Legământul lui Dumnezeu cu Avram
1După toate acestea, Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Avram într‑o viziune, zicând:
– Avram, nu te teme!
Eu sunt scutul tău,
răsplata ta cea foarte mare.
2Avram a zis:
– Stăpâne Doamne, ce‑mi vei da? Căci mor2 Lit.: mă duc. fără copii, iar moștenitorul2 Sensul termenului ebraic este nesigur. casei mele este Eliezer din Damasc!
3Avram a zis:
– Iată că nu mi‑ai dat sămânță, iar moștenitorul meu este unul din casa mea.
4Dar iată, Cuvântul Domnului a venit la el, zicând:
– Nu acesta va fi moștenitorul tău, ci unul care se va naște din tine, el îți va fi moștenitor.
5Apoi l‑a dus afară și i‑a zis:
– Uită‑te la ceruri și numără stelele, dacă poți!
El i‑a zis:
– Așa va fi sămânța ta!
6Avram a crezut în Domnul, și El i‑a considerat aceasta dreptate.
7Domnul i‑a zis:
– Eu sunt Domnul Care te‑am adus din Urul caldeilor, ca să‑ți dau țara aceasta s‑o stăpânești.
8Avram L‑a întrebat:
– Stăpâne Doamne, cum voi ști că o voi stăpâni?
9El i‑a răspuns:
– Ia pentru Mine o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel.
10A luat pentru El toate acestea, le‑a despicat în două și a așezat fiecare bucată una în fața celeilalte; însă păsările nu le‑a despicat. 11Când păsările de pradă au coborât peste stârvuri, Avram le‑a alungat.
12În timp ce apunea soarele, pe Avram l‑a cuprins un somn adânc. Și iată că au venit peste el o groază și un mare întuneric. 13Atunci El i‑a zis lui Avram: „Să știi bine că sămânța ta va fi străină într‑o țară care nu este a ei. Ei vor fi înrobiți și asupriți timp de patru sute de ani13 Vezi Ex. 12:40. După toate probabilitățile, Dumnezeu folosește, în cazul de față, o cifră rotundă (vezi v. 16).. 14Dar pe neamul căruia îi vor sluji ei, îl voi judeca Eu, iar după aceea vor ieși de acolo cu mari bogății. 15Tu însă vei ajunge la părinții tăi în pace; vei fi îngropat după o bătrânețe fericită. 16Urmașii tăi se vor întoarce aici în a patra generație16 În VT, o generație cuprinde de obicei o perioadă de aproximativ 40 de ani, însă este posibil ca în epoca patriarhală această perioadă să fi fost de aproape 100 de ani., pentru că nelegiuirea amoriților nu este încă deplină.“
17După ce a apus soarele și s‑a făcut întuneric beznă, iată că un fum ca de cuptor și o torță aprinsă au trecut printre acele părți de animale. 18În ziua aceea, Domnul a încheiat un legământ cu Avram, zicând: „Seminței tale18 Vezi nota de la 12:7. îi dau această țară, de la Râul Egiptului18 Cu referire la modernul Wadi el‑Arish, în NE Sinaiului, sau chiar la brațul răsăritean al Deltei Nilului. până la Râul cel Mare, râul Eufrat, 19și anume pe cheniți, pe cheniziți, pe cadmoniți, 20pe hitiți, pe periziți, pe refaiți, 21pe amoriți, pe canaaniți, pe ghirgașiți și pe iebusiți.“
Ang Kasabotan sa Dios ug ni Abram
1Human niadto, nakigsulti ang Ginoo kang Abram pinaagi sa usa ka panan-awon. Miingon siya, “Abram, ayaw kahadlok tungod kay panalipdan ko ikaw ug hatagan ug dako nga ganti.” 2Apan miingon si Abram, “O Ginoong Dios, unsay pulos sa imong iganti kanako kon hangtod karon wala pa akoy anak, ug ang mahimo kong manunod mao si Eliezer nga taga-Damascus? 3Tungod kay wala mo ako hatagi ug anak, si Eliezer nga usa sa akong mga sulugoon mao ang manunod sa akong mga kabtangan.” 4Miingon ang Ginoo kaniya, “Dili si Eliezer ang manunod sa imong mga kabtangan kondili ang imo gayong kaugalingong anak.” 5Unya gidala siya sa Ginoo sa gawas ug giingnan, “Tan-awa ang mga bitoon sa langit; ihapa kon maihap mo. Sama usab niana kadaghan ang mahimo mong mga kaliwat.” 6Mituo si Abram sa Ginoo, ug tungod sa iyang pagtuo giisip siya nga matarong.15:6 giisip siya nga matarong: o, gipakamatarong siya sa Ginoo.
