Iacov și Rahela
1Apoi Iacov și‑a continuat călătoria1 Lit.: și‑a ridicat picioarele. și s‑a dus în țara fiilor Răsăritului. 2El s‑a uitat și iată că pe câmp era o fântână, iar acolo, lângă ea, se odihneau trei turme de oi, căci din acea fântână erau adăpate turmele. Pe gura fântânii era o piatră mare. 3Atunci când toate turmele erau adunate acolo, păstorii rostogoleau piatra de la gura fântânii și adăpau oile. Apoi puneau piatra înapoi, la locul ei, pe gura fântânii.
4Iacov i‑a întrebat:
– Fraților, de unde sunteți?
Ei au răspuns:
– Din Haran.
5El i‑a întrebat:
– Îl cunoașteți pe Laban, nepotul lui Nahor?
Ei au zis:
– Îl cunoaștem.
6Iacov i‑a întrebat:
– Este sănătos?
Ei au răspuns:
– Este sănătos. Iată, Rahela, fiica lui, vine cu oile.
7Atunci Iacov a zis:
– Iată, mai este mult din zi; nu este timpul să fie adunate turmele. Adăpați oile, iar apoi duceți‑vă și pașteți‑le iarăși.
8Ei au răspuns:
– Nu putem până când nu se vor aduna toate turmele și păstorii vor rostogoli piatra de pe gura fântânii. Atunci vom adăpa oile.
9În timp ce vorbea cu ei, a sosit Rahela cu oile tatălui ei, pentru că ea le păstorea. 10Când a văzut‑o pe Rahela, fiica lui Laban, fratele mamei sale, și când a văzut turma lui Laban, Iacov s‑a apropiat de fântână, a rostogolit piatra de pe gura fântânii și a adăpat oile lui Laban, fratele mamei sale. 11El i‑a dat sărutare Rahelei și a plâns. 12Iacov i‑a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei și că este fiul Rebecăi. Atunci ea a alergat și l‑a înștiințat pe tatăl ei.
13Când a auzit vestea despre Iacov, fiul surorii sale, Laban a alergat să‑l întâmpine. L‑a îmbrățișat, i‑a dat sărutare și l‑a adus în casa lui. Iacov i‑a istorisit lui Laban toate aceste lucruri. 14Apoi Laban i‑a zis: „Cu siguranță tu ești os din oasele mele și carne din carnea mea!“ Și Iacov a stat la el o lună de zile.
Căsătoria lui Iacov cu fiicele lui Laban
15După aceea, Laban i‑a zis lui Iacov:
– Să‑mi slujești degeaba doar pentru că ești rudă cu mine? Spune‑mi: care să‑ți fie plata?
16Laban avea două fete. Numele celei mari era Lea, iar numele celei mici era Rahela. 17Ochii Leei erau delicați17 Sensul termenului ebraic în acest context este nesigur. Este posibil să se facă aluzie la faptul că singurul detaliu fizic cu care Lea ieșea în evidență erau ochii ei., însă Rahela era frumoasă la chip și frumoasă la înfățișare.
18Iacov o iubea pe Rahela, așa că i‑a răspuns lui Laban:
– Îți voi sluji șapte ani pentru fiica ta cea mică, Rahela.
19Laban a zis:
– Mai bine să ți‑o dau ție, decât s‑o dau altui bărbat. Rămâi la mine.
20Astfel, Iacov a slujit șapte ani pentru Rahela, dar aceștia i s‑au părut ca fiind doar câteva zile, datorită dragostei sale pentru ea. 21După aceea, Iacov i‑a zis lui Laban: „Dă‑mi soția, pentru că s‑a împlinit vremea să intru la ea.“ 22Laban i‑a adunat pe toți oamenii din acel loc și le‑a dat un ospăț. 23Seara, a luat‑o pe fiica sa, Lea, și a adus‑o la Iacov, iar el a intrat la ea23, 30 Vezi nota de la 16:2.. 24Laban i‑a dat‑o ca roabă fiicei sale Lea, pe roaba sa Zilpa. 25Când s‑a făcut dimineață, iată că cea de lângă el era Lea.
Atunci Iacov i‑a zis lui Laban:
– Ce mi‑ai făcut? Nu ți‑am slujit pentru Rahela? De ce m‑ai înșelat?
26Laban a răspuns:
– Aici, la noi, nu se obișnuiește să se dea cea mai tânără înaintea celei întâi născute. 27Împlinește săptămâna27 Cu referire la săptămâna nupțială. cu aceasta. Apoi ți‑o vom da și pe cealaltă pentru încă șapte ani de slujire.
28Iacov a făcut astfel și a împlinit săptămâna cu Lea. Apoi Laban i‑a dat‑o de soție pe fiica sa, Rahela. 29Laban i‑a dat‑o ca roabă fiicei sale Rahela, pe roaba sa Bilha. 30Iacov a intrat la Rahela și a iubit‑o mai mult decât pe Lea. Apoi i‑a slujit lui Laban încă șapte ani.
