Întoarcerea lui Iacov la Betel
1Dumnezeu i‑a zis lui Iacov: „Ridică‑te, suie‑te la Betel, locuiește acolo și zidește un altar pentru Dumnezeul Care ți S‑a arătat pe când fugeai de fratele tău, Esau.“
2Iacov a zis familiei lui și tuturor celor care erau cu el: „Îndepărtați dumnezeii care sunt în mijlocul vostru, curățiți‑vă și schimbați‑vă hainele. 3Să ne ridicăm și să ne suim la Betel. Voi zidi acolo un altar pentru Dumnezeul Care mi‑a răspuns în ziua necazului meu și a fost cu mine pe oriunde3 Lit.: a fost cu mine în drumul pe care. am umblat.“ 4Ei i‑au dat lui Iacov toți dumnezeii, care erau în mâinile lor, și cerceii care erau în urechile lor. Iacov i‑a îngropat sub terebintul care se afla lângă Șechem. 5Apoi au plecat. Groaza lui Dumnezeu a cuprins cetățile din împrejurimi, astfel încât nimeni nu i‑a urmărit.
6Iacov a ajuns la Luz, adică Betel, care se află în țara Canaan, împreună cu toți oamenii care erau cu el. 7Acolo a zidit un altar și a pus acelui loc numele El‑Betel7 El‑Betel înseamnă Dumnezeul Betelului., pentru că Dumnezeu Însuși i Se arătase acolo, pe când fugea de fratele său. 8Debora, doica Rebecăi, a murit și a fost îngropată sub un stejar, mai jos de Betel. De aceea stejarului i s‑a pus numele Alon-Bakut8 Alon-Bakut înseamnă Stejarul Bocetului..
9După ce Iacov s‑a întors din Padan-Aram, Dumnezeu i S‑a arătat din nou, l‑a binecuvântat 10și i‑a zis: „Numele tău este Iacov; dar nu te vei mai numi Iacov10 Ebr.: Ya’aqob înseamnă Cel care ține de călcâi (în sens figurat: Înșelător). Vezi nota de la 25:26., ci numele tău va fi Israel10 Israel înseamnă El se luptă cu Dumnezeu..“ Și i‑a pus numele Israel.
11Apoi Dumnezeu i‑a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic11 Ebr.: El‑Șadai.: fii roditor și înmulțește‑te. Un neam și o mulțime de neamuri vor ieși din tine, chiar regi vor ieși din coapsele tale. 12Țara pe care le‑am dat‑o lui Avraam și Isaac ți‑o voi da ție și seminței12 Vezi nota de la 12:7. tale după tine.“ 13Apoi Dumnezeu S‑a înălțat de la el, din locul în care îi vorbise. 14Iacov a ridicat un stâlp de piatră în locul în care Dumnezeu îi vorbise și a turnat o jertfă de băutură și untdelemn pe el. 15Iacov a pus numele Betel15 Betel înseamnă Casa lui Dumnezeu. locului în care îi vorbise Dumnezeu.
Moartea Rahelei și a lui Isaac
16După aceea au plecat din Betel și, înainte de a ajunge la Efrata, pe Rahela au apucat‑o durerile nașterii. A avut o naștere grea. 17Pe când era în durerile nașterii, moașa i‑a zis: „Nu te teme, pentru că mai ai un fiu.“ 18În timp ce‑și dădea sufletul, pentru că era pe moarte, Rahela i‑a pus băiatului numele Ben‑Oni18 Ben‑Oni înseamnă Fiul necazului meu.; însă tatăl său i‑a pus numele Beniamin18 Beniamin înseamnă Fiul dreptei mele sau Fiul născut în sud, deosebindu‑l de ceilalți fii care s‑au născut în nord. Stând cu fața spre răsărit, sudul se află în partea dreaptă.. 19Rahela a murit și a fost îngropată pe drumul spre Efrata, adică Betleem. 20Iacov a ridicat un stâlp pe mormântul ei, stâlp care a rămas pe mormântul Rahelei până în ziua aceasta.
21Israel și‑a continuat călătoria și apoi și‑a întins cortul dincolo de Migdal-Eder. 22În timp ce Israel locuia în acel ținut, Ruben s‑a dus și s‑a culcat cu Bilha, țiitoarea tatălui său. Israel a aflat acest lucru.
Iacov avea doisprezece fii.
23Fiii Leei au fost:
Ruben, întâiul născut al lui Iacov;
Simeon, Levi, Iuda, Isahar și Zabulon.
24Fiii Rahelei au fost:
Iosif și Beniamin.
25Fiii Bilhei, roaba Rahelei, au fost:
Dan și Neftali.
26Fiii Zilpei, roaba Leei, au fost:
Gad și Așer.
Aceștia au fost fiii lui Iacov, care i s‑au născut în Padan-Aram.
