Cei trei vizitatori
1Domnul i S‑a arătat lui Avraam lângă stejarii lui Mamre, pe când acesta stătea la intrarea cortului său, în arșița zilei. 2Avraam și‑a ridicat ochii, s‑a uitat și iată că trei bărbați stăteau în apropierea sa. Când i‑a văzut, a alergat de la intrarea cortului ca să‑i întâmpine și s‑a plecat până la pământ.
3El a zis:
– Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta3 Lit.: în ochii Tăi (și în 19:19)., Te rog, nu trece pe lângă robul Tău. 4Îngăduie să se aducă puțină apă ca să vă puteți spăla picioarele și să vă odihniți sub copac. 5Iar eu voi aduce o bucată de pâine, ca să vă înviorați inimile, după care puteți merge mai departe, căci de aceea ați trecut pe la robul vostru.
Ei i‑au răspuns:
– Da; fă cum ai spus.
6Avraam s‑a dus repede în cort la Sara și i‑a zis: „Ia repede trei măsuri6 Peste 20 l – un sac (măsurile erau calculate în litri, atât pentru lichide, cât și pentru solide). de făină aleasă, frământă niște aluat și fă turte.“ 7Apoi Avraam a alergat la turmă, a luat un vițel a cărui carne era fragedă și bună, i l‑a dat unui slujitor, iar acesta s‑a grăbit să‑l pregătească. 8Apoi a luat niște iaurt, niște lapte, precum și vițelul pe care îl pregătise și le‑a pus înaintea lor. În timp ce aceștia mâncau, Avraam stătea lângă ei, sub copac.
9Ei l‑au întrebat:
– Unde este Sara, soția ta?
El a răspuns:
– Iat‑o în cort.
10Domnul a zis:
– Cam pe vremea aceasta Mă voi întoarce cu siguranță la tine și iată că Sara, soția ta, va avea un fiu.
Sara asculta la intrarea cortului care era în spatele lui. 11Avraam și Sara erau bătrâni, înaintați în vârstă, iar Sarei nu‑i mai venea rânduiala femeilor. 12Sara a râs în sinea ei, zicând: „După ce am îmbătrânit, să mai am dorință12 Cu referire la plăcerea/bucuria de a avea un copil la bătrânețe.? Domnul meu este, de asemenea, bătrân.“
13Domnul i‑a zis lui Avraam:
– De ce a râs Sara, zicând: „Voi avea eu într-adevăr un copil tocmai acum când sunt bătrână?“ 14Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La timpul potrivit Mă voi întoarce la tine, cam pe vremea aceasta, iar Sara va avea un fiu.
15Dar Sara a negat, zicând:
– Nu am râs!
Căci se temea.
Însă El a zis:
– Ba da! Ai râs!
Mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma
16Când s‑au ridicat de acolo, bărbații s‑au uitat înspre Sodoma, iar Avraam a mers împreună cu ei ca să‑i conducă. 17Dar Domnul a zis: „Să ascund oare de Avraam ceea ce urmează să fac, 18de vreme ce el va deveni cu adevărat un neam mare și puternic și în el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului? 19Căci l‑am ales19 Lit.: l‑am cunoscut pentru a le porunci copiilor săi și familiei sale după el să țină calea Domnului, împlinind dreptatea și judecata, pentru ca Domnul să‑i dea lui Avraam ceea ce i‑a promis.“ 20Atunci Domnul a zis: „Strigătul împotriva Sodomei și Gomorei este într-adevăr mare, iar păcatul lor este într-adevăr foarte grav! 21Voi coborî să văd dacă au făcut întru totul după strigătul care a ajuns la Mine; iar dacă nu, voi ști.“
22Acei bărbați s‑au întors de acolo și au plecat înspre Sodoma. Dar Avraam a continuat să stea în picioare înaintea Domnului.
23Avraam s‑a apropiat și a zis:
– Îl vei spulbera Tu oare și pe cel drept împreună cu cel rău? 24Poate că în mijlocul cetății sunt cincizeci de oameni drepți. Vei spulbera Tu oare acel loc și nu‑l vei ierta chiar dacă sunt cincizeci de oameni drepți în mijlocul cetății? 25Departe de Tine să faci un astfel de lucru: să‑l omori pe cel drept împreună cu cel rău, astfel încât celui drept să i se facă precum celui rău! Departe de Tine lucrul acesta! Oare nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ?
26Domnul a răspuns:
– Dacă voi găsi în mijlocul cetății Sodoma cincizeci de oameni drepți, voi ierta tot locul acela datorită lor.
27Avraam a răspuns și a zis:
– Iată‑mă îndrăznind să‑I vorbesc Stăpânului, eu care nu sunt decât praf și cenușă. 28Dacă din cei cincizeci de oameni drepți vor lipsi cinci, vei distruge toată cetatea din cauza lipsei celor cinci?
El a răspuns:
– Dacă voi găsi acolo patruzeci și cinci, n‑o voi distruge.
29Avraam I‑a vorbit din nou și a zis:
– Poate vor fi găsiți acolo numai patruzeci.
El a răspuns:
– Datorită celor patruzeci, n‑o voi distruge.
30Avraam a zis:
– Să nu Se mânie Stăpânul dacă vorbesc iarăși. Poate vor fi găsiți doar treizeci.
Domnul a răspuns:
– Dacă voi găsi acolo treizeci, n‑o voi distruge.
