Cei trei vizitatori
1Domnul i S‑a arătat lui Avraam lângă stejarii lui Mamre, pe când acesta stătea la intrarea cortului său, în arșița zilei. 2Avraam și‑a ridicat ochii, s‑a uitat și iată că trei bărbați stăteau în apropierea sa. Când i‑a văzut, a alergat de la intrarea cortului ca să‑i întâmpine și s‑a plecat până la pământ.
3El a zis:
– Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta3 Lit.: în ochii Tăi (și în 19:19)., Te rog, nu trece pe lângă robul Tău. 4Îngăduie să se aducă puțină apă ca să vă puteți spăla picioarele și să vă odihniți sub copac. 5Iar eu voi aduce o bucată de pâine, ca să vă înviorați inimile, după care puteți merge mai departe, căci de aceea ați trecut pe la robul vostru.
Ei i‑au răspuns:
– Da; fă cum ai spus.
6Avraam s‑a dus repede în cort la Sara și i‑a zis: „Ia repede trei măsuri6 Peste 20 l – un sac (măsurile erau calculate în litri, atât pentru lichide, cât și pentru solide). de făină aleasă, frământă niște aluat și fă turte.“ 7Apoi Avraam a alergat la turmă, a luat un vițel a cărui carne era fragedă și bună, i l‑a dat unui slujitor, iar acesta s‑a grăbit să‑l pregătească. 8Apoi a luat niște iaurt, niște lapte, precum și vițelul pe care îl pregătise și le‑a pus înaintea lor. În timp ce aceștia mâncau, Avraam stătea lângă ei, sub copac.
9Ei l‑au întrebat:
– Unde este Sara, soția ta?
El a răspuns:
– Iat‑o în cort.
10Domnul a zis:
– Cam pe vremea aceasta Mă voi întoarce cu siguranță la tine și iată că Sara, soția ta, va avea un fiu.
Sara asculta la intrarea cortului care era în spatele lui. 11Avraam și Sara erau bătrâni, înaintați în vârstă, iar Sarei nu‑i mai venea rânduiala femeilor. 12Sara a râs în sinea ei, zicând: „După ce am îmbătrânit, să mai am dorință12 Cu referire la plăcerea/bucuria de a avea un copil la bătrânețe.? Domnul meu este, de asemenea, bătrân.“
13Domnul i‑a zis lui Avraam:
– De ce a râs Sara, zicând: „Voi avea eu într-adevăr un copil tocmai acum când sunt bătrână?“ 14Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La timpul potrivit Mă voi întoarce la tine, cam pe vremea aceasta, iar Sara va avea un fiu.
15Dar Sara a negat, zicând:
– Nu am râs!
Căci se temea.
Însă El a zis:
– Ba da! Ai râs!
Mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma
16Când s‑au ridicat de acolo, bărbații s‑au uitat înspre Sodoma, iar Avraam a mers împreună cu ei ca să‑i conducă. 17Dar Domnul a zis: „Să ascund oare de Avraam ceea ce urmează să fac, 18de vreme ce el va deveni cu adevărat un neam mare și puternic și în el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului? 19Căci l‑am ales19 Lit.: l‑am cunoscut pentru a le porunci copiilor săi și familiei sale după el să țină calea Domnului, împlinind dreptatea și judecata, pentru ca Domnul să‑i dea lui Avraam ceea ce i‑a promis.“ 20Atunci Domnul a zis: „Strigătul împotriva Sodomei și Gomorei este într-adevăr mare, iar păcatul lor este într-adevăr foarte grav! 21Voi coborî să văd dacă au făcut întru totul după strigătul care a ajuns la Mine; iar dacă nu, voi ști.“
22Acei bărbați s‑au întors de acolo și au plecat înspre Sodoma. Dar Avraam a continuat să stea în picioare înaintea Domnului.
23Avraam s‑a apropiat și a zis:
– Îl vei spulbera Tu oare și pe cel drept împreună cu cel rău? 24Poate că în mijlocul cetății sunt cincizeci de oameni drepți. Vei spulbera Tu oare acel loc și nu‑l vei ierta chiar dacă sunt cincizeci de oameni drepți în mijlocul cetății? 25Departe de Tine să faci un astfel de lucru: să‑l omori pe cel drept împreună cu cel rău, astfel încât celui drept să i se facă precum celui rău! Departe de Tine lucrul acesta! Oare nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ?
26Domnul a răspuns:
– Dacă voi găsi în mijlocul cetății Sodoma cincizeci de oameni drepți, voi ierta tot locul acela datorită lor.