Moartea lui Isaac
27Iacov a ajuns la tatăl său, Isaac, în Mamre, lângă Chiriat-Arba, adică Hebron, unde au locuit ca străini Avraam și Isaac. 28Isaac a trăit o sută optzeci de ani. 29El și‑a dat ultima suflare și astfel a murit bătrân și sătul de zile, fiind adăugat la poporul său. Iar Esau și Iacov, fiii săi, l‑au înmormântat.
Jakob vender tilbage til Betel
1Derpå sagde Gud til Jakob: „Nu skal du tage videre til Betel og slå lejr der. Du skal bygge et alter og tilbede mig der, for jeg er den Gud, som viste sig for dig, dengang du var på flugt fra din bror, Esau.”
2Med det samme gav Jakob besked til sin familie og hele sin husstand: „Tilintetgør alle jeres afgudsfigurer, vask jer grundigt og skift tøj. 3Vi tager til Betel, og der vil jeg rejse et alter for den Gud, som hørte min bøn, da jeg var i vanskeligheder—den Gud, som også var med mig på min lange rejse.” 4Så gav de Jakob alle deres afguder og øreringe, og han begravede det hele under det store egetræ udenfor byen Sikem.
5Derefter brød de op og begav sig på vej. Gud gjorde indbyggerne i alle de omkringliggende byer rædselsslagne, så de ikke forfulgte dem. 6Jakob og hans folk ankom nu til Luz, det senere Betel, i Kana’an. 7Der byggede Jakob et alter og kaldte det El-Betel,35,7 Det betyder: „Betels Gud” eller „Guds mægtige hus”. for det var der, Gud havde vist sig for ham, dengang han flygtede fra sin bror.
8Kort tid efter døde Rebekkas gamle barnepige, Debora, og hun blev begravet under egetræet i dalen neden for Betel. Siden den tid kaldte man træet „Grædeegen”.
9Gud havde nu vist sig for Jakob to gange, den anden gang, da han var på vej hjem fra Paddan-Aram. Dengang havde Gud velsignet ham 10og sagt: „Dit navn er godt nok Jakob. Men det skal du ikke længere kaldes. Du skal hedde Israel!” Det var altså dengang, Jakob fik navnet Israel.35,10 1.Mos. 32,28.
11Her i Betel viste Gud sig igen for Jakob og gentog sit tidligere løfte:35,11 1.Mos. 28,13-14. „Jeg er Gud den almægtige! Du skal få mange efterkommere og blive stamfar til et stort folk, ja mange folkeslag. Nogle af dine efterkommere vil blive konger. 12Det løfte om land, som jeg gav til Abraham og Isak, giver jeg også til dig og dine efterkommere.” 13Så steg Gud op fra det sted, hvor han havde talt til Jakob. 14Jakob havde rejst en mindesten på dette sted, hvor Gud nu igen havde vist sig for ham, og som et drikoffer til Gud hældte han vin ud over mindestenen og salvede den med olivenolie. 15Grunden til, at Jakob kaldte stedet Betel,35,15 Det betyder: „Guds hus”. var, at Gud havde mødt ham der og talt til ham.35,15 Kronologien i denne beretning er uklar, da hebraisk fortællestil ikke lægger vægt på kronologi, men ofte bruger gentagelser.
Jakob mister Rakel
16Jakob og hans familie forlod nu Betel og rejste videre mod Efrat, det senere Betlehem. På vejen dertil fik Rakel stærke fødselsveer. 17Under den meget vanskelige fødsel sagde jordemoderen: „Du skal ikke være bange, du har fået endnu en søn.” 18Rakel overlevede dog ikke fødslen, men lige inden hun døde, gav hun ham navnet Benoni.35,18 Det betyder: „sorgens søn”. Det navn ændrede Jakob til Benjamin.35,18 Det betyder: „højre hånds søn”, dvs. „yndlingssøn”.
19Da Rakel var død, blev hun begravet ved vejen til Betlehem, som dengang hed Efrat. 20Jakob rejste en mindesten på graven, og den står der den dag i dag.
21Så fortsatte Jakob sin rejse og slog lejr på den anden side af Migdal-Eder. 22Det var, mens de opholdt sig der, at Ruben gik i seng med sin fars slavehustru, Bilha, og Jakob fik det at vide.
Her følger navnene på Jakobs 12 sønner. 23Hans sønner med Lea var: Ruben (den førstefødte), Simeon, Levi, Juda, Issakar og Zebulon. 24Hans sønner med Rakel var: Josef og Benjamin. 25Hans sønner med Bilha, Rakels tjenestepige, var: Dan og Naftali. 26Hans sønner med Zilpa, Leas tjenestepige, var: Gad og Asher. Disse sønner fik han under sin landflygtighed i Paddan-Aram.
27Omsider nåede Jakob frem til sin far, Isak, i Mamre, tæt ved Kirjat-Arba, som nu hedder Hebron, hvor også Abraham havde boet. 28-29Isak døde kort tid efter i en alder af 180 år, meget gammel og mæt af dage. Hans sønner, Esau og Jakob, begravede ham.
