Galateni 4 – NTLR & ASCB

Nouă Traducere În Limba Română

Galateni 4:1-31

1Vreau să spun că, atât timp cât moștenitorul este copil, nu este diferit cu nimic de un sclav, cu toate că este stăpânul tuturor lucrurilor, 2ci se află sub îngrijirea tutorilor și a administratorilor până la timpul hotărât de tatăl său. 3Astfel, și noi, când eram copii, eram înrobiți sub principiile3 În greacă este folosit termenul stoicheion, care poate însemna lucru elementar, învățătură fundamentală, chiar literele alfabetului, elementele fundamentale pe care este zidită lumea, principiile fundamentale ale matematicii. În cazul de față Pavel se referă la Lege ca învățătură fundamentală, alfabet al harului. Pentru cei ce proveneau din cultura greacă, ar fi putut să fie o aluzie la înrobirea acestora față de zeitățile care reprezentau stihiile necontrolate ale naturii. lumii. 4Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu L‑a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege, 5ca să‑i răscumpere pe cei ce sunt sub Lege, pentru ca noi să primim înfierea5 Adopția (înfierea) era un act juridic, cunoscut cititorilor din cultura greco-romană, prin care un tată lua sub autoritatea sa paternă un fiu sau o fiică dintr‑o altă familie. Cel adoptat primea același statut și aceleași drepturi ca persoanele născute în acea familie: lua numele noului părinte și devenea moștenitorul lui, rămânând unit cu vechea sa familie numai prin legături de sânge.. 6Iar pentru că voi sunteți fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre, Duh care strigă „Abba!“6 Abba înseamnă, în aramaică, Tată., adică „Tată!“ 7Astfel, tu nu mai ești sclav, ci fiu, iar dacă ești fiu, ești și moștenitor, prin Dumnezeu.

Grija lui Pavel pentru galateni

8Atunci când voi nu‑L cunoșteați pe Dumnezeu erați înrobiți celor care, prin natura lor, nu sunt dumnezei. 9Însă acum, după ce ați ajuns să‑L cunoașteți pe Dumnezeu sau mai degrabă să fiți cunoscuți de Dumnezeu, cum de vă întoarceți iarăși la acele principii9 Vezi nota de la v. 3. slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să le fiți din nou sclavi?! 10Voi țineți zile, luni, anotimpuri și ani. 11Mi‑e teamă ca nu cumva să mă fi ostenit degeaba pentru voi.

12Fraților, vă rog fierbinte, fiți ca mine, pentru că și eu sunt ca voi! Nu mi‑ați făcut nicio nedreptate. 13Dar voi știți că în neputința trupului v‑am vestit Evanghelia prima oară. 14Și n‑ați disprețuit, nici nu v‑a fost scârbă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu, ci m‑ați primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus. 15Așadar, unde este acea fericire a voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost posibil, v‑ați fi scos până și ochii15 Aluzie la o boală cronică pe care ar fi avut‑o apostolul. Se pare că suferea de o conjunctivită cronică și ochii îi erau afectați. Unii comentatori atribuie acestei afecțiuni rolul de ghimpe în carne pentru care apostolul s‑a rugat să îi fie îndepărtat. și mi i‑ați fi dat! 16Acum, pentru că v‑am spus adevărul, am devenit oare dușmanul vostru?

17Ei sunt plini de zel față de voi, dar nu pentru un scop bun, ci vor să vă despartă de noi, ca să fiți plini de zel pentru ei. 18Este bine să vi se arate întotdeauna zel pentru un scop bun, nu doar când sunt eu prezent la voi. 19Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile nașterii până când Cristos va lua chip în voi, 20aș vrea să fiu cu voi acum și să‑mi schimb glasul, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi!

Sara și Agar

21Spuneți‑mi voi, care doriți să fiți sub Lege, nu auziți ce spune Legea? 22Este scris că Avraam a avut doi fii: unul dintr‑o sclavă, iar unul dintr‑o femeie liberă. 23Cel din sclavă a fost născut în chip firesc, însă cel din femeia liberă a fost născut prin promisiune.

24Aceste lucruri sunt spuse într‑o alegorie, căci aceste două femei reprezintă două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, născând copii pentru sclavie. Aceasta este Agar. 25Agar este muntele Sinai din Arabia și corespunde Ierusalimului de acum, pentru că este în sclavie cu copiii lui. 26Dar Ierusalimul de sus este liber și el este mama noastră. 27Căci este scris:

„Bucură‑te, stearpo,

cea care nu naști!

Izbucnește și strigă de bucurie,

cea care nu ești în durerile nașterii!

Căci copiii celei părăsite vor fi mai mulți

decât ai celei care are soț.“27 Vezi Is. 54:1.

28Voi, fraților, ca și Isaac, sunteți copii ai promisiunii. 29Dar așa cum atunci cel născut în chip firesc îl persecuta pe cel născut prin Duhul, la fel este și acum. 30Ce spune însă Scriptura?

„Alung‑o pe roabă și pe fiul ei,

căci fiul roabei nu va moșteni

împreună cu fiul femeii libere!“30 Vezi Gen. 21:10.

31Așadar, fraților, noi nu suntem copiii celei roabe, ci ai femeii libere.

Asante Twi Contemporary Bible

Galatifoɔ 4:1-31

1Asɛm a mereka ne sɛ, mpɛn dodoɔ a ɔdedifoɔ no yɛ abɔfra no, ɛwom sɛ agyapadeɛ no nyinaa hyɛ ne nsa deɛ, nanso nsonsonoeɛ biara nna ɔno ne akoa ntam. 2Esiane sɛ ɔnnyiniiɛ no enti, nnipa bi wɔ hɔ a wɔhwɛ toto nneɛma ma no kɔsi ɛberɛ a nʼagya ahyɛ sɛ wɔnnane agyapadeɛ no mma no no.

