Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 32:1-32

1Iacov și‑a continuat drumul și l‑au întâlnit îngerii lui Dumnezeu. 2Când i‑a văzut, Iacov a zis: „Aceasta este tabăra lui Dumnezeu.“ Și a pus acelui loc numele Mahanayim2 Mahanayim înseamnă Două Tabere..

Iacov se pregătește să‑l întâlnească pe Esau

3Iacov a trimis înaintea lui mesageri la fratele său, Esau, în Seir, în ținutul lui Edom. 4El le‑a poruncit, zicând: „Așa să‑i spuneți stăpânului meu, Esau: «Așa vorbește robul tău, Iacov: ‘Am locuit cu Laban și am rămas la el până acum. 5Am boi, măgari, turme, robi și roabe și am trimis acest mesaj stăpânului meu, ca să găsesc bunăvoință înaintea ta.5 Lit.: în ochii tăi.’»“

6Mesagerii s‑au întors la Iacov, zicând: „Ne‑am dus la fratele tău, Esau, iar el vine în întâmpinarea ta cu patru sute de bărbați.“ 7Iacov s‑a temut foarte tare și era îngrijorat. A împărțit în două tabere oamenii care erau cu el, turmele, cirezile și cămilele 8și a zis: „Dacă Esau vine împotriva uneia dintre tabere și o atacă, cealaltă tabără va putea să scape.“

9Apoi Iacov a zis: „Doamne, Dumnezeul tatălui meu, Avraam, și Dumnezeul tatălui meu, Isaac, Cel Care mi‑ai spus: «Întoarce‑te în țara ta, la rudele tale și‑ți voi face bine», 10sunt prea neînsemnat pentru toată îndurarea și toată credincioșia pe care le‑ai arătat față de robul Tău, pentru că am trecut Iordanul doar cu toiagul meu, iar acum am ajuns două tabere. 11Scapă‑mă, Te rog, din mâna fratelui meu, din mâna lui Esau, deoarece mă tem că va veni și ne va ataca pe mine, pe mame și pe copii. 12Totuși, Tu ai zis: «Cu siguranță îți voi face bine și‑ți voi face sămânța12 Vezi nota de la 12:7. la fel de numeroasă precum nisipul mării, care nu poate fi numărat.»“

13El a rămas acolo peste noapte și a luat din agoniseala mâinilor lui un dar pentru Esau, fratele său: 14două sute de capre și douăzeci de țapi, două sute de oi și douăzeci de berbeci, 15treizeci de cămile care alăptau, împreună cu puii lor, patruzeci de vaci și zece tauri, precum și douăzeci de măgărițe și zece măgari. 16El le‑a dat robilor săi câte o turmă la fiecare, și le‑a zis: „Mergeți înaintea mea și lăsați o distanță între fiecare turmă.“ 17El i‑a poruncit celui dintâi, zicând: „Când îl vei întâlni pe fratele meu, Esau, iar el te va întreba: «Al cui ești? Unde te duci? Și ale cui sunt aceste animale dinaintea ta?», 18tu să‑i răspunzi: «Sunt ale robului tău, Iacov. Sunt un dar trimis stăpânului meu, Esau. Iată, el însuși vine în urma noastră.»“ 19Iacov le‑a poruncit celui de‑al doilea, celui de‑al treilea și tuturor celor care mânau turmele, zicând: „Să‑i spuneți același lucru lui Esau, când îl veți întâlni. 20Spuneți‑i, de asemenea: «Iată, robul tău, Iacov, vine în urma noastră!»“, căci își zicea: „Îl voi potoli cu darul pe care‑l trimit înaintea mea, iar când îl voi vedea față în față, poate mă va accepta.“ 21Astfel, darul a trecut înaintea lui, iar el a rămas în tabără în noaptea aceea.

Lupta lui Iacov la Peniel

22În aceeași noapte, Iacov s‑a sculat, și‑a luat cele două soții, cele două roabe și cei unsprezece copii și a trecut vadul Iabok. 23I‑a luat, i‑a trecut uedul23 Vezi nota de la Gen. 26:17, 19., iar apoi a trecut tot ce avea.

24Iacov a rămas singur, iar un bărbat s‑a luptat24 Autorul face un joc de cuvinte: el s‑a luptat (ebr.: ye’abeq) cu Iacov (ebr.: ya’aqob) pe malul Iabokului (ebr.: yabboq). cu el până la ivirea zorilor. 25Când bărbatul acela a văzut că nu‑l poate învinge, l‑a lovit la încheietura coapsei, astfel încât încheietura coapsei lui Iacov a sărit din locul ei în timp ce se lupta cu El.

26Apoi a zis:

– Lasă‑Mă să plec pentru că se ivesc zorii.

Dar Iacov a răspuns:

– Nu Te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta.

27Și El l‑a întrebat:

– Cum te cheamă?

El a răspuns:

– Iacov.

