Nouă Traducere În Limba Română

Galateni 4:1-31

1Vreau să spun că, atât timp cât moștenitorul este copil, nu este diferit cu nimic de un sclav, cu toate că este stăpânul tuturor lucrurilor, 2ci se află sub îngrijirea tutorilor și a administratorilor până la timpul hotărât de tatăl său. 3Astfel, și noi, când eram copii, eram înrobiți sub principiile3 În greacă este folosit termenul stoicheion, care poate însemna lucru elementar, învățătură fundamentală, chiar literele alfabetului, elementele fundamentale pe care este zidită lumea, principiile fundamentale ale matematicii. În cazul de față Pavel se referă la Lege ca învățătură fundamentală, alfabet al harului. Pentru cei ce proveneau din cultura greacă, ar fi putut să fie o aluzie la înrobirea acestora față de zeitățile care reprezentau stihiile necontrolate ale naturii. lumii. 4Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu L‑a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, 5ca să‑i răscumpere pe cei ce sunt sub Lege, pentru ca noi să primim înfierea5 Adopția (înfierea) era un act juridic, cunoscut cititorilor din cultura greco-romană, prin care un tată lua sub autoritatea sa paternă un fiu sau o fiică dintr‑o altă familie. Cel adoptat primea același statut și aceleași drepturi ca persoanele născute în acea familie: lua numele noului părinte și devenea moștenitorul lui, rămânând unit cu vechea sa familie numai prin legături de sânge.. 6Iar pentru că voi sunteți fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre, Duh care strigă „Abba!“6 Abba înseamnă, în aramaică, Tată., adică „Tată!“ 7Astfel, tu nu mai ești sclav, ci fiu, iar dacă ești fiu, ești și moștenitor, prin Dumnezeu.

Grija lui Pavel pentru galateni

8Atunci când voi nu‑L cunoșteați pe Dumnezeu erați înrobiți celor care, prin natura lor, nu sunt dumnezei. 9Însă acum, după ce ați ajuns să‑L cunoașteți pe Dumnezeu sau mai degrabă să fiți cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă întoarceți iarăși la acele principii9 Vezi nota de la v. 3. slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să le fiți din nou sclavi?! 10Voi țineți zile, luni, anotimpuri și ani. 11Mi‑e teamă ca nu cumva să mă fi ostenit degeaba pentru voi.

12Fraților, vă rog fierbinte, fiți ca mine, pentru că și eu sunt ca voi! Nu mi‑ați făcut nicio nedreptate. 13Dar voi știți că în neputința trupului v‑am vestit Evanghelia prima oară. 14Și n‑ați disprețuit, nici nu v‑a fost scârbă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu, ci m‑ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus. 15Așadar, unde este acea fericire a voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost posibil, v‑ați fi scos până și ochii15 Aluzie la o boală cronică pe care ar fi avut‑o apostolul. Se pare că suferea de o conjunctivită cronică și ochii îi erau afectați. Unii comentatori atribuie acestei afecțiuni rolul de ghimpe în carne pentru care apostolul s‑a rugat să îi fie îndepărtat. și mi i‑ați fi dat! 16Acum, pentru că v‑am spus adevărul, am devenit oare dușmanul vostru?

17Ei sunt plini de zel față de voi, dar nu pentru un scop bun, ci vor să vă despartă de noi, ca să fiți plini de zel pentru ei. 18Este bine să vi se arate întotdeauna zel pentru un scop bun, nu doar când sunt eu prezent la voi. 19Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile nașterii până când Cristos va lua chip în voi, 20aș vrea să fiu cu voi acum și să‑mi schimb glasul, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi!

Sara și Agar

21Spuneți‑mi voi, care doriți să fiți sub Lege, nu auziți ce spune Legea? 22Este scris că Avraam a avut doi fii: unul dintr‑o sclavă, iar unul dintr‑o femeie liberă. 23Cel din sclavă a fost născut în chip firesc, însă cel din femeia liberă a fost născut prin promisiune.

24Aceste lucruri sunt spuse într‑o alegorie, căci aceste două femei reprezintă două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, născând copii pentru sclavie. Aceasta este Agar. 25Agar este muntele Sinai din Arabia și corespunde Ierusalimului de acum, pentru că este în sclavie cu copiii lui. 26Dar Ierusalimul de sus este liber și el este mama noastră. 27Căci este scris:

„Bucură‑te, stearpo,

cea care nu naști!

Izbucnește și strigă de bucurie,

cea care nu ești în durerile nașterii!

Căci copiii celei părăsite vor fi mai mulți

decât ai celei care are soț.“27 Vezi Is. 54:1.

28Voi, fraților, ca și Isaac, sunteți copii ai promisiunii. 29Dar așa cum atunci cel născut în chip firesc îl persecuta pe cel născut prin Duhul, la fel este și acum. 30Ce spune însă Scriptura?

