1Astfel au fost sfârșite cerurile, pământul și întreaga lor oștire. 2În ziua a șaptea, Dumnezeu Și‑a sfârșit lucrarea pe care o făcuse. El S‑a odihnit2 Sensul de bază al verbului ebraic este: a înceta; a se opri. în ziua a șaptea de toată lucrarea pe care o făcuse. 3Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit‑o, pentru că în ea S‑a odihnit de3 Sau: S‑a oprit din. toată lucrarea pe care a făcut‑o în creație.
Adam și Eva
4Aceasta este istoria4 Ebr.: toledot (generație, istorie, relatare), un cuvânt care marchează începutul unei noi secțiuni principale. Cartea Genezei este structurată pe 10 toledoturi: 2:4; 5:1; 6:9; 10:1; 11:10; 11:27; 25:12; 25:19; 36:1; 37:2. cerurilor și a pământului, când au fost create. În ziua când Domnul Dumnezeu4 Ebr.: YHWH Elohim. YHWH este un nume personal al lui Dumnezeu, care‑L prezintă ca Dumnezeul legământului cu Israel, Dumnezeul Răscumpărător (vezi Ex. 3:14-15; 6:2-6). Elohim este un termen general, care‑L prezintă ca Dumnezeul Creator și Suveran peste întregul univers. Cele două nume apar de multe ori împreună, arătând că este vorba despre unul și același Dumnezeu. a făcut pământul și cerurile, 5pe pământ nu era încă niciun tufiș, iar iarba câmpulufi încă nu încolțise pentru că Domnul Dumnezeu nu dăduse ploaie pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze pământul, 6ci un izvor6 Ebr.: ed, un cuvânt care, după toate probabilitățile, este înrudit cu akkadianul edu (inundație). În textele babiloniene, termenul edu face referire la izvoarele subterane sau la apele care țâșnesc din adânc. Cele mai multe traduceri redau cu tradiționalul abur. se ridica din pământ și uda toată suprafața pământului. 7Atunci Domnul Dumnezeu l‑a întocmit pe Adam7 Termenul ebraic pentru om este Adam, înrudit cu adamah (țărână). din țărâna pământului și a suflat în nările lui suflare de viață, iar Adam a devenit un suflet viu. 8Domnul Dumnezeu a plantat o grădină în Eden, în răsărit, și l‑a pus acolo pe omul pe care îl întocmise. 9Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi plăcuți la vedere și buni pentru hrană, precum și Pomul Vieții, în mijlocul grădinii, și Pomul Cunoașterii Binelui și a Răului.
10Un râu ieșea din Eden ca să ude grădina, iar de acolo se despărțea în patru brațe. 11Numele celui dintâi este Pișon. El înconjura toată țara Havila, unde este aur. 12Aurul acelei țări este bun. Acolo se găsesc și bedelium12 Rășină gălbui-transparentă și aromată, ușor confundabilă cu o piatră prețioasă. și piatră de onix. 13Numele celui de‑al doilea râu este Ghihon. El înconjura toată țara Cuș13 Cel mai probabil identificată cu SE Mesopotamiei, patria cassiților, și nu cu Etiopia.. 14Numele celui de‑al treilea râu este Hiddekel14 Râul Tigru.. El curge la răsăritul Așurului14 Asiria.. Al patrulea râu este Eufratul.
15Domnul Dumnezeu l‑a luat pe Adam și l‑a așezat în grădina Edenului, ca s‑o lucreze și s‑o păzească. 16Domnul Dumnezeu i‑a poruncit lui Adam, zicând: „Să mănânci, desigur, din orice pom din grădină, 17dar din Pomul Cunoașterii Binelui și a Răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, sigur vei muri!“
18Apoi Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca Adam să fie singur. Îi voi face un ajutor potrivit.“ 19Domnul Dumnezeu a întocmit din pământ fiecare vietate a câmpului și fiecare pasăre a cerului și le‑a adus la Adam, ca să vadă cum le va numi. Și orice nume pe care Adam îl punea fiecărei ființe vii, acela îi era numele. 20Adam le‑a pus nume tuturor vitelor și păsărilor cerului și fiecărei vietăți a câmpului, însă pentru el nu s‑a găsit niciun ajutor potrivit. 21Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste Adam, iar acesta a adormit. El a luat una dintre coastele lui și a închis carnea la locul ei. 22Și, din coasta pe care a luat‑o din Adam, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie și a adus‑o la Adam. 23Atunci Adam a zis:
„În sfârșit, aceasta este os din oasele mele
și carne din carnea mea.