28Atunci bărbatul acela i‑a zis:

– Nu te vei mai numi Iacov, ci Israel28 Israel înseamnă El se luptă cu Dumnezeu., pentru că te‑ai luptat cu Dumnezeu și cu oamenii și ai învins.

29Iacov L‑a întrebat:

– Spune‑mi, Te rog, Numele Tău.

El i‑a răspuns:

– De ce Îmi ceri Numele?

Și l‑a binecuvântat acolo. 30Iacov a pus acelui loc numele Peniel30 Peniel înseamnă Fața lui Dumnezeu., zicând: „L‑am văzut pe Dumnezeu față în față și totuși am scăpat cu viață.“

31Răsărea soarele atunci când Iacov a plecat din Peniel31 Ebr.: Penuel, o variantă a lui Peniel, șchiopătând din coapsă. 32Până în ziua aceasta, fiii lui Israel nu mănâncă tendonul de la încheietura coapsei animalelor, tocmai pentru că Iacov a fost lovit în tendonul de la încheietura coapsei.

New International Version - UK

Genesis 32:1-32

Jacob prepares to meet Esau

32 In Hebrew texts 32:1-32 is numbered 32:2-33. 1Jacob also went on his way, and the angels of God met him. 2When Jacob saw them, he said, ‘This is the camp of God!’ So he named that place Mahanaim.32:2 Mahanaim means two camps.

3Jacob sent messengers ahead of him to his brother Esau in the land of Seir, the country of Edom. 4He instructed them: ‘This is what you are to say to my lord Esau: “Your servant Jacob says, I have been staying with Laban and have remained there till now. 5I have cattle and donkeys, sheep and goats, male and female servants. Now I am sending this message to my lord, that I may find favour in your eyes.” ’

6When the messengers returned to Jacob, they said, ‘We went to your brother Esau, and now he is coming to meet you, and four hundred men are with him.’

7In great fear and distress Jacob divided the people who were with him into two groups,32:7 Or camps and the flocks and herds and camels as well. 8He thought, ‘If Esau comes and attacks one group,32:8 Or camp the group32:8 Or camp that is left may escape.’

9Then Jacob prayed, ‘O God of my father Abraham, God of my father Isaac, Lord, you who said to me, “Go back to your country and your relatives, and I will make you prosper,” 10I am unworthy of all the kindness and faithfulness you have shown your servant. I had only my staff when I crossed this Jordan, but now I have become two camps. 11Save me, I pray, from the hand of my brother Esau, for I am afraid he will come and attack me, and also the mothers with their children. 12But you have said, “I will surely make you prosper and will make your descendants like the sand of the sea, which cannot be counted.” ’

13He spent the night there, and from what he had with him he selected a gift for his brother Esau: 14two hundred female goats and twenty male goats, two hundred ewes and twenty rams, 15thirty female camels with their young, forty cows and ten bulls, and twenty female donkeys and ten male donkeys. 16He put them in the care of his servants, each herd by itself, and said to his servants, ‘Go ahead of me, and keep some space between the herds.’

17He instructed the one in the lead: ‘When my brother Esau meets you and asks, “Who do you belong to, and where are you going, and who owns all these animals in front of you?” 18then you are to say, “They belong to your servant Jacob. They are a gift sent to my lord Esau, and he is coming behind us.” ’

19He also instructed the second, the third and all the others who followed the herds: ‘You are to say the same thing to Esau when you meet him. 20And be sure to say, “Your servant Jacob is coming behind us.” ’ For he thought, ‘I will pacify him with these gifts I am sending on ahead; later, when I see him, perhaps he will receive me.’ 21So Jacob’s gifts went on ahead of him, but he himself spent the night in the camp.

Jacob wrestles with God

22That night Jacob got up and took his two wives, his two female servants and his eleven sons and crossed the ford of the Jabbok. 23After he had sent them across the stream, he sent over all his possessions. 24So Jacob was left alone, and a man wrestled with him till daybreak. 25When the man saw that he could not overpower him, he touched the socket of Jacob’s hip so that his hip was wrenched as he wrestled with the man. 26Then the man said, ‘Let me go, for it is daybreak.’

But Jacob replied, ‘I will not let you go unless you bless me.’

27The man asked him, ‘What is your name?’

‘Jacob,’ he answered.

28Then the man said, ‘Your name will no longer be Jacob, but Israel,32:28 Israel probably means he struggles with God. because you have struggled with God and with humans and have overcome.’

29Jacob said, ‘Please tell me your name.’

But he replied, ‘Why do you ask my name?’ Then he blessed him there.

30So Jacob called the place Peniel,32:30 Peniel means face of God. saying, ‘It is because I saw God face to face, and yet my life was spared.’

31The sun rose above him as he passed Peniel,32:31 Hebrew Penuel, a variant of Peniel and he was limping because of his hip. 32Therefore to this day the Israelites do not eat the tendon attached to the socket of the hip, because the socket of Jacob’s hip was touched near the tendon.