la caverne qui se trouve dans le champ d’Ephrôn le Hittite, 30dans la caverne du champ de Makpéla, vis-à-vis de Mamré, au pays de Canaan, la caverne qu’Abraham a achetée, avec le champ, à Ephrôn le Hittite en propriété funéraire49.30 Voir Gn 23.3-18.. 31C’est là qu’on a enterré Abraham et sa femme Sara ; c’est là qu’on a enterré Isaac et sa femme Rébecca. C’est là aussi que j’ai enterré Léa. 32Le champ et la caverne qui s’y trouve ont été achetés aux Hittites.
33Lorsque Jacob eut achevé d’énoncer ses instructions à ses fils, il ramena ses pieds sur son lit, expira et fut réuni à ses ancêtres49.33 Voir Ac 7.15..