27Avraam a răspuns și a zis:
– Iată‑mă îndrăznind să‑I vorbesc Stăpânului, eu care nu sunt decât praf și cenușă. 28Dacă din cei cincizeci de oameni drepți vor lipsi cinci, vei distruge toată cetatea din cauza lipsei celor cinci?
El a răspuns:
– Dacă voi găsi acolo patruzeci și cinci, n‑o voi distruge.
29Avraam I‑a vorbit din nou și a zis:
– Poate vor fi găsiți acolo numai patruzeci.
El a răspuns:
– Datorită celor patruzeci, n‑o voi distruge.
30Avraam a zis:
– Să nu Se mânie Stăpânul dacă vorbesc iarăși. Poate vor fi găsiți doar treizeci.
Domnul a răspuns:
– Dacă voi găsi acolo treizeci, n‑o voi distruge.
31Avraam a zis:
– Iată‑mă îndrăznind să‑I vorbesc Stăpânului. Poate vor fi găsiți acolo doar douăzeci.
Domnul a răspuns:
– Datorită celor douăzeci, n‑o voi distruge.
32Avraam a zis:
– Să nu Se mânie Stăpânul dacă mai vorbesc doar o dată. Poate vor fi găsiți doar zece.
El a răspuns:
– Datorită celor zece, n‑o voi distruge.
33După ce a terminat de vorbit cu Avraam, Domnul a plecat, iar Avraam s‑a întors acasă.
Onyankopɔn Hyɛ Abraham Ne Sara Awo Ho Bɔ
1Awia ketee bi a Abraham te ne ntamadan a ɛwɔ Mamrɛ odum kwae kwan ano no, Awurade yii ne ho adi bio kyerɛɛ no. 2Abraham maa nʼani so no, ohuu sɛ mmarima baasa bi apue ne ntentenso. Ohuu wɔn no, otuu mmirika fii ne ntamadan no kwan ano kohyiaa wɔn, kotow wɔn.
3Abraham kae se, “Me wura, sɛ manya adom wɔ wʼanim a, ntwa me a meyɛ wʼakoa ho nkɔ. 4Momma wɔmfa nsu bi mmrɛ mo nhohoro mo anan ase, na monhome wɔ nnua yi ase kakra. 5Moaba mo akoa nkyɛn yi, momma mempɛ aduan kakra bi mma monka mo ano, na munnya ahoɔden nkɔ mo kwan.”
Nnipa no penee so kae se, “Eye, yɛ nea wopɛ sɛ woyɛ.”
6Enti Abraham de ahoɔhare kɔɔ ne yere Sara nkyɛn wɔ ntamadan no mu, kɔka kyerɛɛ no se, “Ka wo ho fa asikresiam pa susukoraa abiɛsa, na fɔtɔw na fa to brodo.”
7Afei, Abraham yɛɛ ntɛm kɔɔ nʼanantwibuw no mu, kɔkyeree nantwi ba a oye na wadɔ srade de no maa ne somfo ma ɔde ahoɔhare yɛɛ ne ho adwuma. 8Afei, ɔfaa nufusu ani srade ne nufusu ne nantwi ba a ɔde anoa aduan no, de too nnipa baasa no pon. Bere a nnipa no gu so redidi no, na ogyina wɔn nkyɛn wɔ nnua no ase.
9Nnipa no bisaa Abraham se, “Wo yere Sara wɔ he?”
Abraham buaa wɔn se, “Ɔwɔ ntamadan no mu.”
10Afei, Awurade kae se, “Nea ɛbɛyɛ biara, afe sesɛɛ mɛba wo nkyɛn, na mɛba no na wo yere Sara awo ɔbabarima.”
Saa bere no, na Sara gyina ntamadan no pon akyi, retie nkɔmmɔ no. 11Na Abraham ne Sara nyinaa anyinyin yiye a wɔn mfe akɔ anim koraa nti, na Sara awo apa ho. 12Sara tee asɛm no, ɔserew ne tirim, kae se, “Manya awie aberewabɔ, na me kunu nso abɔ akwakoraa yi, ɛbɛyɛ dɛn na manya saa anigyede yi?”
13Enti Awurade bisaa Abraham se, “Adɛn nti na Sara serew bisae se, ‘Ampa ara sɛ manyin adu sɛɛ yi, metumi awo ba ana?’ 14Biribi boro Awurade ahoɔden so sɛ ɔbɛyɛ? Afe sesɛɛ a mɛsan aba sɛnea mahyɛ wo ho bɔ no, na wo yere Sara awo ɔbabarima.”
