Căderea în păcat și consecințele sale
1Șarpele era mai viclean1 Termenul ebraic pentru viclean (arum) sună asemănător cu cel pentru goi (arom), din 2:25. decât orice vietate a câmpului, pe care o făcuse Domnul Dumnezeu.
El i‑a zis femeii:
– A zis într-adevăr Dumnezeu: „Să nu mâncați din orice pom din grădină“?
2Femeia i‑a răspuns șarpelui:
– Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină, 3dar despre pomul care este în mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncați din el și nici să nu‑l atingeți, ca nu cumva să muriți!“
4Dar șarpele i‑a zis femeii:
– Sigur nu veți muri! 5Căci Dumnezeu știe că, în ziua când veți mânca din el, vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu5 Sau: ca ființele divine., cunoscând binele și răul.
6Când femeia a văzut că pomul era bun pentru hrană, că era o plăcere6 Termenul ebraic se mai poate traduce și cu dorință sau încântare. pentru ochi și că pomul era de dorit6 Ebr.: nehmad, termen folosit și textul din 2:9 (tradus cu plăcut). ca să facă pe cineva înțelept, a luat din rodul lui și a mâncat. I‑a dat și soțului ei, care era cu ea, și a mâncat și el. 7Atunci li s‑au deschis ochii la amândoi și au cunoscut că sunt goi. Astfel, ei au cusut laolaltă frunze de smochin și și‑au făcut învelitori.
8Ei au auzit glasul8 Sau: zgomotul; sunetul, cu referire la foșnetul produs de pașii lui Dumnezeu. Domnului Dumnezeu, Care umbla prin grădină în adierea8 Lit.: vântul. Termenul ebraic ruah, care se poate traduce cu duh, suflare, vânt, este întrebuințat de autor pentru prima oară în 1:2, în contextul întunericului și al haosului. El apelează la același termen și în contextul de față, când omul urmează să cadă în întunericul și haosul păcatului. zilei, și s‑au ascuns de fața Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.
9Dar Domnul Dumnezeu l‑a chemat pe Adam și i‑a zis:
– Unde ești?
10El a răspuns:
– Am auzit glasul Tău în grădină, dar mi‑a fost teamă pentru că eram gol. De aceea m‑am ascuns.
11El a zis:
– Cine ți‑a spus că ești gol? Ai mâncat cumva din pomul din care ți‑am poruncit să nu mănânci?
12Omul a răspuns:
– Femeia pe care mi‑ai dat‑o ca să fie cu mine, ea mi‑a dat din pom și am mâncat.
13Atunci Domnul Dumnezeu i‑a zis femeii:
– Ce‑ai făcut?
Femeia a răspuns:
– Șarpele m‑a înșelat și am mâncat.
14Domnul Dumnezeu i‑a zis șarpelui: „Pentru că ai făcut aceasta,
blestemat ești tu între toate vitele
și între toate vietățile de pe câmp.
Vei umbla pe pântec
și vei mânca țărână în toate zilele vieții tale.
15Voi pune dușmănie între tine și femeie,
între sămânța15 Termenul ebraic pentru sămânță este un cuvânt cheie în VT. El este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). După toate probabilitățile, în cele mai multe cazuri termenul exprimă o ambiguitate intenționată. În traducerea de față a fost redat fie literal, fie cu urmaș sau urmași, în funcție de contextul literal și de cel teologic. ta și sămânța ei.
Sămânța ei îți15 Lit.: El îți, cu referire la sămânța femeii. În limba ebraică, substantivul sămânță este la genul masculin. va zdrobi capul,
iar tu îi vei zdrobi călcâiul.“
16Femeii i‑a zis:
„Voi face ca durerile nașterii16 Lit.: durerea ta și însărcinarea ta, sensul fiind cel menționat în text. să‑ți fie mari;
cu durere vei naște copii.
Dorința ta va fi înspre soțul tău,
iar el va stăpâni peste tine.16 Sau: Dorința ta va fi împotriva soțului tău, / dar el va stăpâni peste tine.“
17Iar lui Adam i‑a zis: „Pentru că ai ascultat de soția ta și ai mâncat din pomul despre care îți poruncisem, zicând: «Să nu mănânci din el»,
blestemat este pământul din cauza ta.
Cu durere îți vei lua hrana din el
în toate zilele vieții tale.
18Spini și mărăcini îți va da,
iar tu vei mânca din plantele câmpului.
19Cu sudoarea frunții tale
îți vei mânca pâinea,
până când te vei întoarce în pământ,
pentru că din el ai fost luat.
