Iuda și Tamar
1În vremea aceea, Iuda a plecat de la frații săi și s‑a stabilit lângă un adulamit pe nume Hira. 2Iuda a văzut‑o acolo pe fiica unui canaanit, al cărui nume era Șua, a luat‑o de soție și a intrat la ea2, 18 Vezi nota de la 16:2.. 3Ea a rămas însărcinată și a născut un fiu căruia Iuda i‑a pus numele Er. 4A rămas din nou însărcinată și a mai născut un fiu. Și ea i‑a pus numele Onan. 5A născut iarăși un alt fiu și ea i‑a pus numele Șela. Iuda era la Chezib când l‑a născut ea.
6Iuda i‑a luat o soție lui Er, întâiul său născut; numele ei era Tamar. 7Dar Er, întâiul născut al lui Iuda, era rău în ochii Domnului, astfel că Domnul l‑a omorât. 8Atunci Iuda i‑a zis lui Onan: „Intră la soția fratelui tău și împlinește‑ți față de ea datoria de cumnat8 Vezi Deut. 25:5-10, obicei cunoscut drept „legea leviratului“ (lat.: levir înseamnă cumnat).: ridică‑i o sămânță fratelui tău.“ 9Dar pentru că știa că sămânța nu va fi a lui, Onan o vărsa9 Sensul verbului ebraic este a distruge, a ruina. pe pământ ori de câte ori intra la soția fratelui său, ca să nu‑i dea o sămânță fratelui său. 10Ceea ce făcea el era rău în ochii Domnului, așa că Domnul l‑a omorât și pe el. 11Atunci Iuda i‑a zis nurorii sale, Tamar: „Rămâi văduvă în casa tatălui tău până va crește fiul meu Șela.“ Căci își spunea: „Să nu cumva să moară și acesta, ca frații săi.“ Astfel, Tamar s‑a întors în casa tatălui ei.
12Au trecut multe zile, și soția lui Iuda, fiica lui Șua, a murit. După ce a fost mângâiat, Iuda s‑a suit la Timna împreună cu prietenul său, adulamitul Hira, la cei care‑i tundeau oile. 13Tamarei i s‑a spus: „Iată că socrul tău se suie la Timna, ca să‑și tundă oile.“ 14Atunci ea și‑a schimbat hainele de văduvă și s‑a acoperit cu un văl. S‑a înfășurat și s‑a așezat la intrarea în Enayim, care se află în drum spre Timna, fiindcă văzuse că, deși Șela crescuse, ea nu‑i fusese dată de soție.
15Când Iuda a văzut‑o, a crezut că este o prostituată, pentru că avea fața acoperită. 16El s‑a îndreptat spre ea, de‑a lungul drumului, și i‑a zis:
– Lasă‑mă, te rog, să intru la tine!
Căci nu știa că este nora sa.
Ea a întrebat:
– Ce‑mi vei da, dacă intri la mine?
17El a răspuns:
– Îți voi trimite un ied din turmă.
Ea a zis:
– Doar dacă îmi dai o garanție până îl vei trimite.
18El a întrebat:
– Ce garanție să‑ți dau?
Atunci ea a zis:
– Sigiliul18 Sigiliul era cilindric sau plat, fiind prins de un șnur și purtat la gât. Era folosit la parafarea documentelor din lut și purtând cu sine identitatea posesorului. tău, șnurul tău și toiagul din mâna ta.
El i le‑a dat și a intrat la ea, iar ea a rămas însărcinată prin el. 19După aceea ea s‑a ridicat și a plecat. Apoi și‑a dat jos vălul și s‑a schimbat în hainele ei de văduvă.
20Când Iuda a trimis iedul prin prietenul său adulamit, ca să ia garanția de la femeie, acesta n‑a mai găsit‑o.
21El i‑a întrebat pe oamenii din acel loc, zicând:
– Unde este hierodula21 Prostituată sacră. Termenul ebraic diferă de cel din v. 15, Hira încercând probabil să acopere faptul că Iuda s‑a culcat cu o prostituată obișnuită. Prostituatele de la temple erau respectate, pe când cele obișnuite erau tratate cu dispreț. care stătea lângă drum, la Enayim?
Ei au răspuns:
– N‑a fost aici nicio hierodulă.
22El s‑a întors la Iuda și a zis:
– N‑am găsit‑o. Mai mult, oamenii din acel loc au zis: „N‑a fost nicio hierodulă aici.“
23Iuda a răspuns:
– Să păstreze pentru ea ce a luat. Altfel, ne vom face de râs. Iată, eu am trimis acest ied, dar n‑ai mai găsit‑o.
24Cam după trei luni, lui Iuda i s‑a spus:
– Tamar, nora ta, s‑a prostituat și iată că a rămas și însărcinată în urma curviilor ei.
Iuda a zis:
– Scoateți‑o afară ca să fie arsă.
25În timp ce era scoasă afară, ea i‑a trimis vorbă socrului ei, zicând: „Bărbatul ale căruia sunt aceste lucruri m‑a lăsat însărcinată. Recunoaște, te rog, ale cui sunt sigiliul, șnurul și toiagul.“ 26Iuda le‑a recunoscut și a zis: „Ea este mai puțin vinovată decât mine, pentru că nu am dat‑o de soție fiului meu Șela.“ Și nu s‑a mai culcat niciodată cu ea26 Lit.: n‑a mai cunoscut‑o, un eufemism ebraic cu sensul de: a avea relații sexuale..