15Na Sara suro nti, otwaa atoro se, “Manserew.”
Nanso Onyankopɔn kae se, “Ɛyɛ nokware turodoo sɛ woserewee.”
Abraham Di Ma Sodom
16Mmarima no kraa sɛ wɔrekɔ no, wɔde wɔn ani kyerɛɛ Sodom. Abraham kogyaa wɔn kwan. 17Afei, Awurade kae se, “Ade a mabɔ me tirim sɛ mɛyɛ no memfa nsie Abraham ana? 18Ɛyɛ nokware turodoo sɛ Abraham bɛyɛ ɔman kɛse a ɛwɔ tumi. Na ɛnam Abraham so na wobehyira amanaman a ɛwɔ asase so nyinaa. 19Efisɛ mapaw Abraham sɛ ɔbɛkyerɛkyerɛ ne mma ne ne fifo Awurade kwan. Na wɔayɛ ade pa ne ade trenee a ɛsɔ Awurade ani. Sɛnea ɛbɛyɛ a Awurade bɔ a ɔhyɛɛ Abraham no bɛba mu.”
20Afei, Awurade kae se, “Mate nnebɔne a ɛyɛ duru a ɛrekɔ so wɔ Sodom ne Gomora no. 21Mɛkɔ hɔ akɔhwɛ sɛ, nea wɔyɛ no yɛ bɔne a ɛyɛ duru sɛnea mate no ana. Sɛ ɛnte saa nso a, mehu.”
22Na mmarima baasa no mu baanu dan wɔn ani kyerɛɛ Sodom. Nanso Abraham de, na ɔda so gyina Awurade anim. 23Na Abraham twiw bɛn Onyankopɔn bisaa no se, “Wobɛsɛe nnipa trenee ne nnipa bɔnefo nyinaa afra ana? 24Na sɛ nnipa trenee aduonum wɔ kurow no mu a, wobɛsɛe kurow no a worenhwɛ saa nnipa trenee aduonum no ho nnyae kurow no sɛe ana? 25Ɛmpare wo sɛ wobɛyɛ saa, sɛ wubekum nnipa trenee ne nnipa bɔnefo afra, de asotwe koro no ara bɛma nnipa trenee ne nnipa bɔnefo. Ɛmpare wo! Nea obu asase nyinaa atɛn no remmu atɛntrenee ana?”
26Na Awurade kae se, “Sɛ mihu nnipa trenee aduonum wɔ Sodom kurow no mu a, wɔn nti merensɛe kurow no.”
27Na Abraham bisae se, “Afei, me a meyɛ nsõ ne dɔte a mensɛ hwee, nanso masi me bo ne Awurade akasa yi, 28sɛ ɛba sɛ nnipa trenee no dodow yɛ aduanan anum nso ɛ? Esiane saa nnipa anum a wɔafi nnipa trenee aduonum no so ama aka nnipa trenee aduanan anum no nti, wobɛsɛe kurow mu no nyinaa ana?”
Onyankopɔn buae se, “Sɛ mihu nnipa trenee aduanan anum wɔ kurow no mu a, merensɛe no.”
29Abraham toaa nʼadebisa no so se, “Sɛ ɛba sɛ, nnipa trenee aduanan pɛ na wɔwɔ kurow no mu ɛ?”
Na Awurade buaa Abraham se, “Nnipa trenee aduanan no nti, merensɛe kurow no.”
30Abraham kɔɔ so srɛɛ bio se, “Mesrɛ wo, Awurade, mma wo bo mfuw me, ma menkasa. Sɛ ɛba sɛ nnipa trenee aduasa na wɔwɔ kurow no mu nso ɛ?”
Awurade buae se, “Sɛ mihu nnipa trenee aduasa a, merensɛe kurow no.”
31Afei, Abraham bisae se, “Masi me bo ne Awurade akasa yi, ɛba sɛ nnipa trenee aduonu pɛ na wɔwɔ kurow no mu ɛ?”
Onyankopɔn buae se, “Saa nnipa trenee aduonu no nti, merensɛe kurow no.”
32Abraham kɔɔ so bisae se, “Awurade, mma wo bo mfuw me; ma mimmisa mʼasɛm baako pɛ a etwa to. Sɛ ɛba sɛ, nnipa trenee du na wɔwɔ kurow no mu nso ɛ?”
Awurade buae se, “Saa nnipa trenee du no nti, merensɛe kurow no.”
33Bere a Awurade ne Abraham kasa wiee no, ogyaw Abraham hɔ kɔe. Abraham nso san kɔɔ nʼatenae.