„Alung‑o pe roabă și pe fiul ei,

căci fiul roabei nu va moșteni

împreună cu fiul femeii libere!“30 Vezi Gen. 21:10.

31Așadar, fraților, noi nu suntem copiii sclavei, ci ai femeii libere.

Slovo na cestu

Galatským 4:1-31

Nedospělý dědic je podřízen poručníkovi, dospělý se svobodně rozhoduje

1I s dědictvím je to ovšem tak, že dokud dědic nedosáhne zletilosti, neliší se jeho postavení od postavení sluhy, ač mu náleží celý otcův majetek. 2Musí poslouchat svého poručníka, dokud neuplyne zákonná doba. 3V takovém postavení jsme se nacházeli před Kristovým příchodem. Byli jsme vázáni běžnými zákony a zvyklostmi. 4Ale když nadešel čas určený Bohem, poslal Bůh svého Syna. Narodil se z ženy a byl podřízen zákonu. Proč? 5Musel se postavit na místo nás, kteří jsme propadli před zákonem, aby nás, odsouzence k smrti, vrátil do svobodné Boží rodiny. 6A protože jsme adoptováni za Boží děti, dal nám Bůh i stejné smýšlení a cítění, jaké měl Kristus, takže smíme stejně jako on nazývat Boha svým Otcem. 7Nejsme už otroky, jsme Božími dětmi a vše, co patří Bohu, je i naše, protože tak to on sám rozhodl.

8Dokud jste Boha neznali, sloužili jste bohům, které jste si sami vymysleli. 9Ale teď, když jste Boha nalezli, nebo spíše když on nalezl vás, chcete se zase vracet k tomu ubohému, bezcennému náboženství záslužných skutků? 10Váš život by se měl znovu točit jen kolem seznamu zákazů a příkazů? 11Bojím se o vás. Jako by všechno úsilí, které jsem vám věnoval, bylo nadarmo.

Rozdílné názory rozbíjejí přátelství

12Bratři, vroucně vás prosím, vžijte se trochu do mého postavení, jako jsem se já snažil vcítit do vašeho! Kdysi jsme si přece rozuměli docela dobře. 13Nijak vám nevadila má tělesná slabost, když jsem k vám poprvé mluvil o Kristu. 14Nedali jste najevo pohrdání ani nelibost nad mou ubohou tělesnou schránkou; naopak, přijali jste mne jako skutečného posla od Boha, jako samého Ježíše Krista. 15Kam se podělo všechno vaše nadšení, které nás tak sbližovalo? Vždyť jste byli ochotní dát mi vlastní oči, kdyby mi to pomohlo. 16A teď jen proto, že vám říkám pravdu, má mezi námi vzniknout nepřátelství?

17Ti falešní učitelé, kteří se tak horlivě ucházejí o vaši přízeň, nemyslí to s vámi dobře; chtějí nás rozdělit a strhnout vás na svou stranu. 18Horlivost je chvályhodná, ale musí usilovat o dobrou věc, a to nejen po tu chvíli, kdy jsem u vás. 19Moje děti, znovu pro vás trpím jako matka při porodu. Vždyť jde o to, aby na vás bylo vidět, že se podobáte Kristu. 20Tak bych si přál být teď mezi vámi a promluvil k vám osobně. Opravdu už nevím, co s vámi mám dělat.

Abrahamův příběh k našemu poučení

21Poslyšte vy, kteří vyžadujete poslušnost židovským předpisům: Proč si pořádně nepřečtete Bibli? 22Dočetli byste se tam, že Abraham měl dva syny, jednoho se svou manželkou, ale jednoho ještě předtím se svou otrokyní, což tehdy nebylo nic neobvyklého. 23-24Ten prvý, syn otrokyně, se narodil jen proto, že si to muž a žena přáli. Narození druhého bylo navíc darem od Boha a naplněním jeho slibu. Můžeme to použít jako obraz: ty dvě ženy představují dva odlišné vztahy k Bohu. 25Otrokyně Hagar odkazuje ke smlouvě uzavřené mezi Bohem a lidmi na hoře Sínaji. To odpovídá židovskému přístupu k Bohu. Tam je člověk otrokem předpisů a zákonů. 26Abrahamova manželka Sára je obrazem Kristovy církve, a to je naše matka. 27O ní prorokoval Izajáš:

„Raduj se neplodná, která nemáš děti,

jásej ty, kterás nepoznala,

co je to být matkou!

Mnoho potomků dá Bůh tobě,

ponížené a opovržené,

víc než otrokyni,

která má tvého muže.“

28Ti zaslíbení potomci, to jste vy, bratři, vám platí slib, kterým Bůh požehnal Izákovi. 29Ale už tenkrát pronásledoval syn narozený z otrokyně toho druhého, který svůj život dostal od Boha. A tak je tomu i dnes. 30Co však čteme v Bibli? „Vyžeň otrokyni i jejího syna. Syn otrokyně nebude dědit se synem manželky.“ 31Bratři, my nejsme syny otrokyně, my jsme svobodní.