Copiii lui Iacov
31Domnul a văzut că Lea nu era iubită și i‑a deschis pântecul. Însă Rahela a rămas stearpă. 32Lea a rămas însărcinată și a născut un fiu căruia i‑a pus numele Ruben32 Ruben înseamnă: Priviți! Un fiu! În ebraică, el sună asemănător cu sintagma: El a văzut suferința mea., deoarece a zis: „Domnul a văzut într-adevăr suferința mea. Acum, sigur soțul meu mă va iubi.“ 33Ea a rămas din nou însărcinată, a mai născut un fiu și a zis: „Pentru că Domnul a auzit că nu sunt iubită, mi l‑a dat și pe acesta!“ De aceea i‑a pus numele Simeon33 Simeon înseamnă, probabil, Cel Care aude.. 34Ea a rămas din nou însărcinată, a mai născut un fiu și a zis: „De data aceasta soțul meu se va atașa de mine, pentru că i‑am născut trei fii.“ De aceea i‑a pus numele Levi34 Levi este derivat din verbul a se atașa.. 35Ea a rămas din nou însărcinată, a mai născut un fiu și a zis: „De data aceasta Îl voi lăuda pe Domnul.“ De aceea i‑a pus numele Iuda35 Iuda este posibil să fie derivat din verbul a lăuda.. Apoi a încetat să mai nască.
Yakob Kɔduru Paddan-Aram
1Yakob toaa nʼakwantuo so kɔduruu apueeɛfoɔ asase so. 2Asase no so baabi na ɔkɔhunuu abura bi a nnwankuo mmiɛnsa butubutu ho. Ɛfiri sɛ, saa abura no mu nsuo na wɔsa ma nnwan no nom. Na ɛboɔ kɛseɛ bi na ɛkata abura no so. 3Ɛberɛ biara a nnwankuo no bɛboa wɔn ho ano wɔ hɔ no, nnwanhwɛfoɔ no pire ɛboɔ no firi abura no ano ma nnwan no nsuo nom. Sɛ nnwan no nom nsuo no wie a, na nnwanhwɛfoɔ no asane de ɛboɔ no akata abura no ano.
4Yakob bisaa wɔn sɛ, “Anuanom, mofiri he na mobaa ha?”
Wɔbuaa Yakob sɛ, “Yɛfiri Haran.”
5Yakob sane bisaa wɔn sɛ, “Monim Nahor nana Laban anaa?”
Nnwanhwɛfoɔ no nso buaa no sɛ, “Aane, yɛnim no.”
6Afei, Yakob bisaa wɔn sɛ, “Na ne ho te sɛn?”
Wɔbuaa no sɛ, “Ne ho yɛ. Na ne babaa Rahel koraa na ɔne ne nnwan reba yi.”
7Yakob kaa sɛ, “Monhwɛ. Owia no ano yɛ den dodo. Ɛberɛ a ɛsɛ sɛ wɔboaboa mmoa no ano nnuruiɛ. Momma wɔn nsuo nnom, na monka wɔn nkɔ wɔn adidibea.”
8Nnwanhwɛfoɔ no buaa Yakob sɛ, “Sɛ yɛmmoaboaa nnwan no nyinaa ano, na yɛmpiree ɛboɔ no mfirii abura no ano a, yɛrentumi mma wɔn nsuo nnom.”
9Yakob gu so ne wɔn rekasa no ara na Rahel a ɔno nso yɛ odwanhwɛfoɔ no de nʼagya nnwan baa hɔ. 10Ɛberɛ a Yakob hunuu ne maame nuabarima Laban babaa Rahel ne ne wɔfa Laban nnwan no, ɔkɔpiree ɛboɔ no firii abura no ano. Afei, wɔmaa nnwan no nsuo nomeeɛ. 11Afei, Yakob fee Rahel ano, na ɔsuiɛ. 12Na Yakob aka akyerɛ Rahel sɛ, ɔno Yakob yɛ Rahel no agya busuani a ɔsane yɛ nʼagya Laban no nuabaa Rebeka babarima. Enti, Rahel tuu mmirika kɔka kyerɛɛ nʼagya.
13Laban tee ne nuabaa Rebeka ba Yakob ho asɛm no, ɔyɛɛ ntɛm kɔhyiaa no. Laban yɛɛ no atuu, fee nʼano, de no baa ne fie, maa Yakob bɔɔ no nʼananteseɛ. 14Laban ka kyerɛɛ no sɛ, nokorɛ ni, “woyɛ me busuani.” Na Yakob tenaa Laban nkyɛn bosome.