Căci țărână ești
și în țărână te vei întoarce.“
20Adam i‑a pus soției sale numele Eva20 Ebr.: Hawa, care înseamnă viață., pentru că ea a fost mama tuturor celor vii.
21Domnul Dumnezeu a făcut niște tunici din piele pentru Adam și pentru soția sa și i‑a îmbrăcat. 22Atunci Domnul Dumnezeu a zis: „Iată, omul a ajuns ca unul dintre Noi, cunoscând binele și răul. Acum, să nu cumva să‑și întindă mâna și să ia și din Pomul Vieții ca să mănânce și să trăiască veșnic!“ 23Astfel, Domnul Dumnezeu l‑a trimis23 Este același verb ebraic folosit în v. 22, unde a fost tradus cu întinde. Avem așadar un joc de cuvinte: pentru ca omul să nu‑și trimită mâna și să ia din pom, Dumnezeu îl trimite pe el afară din grădină. pe om afară din grădina Edenului ca să lucreze pământul din care fusese luat. 24După ce l‑a alungat pe om, a pus la răsăritul grădinii Edenului niște heruvimi și o sabie învăpăiată care se rotea, ca să păzească drumul spre Pomul Vieții.
Kũgũa kwa Mũndũ Mehia-inĩ
13:1 Ayub 1:7; 2Akor 11:3; Kũg 20:2Na rĩrĩ, nyoka yarĩ na wara mũingĩ gũkĩra nyamũ ciothe cia gĩthaka iria Jehova Ngai oombĩte. Nyoka ĩyo ĩkĩũria mũndũ-wa-nja ũcio atĩrĩ, “Ti-itherũ Ngai nĩ oigire mũtikanarĩe maciaro kuuma mũtĩ o wothe wa mũgũnda ũyũ?”
23:2 Kĩam 2:16Mũndũ-wa-nja ũcio agĩcookeria nyoka ĩyo atĩrĩ, “No tũrĩe matunda ma mĩtĩ ĩrĩa ĩrĩ mũgũnda ũyũ, 33:3 Kĩam 2:17no Ngai aatwĩrire atĩrĩ, ‘Mũtikanarĩe matunda ma mũtĩ ũrĩa ũrĩ gatagatĩ ka mũgũnda ũyũ, na mũtikanaũhutie, nĩguo mũtigakue.’ ”
43:4 Joh 8:44; 2Akor 11:3No nyoka ĩkĩĩra mũndũ-wa-nja ũcio atĩrĩ, “Ti-itherũ mũtingĩkua. 53:5 Kĩam 1:26; Ezek 28:2No Ngai nĩoĩ atĩ rĩrĩa mũkaarĩa matunda macio, maitho manyu nĩmakahingũka, mũtuĩke o ta Ngai, mũmenyage wega na ũũru.”
63:6 Joh 2:16; 2Akor 11:3; Jak 1:14-15Rĩrĩa mũndũ-wa-nja ũcio onire atĩ matunda ma mũtĩ ũcio maarĩ mega ma kũrĩa, na ma kwendeka makĩonwo na maitho, o na ma kwĩrirĩrio nĩ ũndũ wa kũũhĩgia mũndũ, agĩtua mamwe, akĩrĩa. Agĩcooka akĩhe mũthuuri wake, ũrĩa maarĩ nake, nake akĩrĩa. 73:7 Kĩam 2:25Hĩndĩ ĩyo maitho mao eerĩ makĩhingũka, nao makĩmenya atĩ maarĩ njaga; nĩ ũndũ ũcio magĩtumania mathangũ ma mũkũyũ, magĩĩthondekera kĩndũ gĩa kũhumbĩra njaga yao.
83:8 Ayub 31:33Hwaĩ-inĩ rĩrĩa riũa rĩarurĩte-rĩ, mũndũ ũcio na mũtumia wake makĩigua makinya ma Jehova Ngai agĩceera kũu mũgũnda-inĩ, nao makĩĩhitha mĩtĩ-inĩ ya mũgũnda nĩguo Jehova Ngai ndakamone. 93:9 Kĩam 4:9; 1Ath 19:9, 13No Jehova Ngai agĩĩta mũndũ ũcio, akĩmũũria atĩrĩ, “Ũrĩ ha?”
103:10 Thaam 19:16; 1Sam 12:18Nake akĩmũcookeria atĩrĩ, “Niĩ ngũiguire ũgĩceera mũgũnda-inĩ ndeetigĩra tondũ nyuma njaga; nĩ ũndũ ũcio ndeehitha.”
113:11 Kĩam 2:25Nake Jehova akĩmũũria atĩrĩ, “Nũũ ũkwĩrire atĩ ũrĩ njaga? Kaĩ ũrĩĩte matunda ma mũtĩ ũrĩa ndagwaathire ngĩkwĩra ndũkanaũrĩe?”