27Când i‑a venit vremea să nască, iată că în pântecul ei erau gemeni. 28În timpul nașterii, unul dintre ei a scos mâna. Moașa i‑a apucat‑o și a legat‑o cu un fir cărămiziu, zicând: „Acesta a ieșit primul!“ 29Dar el și‑a tras mâna înapoi și iată că a ieșit fratele său. Atunci ea a zis: „Ce spărtură ai făcut!“ De aceea i s‑a pus numele Pereț29 Pereț înseamnă Spărtură.. 30După aceea a ieșit fratele său, cel cu firul roșu legat la mână, și i s‑a pus numele Zerah30 Zerah înseamnă Roșu aprins..
38
ユダとタマル
1そのころ、ユダは家を出て、ヒラというアドラム人の近くに住むことになりました。 2そこでカナン人シュアの娘を見そめ、結婚しました。 3-5彼らはケジブに住み、エル、オナン、シェラという三人の息子をもうけました。子どもたちの名前は母親がつけたものです。ただし、エルだけは父親がつけました。
6長男エルが成人すると、ユダはタマルという娘と結婚させました。 7ところが、エルは主の目に悪い者だったので神の怒りを買い、いのちを落としてしまったのです。
8ユダは弟のオナンに言いました。「おまえはタマルと結婚しなければいけない。それが、兄に先立たれた弟の義務なのだ。そうして子どもができたら、兄の家系を継がせるのだ。」
9しかしオナンは、自分の子として育てられないような子どもなら、いらないと思いました。それで、結婚はしましたが、いっしょに寝る時はいつも、子どもができないようにベッドの上に射精していました。兄の子孫になる子どもを産ませたくなかったのです。 10しかし、主がそんなことをお赦しになるはずはなく、結局、彼もいのちを落としてしまいました。 11打つ手がなくなったので、ユダは嫁のタマルに、しばらく実家へ帰ることを勧めました。末息子のシェラが結婚できる年齢になったら必ず呼び戻す、という条件で、ひとまず両親のもとへ帰したのです。しかし、それは表向きで、ほんとうはシェラと結婚させる気はありませんでした。この子まで、二人の兄と同じように、神に殺されてはたまりません。タマルは、言われたとおり両親のもとへ帰りました。
12何年かして、ユダの妻が死にました。喪の期間が過ぎると、ユダは友人のアドラム人ヒラと、ティムナへ行って羊の毛を刈る仕事を監督することにしました。 13ある人がタマルに、そのことを教えました。 14シェラはもう大人になっているのに、彼と結婚させてもらえないことを、タマルはこの時すでに感づいていました。そこで、未亡人の服を脱ぎ、ベールをかぶって、エナイムの村の入口の道路わきに座りました。エナイムはティムナへ行く途中にあります。 15ユダはそこを通りかかった時、彼女を売春婦だと思いました。顔をベールで隠していたので、タマルとはわからなかったのです。 16彼は足を止め、自分の相手をしてくれと誘いました。もちろん、義理の娘だとは夢にも思いません。
「いくらで？」
17「子やぎ一頭ではどうだ？ あとできっと送ってやるから。」
「送ってくれるったって、確かな保証がなければだめよ。」
18「それはもっともだ。で、何が欲しいのかね。」
「そうね、あなたの印章と杖がいいわ。」
ユダは言われたとおりにしました。タマルは彼を家に引き入れ、一夜を共にしました。こうして彼女は子どもを身ごもり、 19その後また未亡人の服を身につけました。 20ユダはアドラム人ヒラに子やぎを届けてもらおうとしました。そして、預けた品を取り戻すつもりでした。ところが、いくら捜しても、それらしい女は見つかりません。 21ヒラは町の男たちの間を尋ね回りました。「ちょっとお尋ねしますが、村の入口の道ばたで客を取っていた女は、どこに住んでいるのでしょう。」
「さあね、この辺じゃ、そんな女がいるという話は聞いたこともないが。」同じ答えが返ってくるばかりです。 22しかたがありません。ユダのところへ帰り、八方手を尽くして捜したが、女は見つからず、だれも心当たりのある者はいなかったことを伝えました。
23「それでは、しかたがない。あれは女にやったと思えばいい。できるだけのことはしたのだ。またあそこへ取りに戻ったりすれば、町中のいい笑い者になるだけだ。」ユダもあきらめるしかありませんでした。
24さて、それから三か月ほどしたある日、タマルに子どもができたという知らせが届きました。未亡人の身でありながら、ふしだらなことをしたに違いないというのです。
「けしからん。ここへ連れて来て焼き殺してしまえ。」ユダは、かんかんに怒って叫びました。 25人々はタマルの家へ押しかけ、外に引きずり出そうとしました。このままでは殺されてしまいます。彼女は急いで義父に言づてを送りました。「この印章と杖の持ち主が、生まれて来る子の父親です。だれの物か、おわかりですね。」
26ユダはひと目見て驚きました。なんと自分が渡した品物ではありませんか。「私が悪かった。タマルを責めるわけにはいかない。こうなったのもみな、私が息子のシェラと結婚させると約束しながら、それを守らなかったからだ。」そしてユダは、二度と彼女と寝ることはありませんでした。
27月が満ちて、タマルはふたごの男の子を産みました。 28生まれる時、助産婦は、最初に手を出した子の腕の回りに赤い糸を結びました。 29ところが、その子は手を引っ込めてしまい、もう一人のほうが先に生まれたのです。「おやまあ、この子ったら、先に飛び出したりして」と、助産婦は思わず叫びました。それで、その子の名はペレツ〔「飛び出して来た者」の意〕となりました。 30そのあとすぐ、腕に赤い糸をつけた子どもが生まれました。彼はゼラフ（「輝く」の意）と名づけられました。