7Miingon pa gayod ang Ginoo kang Abram, “Ako ang Ginoo nga nagasugo kanimo sa pagbiya sa Ur nga sakop sa pagdumala sa mga Kaldeanhon15:7 Kaldeanhon: Mga katawhan nga nagapuyo kaniadto sa habagatang bahin sa Babilonia. Sa kadugayan nahimong Kaldeanhon ang tawag sa mga taga-Babilonia. aron ihatag kanimo kining yutaa ug imong mapanag-iya.” 8Apan miingon si Abram, “O Ginoong Dios, unsaon ko pagkahibalo nga maangkon ko kini?” 9Mitubag ang Ginoo, “Dad-i ako dinhi ug usa ka dumalagang baka, usa ka bayeng kanding, ug usa ka hamtong nga laking karnero, nga ang matag usa tulo ka tuig ang kagulangon. Pagdala usab ug usa ka tukmo ug usa ka salampati.” 10Busa gidala kining tanan ni Abram ngadto sa Ginoo. Unya gipangtunga niya kini ug giplastar nga nagaatubangay ang isigka-pikas niini. Apan ang tukmo ug ang salampati wala niya tungaa. 11Mitugpa sa pinikas nga mga mananap ang mga langgam nga nagapangdagit, apan giabog sila ni Abram.
12Sa dihang gasalop na ang adlaw, nahinanok pag-ayo si Abram ug may makalilisang nga kangitngit nga mitabon kaniya. 13Unya miingon ang Ginoo kang Abram, “Sa pagkatinuod, ang imong mga kaliwat mahimong mga dumuduong sa laing nasod. Mahimo silang mga ulipon didto ug daog-daogon sulod sa 400 ka tuig. 14Apan silotan ko ang nasod nga moulipon kanila. Ug unya mobiya ang imong mga kaliwat gikan didto dala ang daghang kabtangan. 15Apan ikaw Abram, hatagan ko ug taas nga kinabuhi; mamatay ka sa katigulangon nga may kalinaw. 16Molabay una ang upat ka henerasyon ayha pa makabalik ang imong mga kaliwat dinhi, tungod kay dili pa igo ang pagpakasala sa mga Amorihanon aron silotan sila ug papahawaon niini nga yuta.”
17Sa dihang nakasalop na ang adlaw ug ngitngit na, kalit lang nga nakita ni Abram ang usa ka kolon nga naga-aso ug sulo nga nagasiga nga miagi taliwala sa pinikas nga mga mananap. 18Niana gayod nga adlaw, nagbuhat ang Ginoo ug kasabotan kang Abram. Miingon siya, “Ihatag ko sa imong mga kaliwat kining yutaa—gikan sa suba sa utlanan sa Ehipto paingon sa dako nga suba nga mao ang Eufrates. 19Kini nga yuta mao karon ang gipuy-an sa mga Kenihanon, Keniznon, Kadmonhon, 20-21Hitihanon, Perisihanon, Refaimnon, Amorihanon, Canaanhon, Gergasihanon, ug mga Jebusihanon.”