31Avraam a zis:
– Iată‑mă îndrăznind să‑I vorbesc Stăpânului. Poate vor fi găsiți acolo doar douăzeci.
Domnul a răspuns:
– Datorită celor douăzeci, n‑o voi distruge.
32Avraam a zis:
– Să nu Se mânie Stăpânul dacă mai vorbesc doar o dată. Poate vor fi găsiți doar zece.
El a răspuns:
– Datorită celor zece, n‑o voi distruge.
33După ce a terminat de vorbit cu Avraam, Domnul a plecat, iar Avraam s‑a întors acasă.
Аврахам и три тајанствена посетиоца
1Господ се указао Аврахаму код храстова Мамрије док је овај седео на улазу у шатор током дневне жеге. 2Аврахам подигне поглед и угледа три човека како стоје недалеко од њега. Чим их је угледао, потрчао је с улаза у шатор њима у сусрет. Онда се поклонио до земље 3и рекао: „Господе, ако сам стекао наклоност пред тобом, немој мимоићи мене, свога слугу. 4Нека се донесе мало воде: оперите ноге и одморите се под овим дрветом. 5Донећу хлеба да се окрепите, пре него што продужите својим путем. Јер навратили сте к своме слузи.“
Они одговорише: „Учини како си рекао.“
6Аврахам је пожурио Сари у шатор и рекао: „Брзо узми три мере18,6 Око 20 kg. брашна, умеси погаче и испеци их!“
7Аврахам онда пожури говедима, ухвати младо и угојено теле, па га преда момку да га брже зготови. 8Онда је узео масло, млеко и оно теле које је зготовио, па је све то изнео пред оне посетиоце. А он сам је стајао пред њима, под дрветом, док су они јели.
9Онда су га упитали: „Где је твоја жена Сара?“
Аврахам одговори: „Ено је у шатору.“
10Господ рече: „Заиста ћу се вратити к теби догодине у ово време, и ево, твоја жена Сара ће имати сина.“
Сара је то слушала на улазу у шатор који је био иза њега. 11И Аврахам и Сара су већ били остарели и у одмаклим годинама. У Саре је, наиме, било престало што бива у млађих жена. 12Сара се на то насмејала у себи рекавши: „Зар ћу сада искусити радост, кад сам већ увенула, а мој господар остарео?“
13Господ рече Аврахаму: „Зашто се смејала твоја жена Сара и говорила: ’Зар ћу сада родити кад сам већ остарела?’ 14Зар је за Господа ишта немогуће? Да, вратићу се к теби догодине у ово време и Сара ће имати сина.“
15Уплашивши се, Сара је порицала: „Не, нисам се смејала!“
Али Господ јој рече: „Јеси, смејала си се.“
Аврахам посредује за Содому
16Затим су људи устали и погледали према Содоми. Аврахам је пошао с њима да их испрати. 17Господ рече: „Зар ћу од Аврахама скривати шта ћу учинити, 18кад ћу од њега учинити велики и моћни народ, преко кога ће бити благословени сви народи на земљи? 19Јер њега сам изабрао да поучи своје синове и свој дом после себе да се држе Господњег пута чинећи што је праведно и право, да би Господ остварио оно што је обећао Аврахаму.“
20Господ настави: „Гласна је тужба против Содоме и Гоморе, јер је њихов грех веома тежак. 21Сићи ћу, стога, да видим чине ли заиста оно за шта их терети тужба што је к мени дошла. Ако није, знаћу.“
22Људи су се оданде запутили ка Содоми, али је Аврахам остао да стоји пред Господом.18,22 Према старојеврејској преписивачкој традицији, изворни текст је био али Господ је стао (остао да стоји) пред Аврахамом. 23Аврахам му приступи и рече: „Зар ћеш погубити и праведнога с грешником? 24Можда у граду има педесет праведника. Зар ћеш и њих да уништиш и не опростиш том месту ради оних педесет који буду у њему? 25Далеко било од тебе да учиниш такву ствар! Зар да погубиш праведнога с грешником, па да праведника снађе исто што и грешника? Далеко било од тебе! Зар ни судија целог света да не чини што је право?“
26Господ одговори: „Ако у граду Содоми нађем педесет праведника, због њих ћу опростити целом месту.“
27Аврахам настави: „Усуђујем се, ево, да опет кажем нешто своме Господу, иако сам прах и пепео. 28Можда у граду недостаје пет од педесет праведника. Зар ћеш уништити цело место због петорице?“
Господ одговори: „Ако нађем тамо четрдесет пет праведника, нећу га уништити.“
29Аврахам му се поново обратио: „А ако се у њему нађе четрдесет праведника?“
Господ одговори: „Нећу га уништити због тих четрдесет.“
30Аврахам опет рече: „Нека се Господ не гневи ако наставим. Шта ако се тамо нађе тридесет праведника?“
Господ одговори: „Нећу га уништити ако их тамо нађем тридесет.“
31Аврахам ће опет: „Усуђујем се, ево, да опет кажем нешто своме Господу. Ако их се у граду нађе двадесет?“
„Нећу уништити град због оних двадесет.“
32Аврахам опет рече: „Нека се мој Господ не љути ако му се само још једном обратим. А ако се у граду нађе само десет праведних?“
Господ одговори: „Нећу га уништити због тих десет.“
33Кад је завршио разговор с Аврахамом, Господ је отишао, а Аврахам се вратио кући.
