Geneza 39 – NTLR & NIRV

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 39:1-23

Iosif și soția lui Potifar

1Iosif a fost dus în Egipt, iar Potifar, comandant al gărzii1 Vezi nota de la 37:36. și unul dintre demnitarii lui Faraon, l‑a cumpărat de la ismaeliții care‑l coborâseră acolo. 2Domnul a fost cu Iosif, astfel încât acesta a prosperat și a locuit în casa stăpânului său, egipteanul. 3Stăpânul său a văzut că Domnul era cu Iosif și că Domnul îl ajuta să‑i prospere în mâini tot ce făcea. 4Iosif a găsit bunăvoință înaintea4 Lit.: în ochii. acestuia și i‑a slujit, iar stăpânul său l‑a pus responsabil peste casa lui și i‑a dat în grijă tot ce avea. 5De când Potifar l‑a pus responsabil peste casa lui și peste tot ce avea, Domnul a binecuvântat casa egipteanului datorită lui Iosif. Și binecuvântarea Domnului a fost peste tot ce avea el, atât în casă, cât și pe câmp. 6Astfel, stăpânul a lăsat în grija lui Iosif tot ce avea și nu se preocupa de nimic, în afară de hrana pe care o mânca. Iosif era frumos la chip și frumos la înfățișare.

7După toate acestea, soția stăpânului său a pus ochii pe Iosif și a zis:

– Culcă‑te cu mine!

8Dar el a refuzat și i‑a zis soției stăpânului său:

– Iată, pentru că știe că sunt aici, stăpânul meu nu se preocupă de ce este în casă și mi‑a dat pe mână tot ce are. 9Nimeni nu este mai mare decât mine în această casă, iar el nu m‑a oprit de la nimic, în afară de tine, pentru că ești soția lui. Deci cum aș putea să fac un rău așa de mare și să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu? 10Deși ea îi vorbea lui Iosif în fiecare zi, el n‑a ascultat de ea și n‑a vrut să se întindă lângă ea ca să fie cu ea.

11Într‑o zi însă, când Iosif a intrat în casă pentru a‑și îndeplini lucrarea și nimeni altcineva dintre oamenii casei nu era acolo, 12ea l‑a apucat de haină, zicând: „Culcă‑te cu mine!“ Dar el și‑a lăsat haina în mâna ei, a fugit și a ieșit afară. 13Când ea a văzut că și‑a lăsat haina în mâna ei și a fugit afară, 14i‑a chemat pe oamenii casei ei și le‑a zis: „Vedeți, ne‑a adus un evreu ca să‑și bată joc de noi. El a intrat la mine ca să se culce cu mine, dar eu am strigat cu glas tare. 15Când a auzit că îmi ridic glasul și strig, și‑a lăsat haina lângă mine, a fugit și a ieșit afară.“ 16Ea i‑a ținut haina lângă ea până când a venit stăpânul lui acasă. 17Apoi a vorbit cu el despre aceste lucruri, zicând: „Robul acela evreu, pe care ni l‑ai adus, a intrat la mine ca să‑și bată joc de mine. 18Dar când mi‑am ridicat glasul și am strigat, și‑a lăsat haina lângă mine și a fugit afară.“

19Când stăpânul său a auzit cuvintele soției sale, care spunea: „Așa s‑a purtat robul tău cu mine!“, s‑a aprins de mânie. 20Stăpânul lui Iosif l‑a luat și l‑a aruncat în temniță, în locul în care erau închiși prizonierii regelui. Și astfel a rămas acolo, în închisoare. 21Dar Domnul a fost cu Iosif, Și‑a întins îndurarea peste el și a făcut să găsească bunăvoință la comandantul temniței. 22Comandantul temniței i‑a dat în grija lui Iosif pe toți prizonierii care erau în temniță. Tot ceea ce se făcea acolo, se făcea prin el. 23Comandantul temniței nu mai cerceta nimic din ceea ce era în grija lui Iosif, pentru că Domnul era cu acesta și îl ajuta să prospere în orice făcea.

New International Reader’s Version

Genesis 39:1-23

Joseph and the Wife of Potiphar

1Joseph had been taken down to Egypt. An Egyptian named Potiphar had bought him from the Ishmaelite traders who had taken him there. Potiphar was one of Pharaoh’s officials. He was the captain of the palace guard.

2The Lord was with Joseph. He gave him great success. Joseph lived in Potiphar’s house. 3Joseph’s master saw that the Lord was with him. He saw that the Lord made Joseph successful in everything he did. 4So Potiphar was pleased with Joseph and made him his attendant. He put Joseph in charge of his house. He trusted Joseph to take care of everything he owned. 5From that time on, the Lord blessed Potiphar’s family and servants because of Joseph. He blessed everything Potiphar had in his house and field. 6So Joseph took good care of everything Potiphar owned. With Joseph in charge, Potiphar didn’t have to worry about anything except the food he ate.

Joseph was strong and handsome. 7After a while, his master’s wife noticed Joseph. She said to him, “Come to bed with me!”

8But he refused. “My master has put me in charge,” he told her. “Now he doesn’t have to worry about anything in the house. He trusts me to take care of everything he owns. 9No one in this house is in a higher position than I am. My master hasn’t held anything back from me, except you. You are his wife. So how could I do an evil thing like that? How could I sin against God?” 10She spoke to Joseph day after day. But he told her he wouldn’t go to bed with her. He didn’t even want to be with her.

11One day Joseph went into the house to take care of his duties. None of the family servants was inside. 12Potiphar’s wife grabbed him by his coat. “Come to bed with me!” she said. But he left his coat in her hand. And he ran out of the house.

13She saw that he had left his coat in her hand and had run out of the house. 14So she called her servants. “Look,” she said to them, “this Hebrew slave has been brought here to make fun of us! He came in here to force me to have sex with him. But I screamed for help. 15He heard my scream. So he left his coat beside me and ran out of the house.”

16She kept Joseph’s coat with her until Potiphar came home. 17Then she told him her story. She said, “That Hebrew slave you brought us came to me to rape me. 18But I screamed for help. So he left his coat beside me and ran out of the house.”

19Potiphar’s wife told him, “That’s how your slave treated me.” When Joseph’s master heard her story, he became very angry. 20So he put Joseph in prison. It was the place where the king’s prisoners were kept.

While Joseph was there in the prison, 21the Lord was with him. He was kind to him. So the man running the prison was pleased with Joseph. 22He put Joseph in charge of all the prisoners. He made him responsible for everything done there. 23The man who ran the prison didn’t pay attention to anything in Joseph’s care. That’s because the Lord was with Joseph. He gave Joseph success in everything he did.