123:12 Kĩam 2:22Mũndũ ũcio akiuga atĩrĩ, “Mũndũ-wa-nja ũrĩa waheire ndũũranie nake nĩwe ũũheire matunda mamwe ma mũtĩ ũcio, na niĩ ndarĩa.”
133:13 2Akor 11:3; Arom 7:11Nake Jehova Ngai akĩũria mũndũ-wa-nja ũcio atĩrĩ, “Atĩ nĩ atĩa wĩkĩte?”
Mũndũ-wa-nja ũcio akiuga atĩrĩ, “Nĩ nyoka ĩheenirie na niĩ ndarĩa matunda macio.”
143:14 Gũcook 28:15-20; Thab 72:9Nĩ ũndũ ũcio Jehova Ngai akĩĩra nyoka atĩrĩ, “Tondũ nĩwĩkĩte ũguo-rĩ,
“Wee ũrogwatwo nĩ kĩrumi gũkĩra mahiũ mothe
na gũkĩra nyamũ ciothe cia gĩthaka!
Ũrĩthiiaga na nda,
na ũrĩrĩĩaga rũkũngũ matukũ mothe ma muoyo waku.
153:15 Arom 16:20; Ahib 2:14Na nĩngũtũma kũgĩe ũthũ gatagatĩ gaku na mũndũ-wa-nja ũyũ,
na gatagatĩ ka rũciaro rwaku na rwake;
nake nĩagakũhehenja mũtwe,
nawe nĩũkamũgũtha ndiira ya kũgũrũ gwake.”
163:16 Isa 13:8; Jer 4:31Ningĩ akĩĩra mũndũ-wa-nja ũcio atĩrĩ,
“Nĩngũkũingĩhĩria ruo mũno hĩndĩ ya gũciara;
ũrĩciaraga ciana na ruo.
Merirĩria maku marĩkoragwo marĩ harĩ mũthuuriguo,
nake nĩarĩgwathaga.”
173:17 Arom 8:20-22; Koh 2:23Ningĩ Ngai akĩĩra Adamu atĩrĩ, “Tondũ nĩwathĩkĩire mũtumia waku, na warĩa matunda ma mũtĩ ũrĩa ndagwaathire, ngĩkwĩra atĩ, ‘Ndũkanarĩe,’
“Thĩ nĩyarumwo nĩ ũndũ waku;
ũrĩrĩĩaga irio ciayo na ruo rwa mĩnoga matukũ mothe ma muoyo waku.
183:18 Ayub 31:40; Ahib 6:8Ĩrĩgũciaragĩra mĩigua na mahiũ ma nyeki-inĩ,
nawe ũrĩrĩĩaga mĩmera ya mũgũnda.
193:19 Kĩam 2:7; 2Athe 3:10Ũrĩrĩĩaga irio cia thithino ya mĩnoga yaku,
o nginya rĩrĩa ũgaacooka tĩĩri-inĩ,
tondũ nokuo warutĩtwo;
tondũ wee ũrĩ rũkũngũ
na ũgaacooka o rũkũngũ-inĩ.”
203:20 Kĩam 2:20Adamu agĩĩta mũtumia wake Hawa, tondũ nĩwe watuĩkire nyina wa arĩa othe matũũraga muoyo.
Ngai kũingata Adamu na Hawa kuuma Edeni
213:21 Kĩam 3:7Jehova Ngai agĩthondekera Adamu na mũtumia wake nguo cia njũũa, akĩmahumba. 223:22 Kĩam 2:9; Kĩam 1:26Nake Jehova Ngai akiuga atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ nĩatuĩkĩte o ta ũmwe witũ, akamenya wega na ũũru. Ndagĩrĩire gwĩtĩkĩrio atue matunda ma mũtĩ wa muoyo o namo, amarĩe nake atũũre nginya tene.” 233:23 Kĩam 2:7, 8Nĩ ũndũ ũcio Jehova Ngai akĩmũingata kuuma Mũgũnda wa Edeni athiĩ akarĩmage tĩĩri-inĩ kũrĩa aarutĩtwo. 243:24 Thaam 18:22; Isa 4:4Ngai aarĩkia kũrutũrũra mũndũ ũcio-rĩ, akĩiga akerubi mwena wa irathĩro wa Mũgũnda wa Edeni, o na rũhiũ rwa njora rwarĩrĩmbũkaga mwaki na rwahenagia mbarĩ ciothe, nĩ ũndũ wa kũgitĩra njĩra ya gũthiĩ mũtĩ-inĩ ũcio wa muoyo.