Yakob Ware Laban Mmammaa Lea Ne Rahel
15Ɛda koro bi, Laban ka kyerɛɛ Yakob sɛ, “Ɛwom sɛ woyɛ me busuani deɛ, nanso ɛno nkyerɛ sɛ, sɛ woyɛ adwuma ma me a ɛnsɛ sɛ metua wo ka. Kyerɛ me akatua a wopɛ na memfa mma wo.”
16Na Laban wɔ mmammaa baanu. Na ɔpanin no din de Lea ɛnna akumaa no nso de Rahel. 17Na Lea aniwa aba yɛ fɛ, ɛnna Rahel yɛ ɔbaa fɛfɛ a nʼanim yɛ nyam yie. 18Na Yakob dɔ Rahel awadeɛ kwan so, enti ɔka kyerɛɛ Rahel agya Laban sɛ, “Sɛ wode wo babaa kumaa Rahel bɛma me aware a, anka me nso mɛsom wo mfeɛ nson.”
19Laban kaa sɛ, “Mepene so! Ɛyɛ sɛ mede no bɛma wo aware mmom sene sɛ mede no bɛma obi foforɔ bi a mennim no. Enti, tena me nkyɛn.” 20Esiane ɔdɔ a na Yakob dɔ Rahel enti, ɔsomm Laban mfeɛ nson, na wanhunu koraa sɛ, wasom akyɛre saa. Ɛyɛɛ no sɛ gyama ɔsomee nnansa bi pɛ.
21Yakob som wieeɛ no, ɔka kyerɛɛ Laban sɛ, “Masom awie enti, fa Rahel ma me na menware no.”
22Ɛno enti, Laban too ɛpono kɛseɛ, na ɔtoo nsa frɛɛ nnipa a na ɔne wɔn wɔ hɔ nyinaa baa apontoɔ no ase. 23Na ɛduruu anadwo a esum aduru no, Laban de ne babaa Lea kɔmaa Yakob, maa ɔne no daeɛ. 24Ɛno akyiri no, Laban de nʼafenawa Silpa kaa Lea ho sɛ ɔnkɔsom no.
25Adeɛ kyeeɛ no, ɔhunuu sɛ Lea mmom na ɔda nʼakyi. Ɛnna Yakob bisaa Laban sɛ, “Asɛm bɛn na wo ne me adi yi? Ɛnyɛ Rahel enti na mesom wo? Adɛn enti na woadaadaa me sei?”
26Laban buaa Yakob sɛ, “Ɛha deɛ, ɛnyɛ yɛn amanneɛ sɛ yɛde ɔbabaa kumaa ma aware wɔ ɛberɛ a ɔpanin no nwareeɛ. 27Ma Lea nni nnawɔtwe wɔ wo nkyɛn, na nnawɔtwe no akyiri no, sɛ wopɛ Rahel ara a, mɛma woasane asom mfirinhyia nson bio, na mede no ama wo aware.”
28Yakob penee so ne Lea tenaa nnawɔtwe. Ɛno akyiri, ɔsomm mfeɛ nson ansa na Laban de ne babaa Rahel nso maa no wareeɛ. 29Laban de nʼafenawa Bilha nso maa ne babaa Rahel sɛ ɔnkɔsom no. 30Yakob de ne ho kaa Rahel nso. Na ɔdɔ Rahel sene Lea. Yakob tenaa Laban nkyɛn, somm no mfirinhyia nson bio sɛdeɛ ɔne no hyehyɛeɛ no.
Yakob Mma
31Awurade hunuu sɛ Yakob ani nnye Lea ho no, ɔbuee ne yafunu mu, nanso Rahel deɛ, na ɔnwo. 32Lea nyinsɛneeɛ, woo ɔbabarima. Ɔtoo no edin Ruben a asekyerɛ ne “Awurade ahunu mmɔborɔ a meyɛ.” Na Lea kaa sɛ, “Awurade ahunu me mmɔbɔ. Nokorɛm, afei na me kunu ani bɛgye me ho.”
33Lea nyinsɛnee bio na ɔsane woo ɔbabarima bio no, ɔkaa sɛ, “Esiane sɛ Awurade hunuu sɛ me kunu ani nnye me ho enti, wasane akyɛ me ɔbabarima bio.” Enti, ɔtoo ne din Simeon a asekyerɛ ne “Awurade ate!”
34Lea sane nyinsɛnee bio. Na ɔwoo ɔbabarima bio no, ɔkaa sɛ, “Afei deɛ, me kunu de ne ho bɛfam me ho, ɛfiri sɛ, mawo mmammarima baasa ama no.” Ɛno enti, ɔtoo no edin Lewi a asekyerɛ ne “Ahofam.”
35Lea sane nyinsɛnee. Ɛberɛ a ɔsane woo ɔbabarima bio no, ɔkaa sɛ, “Saa ɛberɛ yi deɛ, mɛkamfo Awurade.” Ɛno enti, ɔtoo no edin Yuda, a asekyerɛ ne “Nkamfoɔ.” Yei akyiri no, ɔhomee awoɔ so.