Aceasta se va numi «femeie23 Ebr.: ișah (femeie) și iș (bărbat), joc de cuvinte specific ebraicii biblice.»,
pentru că a fost luată din bărbat.“
24De aceea bărbatul își va lăsa tatăl și mama și se va alipi de soția lui, iar ei vor fi un singur trup.
25Omul și soția lui erau amândoi goi și nu le era rușine.
1Så blev himlen och jorden fullständiga med hela sin härskara. 2Gud avslutade på den sjunde dagen det verk han hade fullbordat och han vilade på den sjunde dagen från allt det verk han hade skapat. 3Gud välsignade denna sjunde dag och gjorde den helig, eftersom han denna dag vilade efter sitt skapelseverk.
Adam och Eva
4Här följer berättelsen2:4 Hebreiskans toledoth markerar övergång till ett nytt avsnitt (kanske en ny lertavla som man på den tiden skrev på). Ordet förekommer i 1 Mos också i 5:1; 6:9; 10:1; 11:10; 11:27; 25:12,19; 36:1; 37:2. av händelserna då himlen och jorden skapades av Herren Gud.
5Först fanns det inga buskar och ingen ört hade spirat på jorden, för Herren Gud hade inte sänt något regn. Inte heller fanns det någon som kunde bruka jorden, 6men vatten bröt fram ur marken och vattnade jorden.
7Då formade Herren en människa2:7 Människa heter på hebreiska adám och förknippas med adamá, mark, jord. av markens jord och blåste in livsande genom hennes näsa2:7 Ordagrant: näsborrar.. Så blev människan en levande varelse.
Edens trädgård
8Herren Gud planterade en trädgård österut i Eden och satte där människan som han format.
9Herren Gud lät vackra träd av alla slag växa i trädgården, och de gav den mest utsökta frukt. Mitt i trädgården planterade han livets träd och kunskapens träd, det som ger kunskap om gott och ont. 10En flod rann upp i Eden. Den bevattnade trädgården och delade sig sedan i fyra floder. 11Den första heter Pishon, och den flyter runt hela Havilas land, där det finns guld. 12Det landets guld är gott och där finns också harts och onyxsten. 13Den andra floden kallas Gichon och flyter omkring hela landet Kush. 14Den tredje floden heter Tigris2:14 På hebreiska hiddekel. och flyter öster om Assyrien. Den fjärde floden är Eufrat.
15Herren Gud satte mannen i Edens trädgård för att bruka och vårda den. 16Och Herren Gud gav mannen denna befallning: ”Du får äta av vilket träd som helst i trädgården, 17utom av trädet som ger kunskap om gott och ont. Den dag2:17 Synden för med sig andlig död den dag den begås. Jfr Ef 2:1: ”Ni var döda i era överträdelser och synder.” Den fysiska döden kom många år senare till Adam och Eva och alla andra människor, men processen började den dag Adam och Eva var olydiga mot Gud (Rom 5:12). du äter av det kommer du sannerligen att dö.”
Eva skapas
18Sedan sa Herren Gud: ”Det är inte bra för mannen att vara ensam. Jag vill göra en medhjälpare åt honom, en sådan som passar honom.” 19Herren Gud hade format markens djur och alla slags fåglar av jord och förde dem nu till mannen för att se vad han skulle kalla de levande varelserna och det han kallade dem fick de heta. 20Så gav han alltså namn åt all boskap, alla himlens fåglar och alla vilda djur. Men fortfarande fanns det ingen lämplig hjälp för Adam2:20 Eller: mannenSe not till 2:7. 21Herren Gud lät då mannen falla i djup sömn och medan han sov, tog han ut ett av hans revben och slöt till stället där han hade tagit ut det med kött. 22Och Herren Gud gjorde en kvinna av revbenet och förde fram henne till mannen.
23Adam sa:
”Hon är mitt eget kött och mina egna ben!
Hon är tagen ur en man,
och hon ska kallas kvinna2:23 Det hebreiska ordet för kvinna isha kommer från samma rot som man ish och betyder ungefär maninna..”
24Det är därför en man lämnar sin far och mor och håller sig till sin hustru, så att de blir ett kött.
25Mannen och hans hustru var nakna, och de var inte blyga för varandra.
