Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 2

1Astfel a fost încheiată crearea cerurilor, a pământului şi a întregii lor oştiri. În ziua a şaptea, Dumnezeu Îşi terminase lucrarea pe care a făcut-o; El s-a odihnit în ziua a şaptea de toată lucrarea pe care a făcut-o. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ea s-a odihnit[a] de toată lucrarea pe care a făcut-o în creaţie.

Adam şi Eva

Aceasta este relatarea[b] creării cerurilor şi a pământului.

Când Domnul Dumnezeu[c] a făcut pământul şi cerurile, pe pământ nu era încă nici o plantă verde, iar iarba câmpului încă nu încolţise pentru că Domnul Dumnezeu încă nu dăduse ploaie pe pământ şi nu era nici un om ca să lucreze pământul, ci doar un abur se ridica de pe pământ şi uda toată suprafaţa pământului. Atunci Domnul Dumnezeu l-a modelat pe Adam[d] din ţărâna pământului şi a suflat în nările lui suflare de viaţă, iar Adam a devenit un suflet viu. Domnul Dumnezeu a plantat o grădină în Eden, în răsărit. Acolo l-a pus pe Adam, omul pe care l-a modelat. Domnul Dumnezeu a făcut să crească din ţărâna pământului tot felul de pomi care sunt plăcuţi la vedere şi buni de mâncat; de asemenea, în mijlocul grădinii se aflau pomul vieţii şi pomul cunoaşterii binelui şi răului. 10 Un râu curgea din Eden ca să ude grădina, iar de acolo se despărţea în patru braţe. 11 Numele primului braţ era Pişon; el curgea împrejurul[e] ţării Havila, unde era aur. 12 Aurul acelei ţări era bun; de asemenea, acolo se găseau bedelion[f] şi piatră de onix. 13 Numele celui de-al doilea braţ era Ghihon. El curgea împrejurul ţării Cuş[g]. 14 Numele celui de-al treilea braţ era Tigru; el curgea la răsăritul Asurului. Numele celui de-al patrulea braţ era Eufrat.

15 Domnul Dumnezeu l-a luat pe Adam şi l-a aşezat în grădina Eden, ca să o lucreze şi să o păzească. 16 Domnul Dumnezeu i-a poruncit lui Adam: „Poţi să mănânci din orice pom din grădină, 17 dar din pomul cunoaşterii binelui şi răului să nu mănânci, pentru că în ziua în care vei mânca din el vei muri negreşit!“

18 Apoi Domnul Dumnezeu a zis: „Nu este bine ca Adam să fie singur; îi voi face un ajutor potrivit.“ 19 Astfel, Domnul Dumnezeu a modelat din ţărână toate animalele câmpului şi toate păsările cerului şi le-a adus la Adam, ca să vadă ce nume le va da. Şi numele pe care Adam i l-a dat fiecărei vieţuitoare, acela a rămas. 20 Adam le-a dat nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi fiarelor câmpului; însă pentru el nu s-a găsit nici un ajutor potrivit. 21 Aşa că Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste Adam, iar acesta a adormit. Atunci Domnul a luat una dintre coastele lui şi a închis carnea la locul ei. 22 Şi, din coasta pe care a luat-o din Adam, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi i-a adus-o lui Adam. 23 Atunci Adam a exclamat:

„În sfârşit, aceasta este os din oasele mele
    şi carne din carnea mea;
ea se va numi «femeie[h]»,
    pentru că a fost luată din bărbat.“