Onyankopɔn Tɔɔ Ahofadie Maa Yɛn

3Saa ara na na yɛn nso yɛteɛ. Na yɛte sɛ mmɔfra a ewiase ahonhom dii yɛn so. 4Nanso, mmerɛ pa no duruiɛ no, Onyankopɔn somaa ne Ba a ɔbaa woo no Mmara ase 5sɛ ɔmmɛgye wɔn a wɔhyɛ Mmara ase sɛdeɛ wɔbɛyɛ Onyankopɔn mma. 6Esiane sɛ moyɛ mma enti, Onyankopɔn somaa ne Ba no Honhom baa yɛn akoma mu, Honhom a ɛfrɛ “Agya, Agya.” 7Enti, wonyɛ akoa bio, na mmom woyɛ ɔba. Esiane sɛ woyɛ ne ba enti, Onyankopɔn de deɛ ɔwɔ nyinaa bɛma ne mma.

Galatifoɔ Ho Hia Paulo

8Mmerɛ bi a atwam no, na monnim Onyankopɔn, enti na moyɛ nkoa ma wɔn a wɔnyɛ anyame. 9Nanso, afei a moahunu Onyankopɔn anaasɛ Onyankopɔn ahunu mo yi, adɛn enti na mopɛ sɛ modane mo ho ma nkyerɛkyerɛ a aba nni mu no? Adɛn enti na mopɛ sɛ wɔde mo yɛ nkoa bio? 10Modi nna, abosome, nnapɔnna ne mfeɛ bi. 11Mesuro sɛ, ɛkwan bi so, masɛe mʼahoɔden wɔ mo ho.

12Mesrɛ mo, me nuanom, monyɛ sɛ me, ɛfiri sɛ meyɛɛ sɛ mo. Monyɛɛ me bɔne biara. 13Sɛdeɛ monim no, ɛberɛ a mebɛkaa Asɛmpa no kyerɛɛ mo no, mede yadeɛ na ɛbaeɛ. 14Ɛwom sɛ na me yadeɛ no ha mo deɛ, nanso moampo me. Mmom, mogyee me sɛdeɛ mobɛgye Onyankopɔn ɔbɔfoɔ; mogyee me sɛdeɛ mobɛgye Kristo Yesu. 15Anigyeɛ a mowɔ no nyinaa afa he? Mɛtumi aka sɛ, sɛ mobɛtumi a, anka mobɛtutu mo ani de ama me. 16Nokorɛ a meka kyerɛ mo enti na afei mabɛyɛ mo ɔtamfoɔ yi?

17Saa nnipa no pɛ sɛ wɔtwe mo ba wɔn nkyɛn, nanso wɔnni adwene pa. Wɔhwehwɛ sɛ wɔbɛtete me ne mo ntam na ama mo ani aku wɔn ho sɛdeɛ wɔn ani ku mo ho no. 18Ɛyɛ sɛ mobɛyɛ nsi ɛberɛ biara, ɛberɛ a mewɔ mo nkyɛn ne ɛberɛ a menni mo nkyɛn mpo. 19Me mma pa, mo a mo enti merehunu awoyea bio kɔsi sɛ Kristo bɛda ne ho adi wɔ mo mu no, 20mepɛ sɛ mewɔ mo nkyɛn, na anka masesa kwan a me fa so kasa, ɛfiri sɛ me tirim ntene me wɔ mo ho.

Hagar Ne Sara

21Monka nkyerɛ me, mo a mopɛ sɛ mohyɛ Mmara no ase no, monnim deɛ Mmara no ka no anaa? 22Wɔatwerɛ sɛ, na Abraham wɔ mma baanu. Ɔne afenaa bi woo baako na ɔne ɔbaa bi a ɔde ne ho nso woo baako. 23Afenaa ba no, wɔwoo no honam kwan so, ɛnna ɔbaa a ɔde ne ho no nso, Onyankopɔn bɔhyɛ enti na ɔwoo ne ba no.

24Saa asɛm yi yɛ mfatoho ɛfiri sɛ, saa mmaa baanu yi gyina hɔ ma apam mmienu. Apam baako firi bepɔ Sinai so, na ɛgyina hɔ ma mma a wɔbɛyɛ nkoa: Ɔno ne Hagar. 25Hagar gyina hɔ ma bepɔ Sinai a ɛwɔ Arabia na ɛte sɛ kuropɔn Yerusalem, ɛfiri sɛ ɔne ne mma wɔ nkoasom mu. 26Nanso, Yerusalem a ɛwɔ ɔsoro no deɛ, ɛde ne ho na ɔyɛ yɛn maame. 27Ɛfiri sɛ wɔatwerɛ sɛ,

“Ao ɔbaa a woyɛ obonini, di ahurisie,

wo a wonnwoo da;

ma wo nne so na team,

wo a awoɔ nkaa wo da,

ɛfiri sɛ ɔbaa a woannya awoɔ da no mma dɔɔso

sene deɛ ɔwɔ kunu.”

28Me nuanom mmaa ne mmarima, bɔhyɛ no enti na wɔwoo mo sɛdeɛ wɔwoo Isak no. 29Saa ɛberɛ no na ɔba a wɔnam honam kwan so woo no no taa deɛ wɔnam Honhom no tumi mu woo no no. Na ɛnnɛ yi nso, ɛte saa. 30Na Atwerɛsɛm no ka sɛn? “Pam afenaa no ne ne babarima yi firi ha; ɛfiri sɛ, afenaa babarima no ne ɔdehyeɛ no renkyɛ agyapadeɛ no.” 31Enti, anuanom, yɛnyɛ afenaa no mma, na mmom, yɛyɛ ɔbaa a ɔde ne ho no mma.