24 De aceea bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui, iar ei vor deveni un singur trup.

25 Omul şi soţia lui erau goi, dar nu le era ruşine.

Notas al pie

  1. Geneza 2:3 Poate avea şi sensul de a încheia
  2. Geneza 2:4 Ebr.: toledot (istorie, relatare, genealogie), un cuvânt care marchează începutul unei noi secţiuni principale. Cartea Geneza este structurată pe 10 toledoturi (2:4; 5:1; 6:9; 10:1; 11:10; 11:27; 25:12; 25:19; 36:1; 37:2)
  3. Geneza 2:4 Ebr.: YHWH Elohim; YHWH este un nume personal al lui Dumnezeu, care-L prezintă ca Dumnezeul legământului cu Israel, Dumnezeul Răscumpărător (vezi Ex. 3:14-15; 6:2-6), pe când Elohim este un termen general, care-L prezintă ca Dumnezeul Creator şi Suveran peste întregul univers. Cele două nume apar de multe ori împreună, arătând că este vorba despre unul şi acelaşi Dumnezeu
  4. Geneza 2:7 Termenul ebraic pentru om este Adam, înrudit cu adamah (ţărână)
  5. Geneza 2:11 Sau: străbătea
  6. Geneza 2:12 Răşină gălbui-transparentă şi aromată, uşor confundabilă cu o piatră preţioasă
  7. Geneza 2:13 Cel mai probabil identificată cu SE Mesopotamiei, patria cassiţilor, şi nu cu Etiopia
  8. Geneza 2:23 Ebr.: işa, femeie şi , bărbat, joc de cuvinte specific ebraicii biblice

New International Reader's Version

Genesis 2

1So the heavens and the earth and everything in them were completed.

By the seventh day God had finished the work he had been doing. So on that day he rested from all his work. God blessed the seventh day and made it holy. He blessed it because on that day he rested from all the work he had done.

Adam and Eve

Here is the story of the heavens and the earth when they were created. The Lord God made the earth and the heavens.

At that time, bushes had not yet appeared on the earth. Plants had not started to grow. The Lord God had not sent rain on the earth. And there was no one to farm the land. But streams came from the earth. They watered the entire surface of the ground. Then the Lord God formed a man. He made him out of the dust of the ground. God breathed the breath of life into him. And the man became a living person.

The Lord God had planted a garden in the east in Eden. He put in the garden the man he had formed. The Lord God made every kind of tree grow out of the ground. The trees were pleasing to look at. Their fruit was good to eat. There were two trees in the middle of the garden. One of them had fruit that let people live forever. The other had fruit that let people tell the difference between good and evil.

10 A river watered the garden. It flowed out of Eden. From there the river separated into four other rivers. 11 The name of the first river is the Pishon. It winds through the whole land of Havilah. Gold is found there. 12 The gold of that land is good. Onyx and sweet-smelling resin are also found there. 13 The name of the second river is the Gihon. It winds through the whole land of Cush. 14 The name of the third river is the Tigris. It runs along the east side of Ashur. And the fourth river is called the Euphrates.

15 The Lord God put the man in the Garden of Eden. He put him there to farm its land and take care of it. 16 The Lord God gave the man a command. He said, “You may eat fruit from any tree in the garden. 17 But you must not eat the fruit from the tree of the knowledge of good and evil. If you do, you will certainly die.”

18 The Lord God said, “It is not good for the man to be alone. I will make a helper who is just right for him.”

19 The Lord God had formed all the wild animals and all the birds in the sky. He had made all of them out of the ground. He brought them to the man to see what names he would give them. And the name the man gave each living creature became its name. 20 So the man gave names to all the livestock, all the birds in the sky, and all the wild animals.

But Adam didn’t find a helper that was just right for him. 21 So the Lord God caused him to fall into a deep sleep. While the man was sleeping, the Lord God took out one of the man’s ribs. Then the Lord God closed the opening in the man’s side. 22 Then the Lord God made a woman. He made her from the rib he had taken out of the man. And the Lord God brought her to the man.

23 The man said,

“Her bones have come from my bones.
    Her body has come from my body.
She will be named ‘woman,’
    because she was taken out of a man.”

24 That’s why a man leaves his father and mother and is joined to his wife. The two of them become one.

25 Adam and his wife were both naked. They didn’t feel any shame.