Nouă Traducere În Limba Română

Filipeni 1

1Pavel şi Timotei, robi ai lui Cristos Isus, către toţi sfinţii în Cristos Isus care sunt în Filipi, împreună cu supraveghetorii[a] şi cu diaconii: har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos!

Mulţumire şi rugăciune

Îi mulţumesc Dumnezeului meu de fiecare dată când mă gândesc la voi. În toate rugăciunile mele pentru voi toţi, mă rog cu bucurie pentru părtăşia voastră la Evanghelie[b], din prima zi şi până acum, şi sunt sigur că Acela Care Şi-a început în voi buna Sa lucrare o va isprăvi până în ziua lui Cristos Isus. Este drept să mă gândesc în acest fel la voi toţi, fiindcă vă port în inima mea şi, fie că sunt în lanţuri, fie că apăr sau întăresc Evanghelia, toţi sunteţi părtaşi ai harului lui Dumnezeu împreună cu mine. Căci martor îmi este Dumnezeu că îmi este dor de voi toţi cu o afecţiune[c] ca cea a lui Cristos Isus[d]. Mă rog ca dragostea voastră să crească din ce în ce mai mult în cunoaştere şi orice pricepere, 10 ca să puteţi deosebi lucrurile de valoare şi să fiţi curaţi şi fără pată în ziua lui Isus Cristos, 11 plini de rodul dreptăţii, care vine prin Isus Cristos, spre slava şi lauda lui Dumnezeu.

Lanţurile lui Pavel şi înaintarea Evangheliei

12 Vreau să ştiţi, fraţilor, că lucrurile care mi s-au întâmplat au ajutat la înaintarea Evangheliei. 13 Astfel, toată garda palatului[e] şi toţi ceilalţi ştiu că eu sunt închis din pricina lui Cristos, 14 iar cei mai mulţi dintre fraţi, încurajaţi în Domnul datorită lanţurilor mele, au şi mai mare îndrăzneală să vestească fără teamă Cuvântul.

15 Este adevărat că unii Îl proclamă pe Cristos din invidie şi dintr-un spirit de competiţie, iar alţii din bunăvoinţă. 16 Aceştia din urmă Îl proclamă din dragoste, ştiind că mie mi-a fost încredinţată apărarea Evangheliei. 17 Dar ceilalţi Îl proclamă pe Cristos din ambiţii egoiste, nu din motive sincere, ci intenţionând să-mi mărească necazul, în timp ce sunt în lanţuri. 18 Dar ce contează? Important este că, fie sub un anume pretext, fie cu adevărat, Cristos este proclamat şi de acest lucru mă bucur şi mă voi bucura. 19 Căci ştiu că lucrul acesta va duce la eliberarea mea, prin rugăciunile voastre şi prin ajutorul Duhului lui Isus Cristos. 20 Dorinţa mea puternică şi speranţa mea sunt să nu fiu făcut de ruşine cu nimic, ci să am, acum şi întotdeauna, destul curaj, astfel încât să-L slăvesc pe Cristos în trupul meu, fie prin viaţa mea, fie prin moartea mea. 21 Căci pentru mine a trăi este Cristos, iar a muri este un câştig. 22 Dar dacă trebuie să mai trăiesc în trup, aceasta înseamnă o lucrare roditoare pentru mine şi nu ştiu ce să aleg. 23 Sunt strâns din două părţi: doresc mult să părăsesc această viaţă şi să fiu împreună cu Cristos, pentru că este mult mai bine, 24 însă pentru voi este mai bine să rămân în trup. 25 Fiind convins de aceasta, ştiu că voi rămâne cu voi toţi, pentru înaintarea şi bucuria voastră în credinţă, 26 pentru ca, prin întoarcerea mea la voi, să aveţi motive să vă lăudaţi cu mine în Cristos Isus.

27 Numai trăiţi-vă viaţa într-un mod vrednic de Evanghelia lui Cristos, pentru ca, fie că vin şi vă văd, fie că sunt absent, dar aud despre voi, să ştiu că rămâneţi fermi într-un duh, luptând cu un singur gând pentru credinţa Evangheliei, 28 fără să fiţi înspăimântaţi deloc de potrivnicii voştri. Aceasta este o dovadă pentru ei că vor fi nimiciţi, dar voi veţi fi mântuiţi; şi Dumnezeu este Cel Care face aceasta. 29 Căci vouă vi s-a dat harul nu doar să credeţi în Cristos, ci să şi suferiţi pentru El, 30 întrucât aveţi de dus aceeaşi luptă pe care aţi văzut că am avut-o şi eu, iar acum auziţi că încă o mai am.

Notas al pie

  1. Filipeni 1:1 Lit.: episcopii
  2. Filipeni 1:5 Sau: Vestea Bună; peste tot în carte
  3. Filipeni 1:8 Sau: cu un dor
  4. Filipeni 1:8 Sau: cu afecţiunea / dorul lui Cristos Isus
  5. Filipeni 1:13 Gr.: tot pretoriul; pretoriul era cartierul general al împăratului, la Roma sau în alte cetaţi, şi reşedinţa guvernatorului, care era reprezentantul împăratului; în cazul în care Pavel se afla la Roma când a scris această scrisoare, el se putea referi la garda pretoriană, trupele de elită ale împăratului

Spanish, Castilian (La Nueva Biblia al Día)

Philippians 1

1Pablo y Timoteo, siervos de Jesucristo, a todos los que en la ciudad de Filipos pertenecen a Cristo Jesús, juntamente con sus obispos y diáconos: 2Que la gracia y la paz de Dios nuestro Padre y del Señor Jesucristo sea con todos vosotros.

Acción de gracias “e intercesión

3Siempre, al acordarme de vosotros, doy gracias de todo corazón a mi Dios; 4y en todo momento os tengo presentes en mis oraciones. Ruego por vosotros lleno de alegría, 5porque sin cesar, desde el principio y hasta el día de hoy, habéis cooperado en el anuncio del evangelio. 6Y estoy seguro de que Dios, que en vosotros comenzó la buena obra, la perfeccionará hasta el día en que regrese Jesucristo.

7Es justo y natural que piense así respecto de vosotros, pues os llevo en el corazón. Juntos hemos participado de la gracia de Dios, lo mismo estando yo encarcelado que cuando gozando de libertad me entregué a la defensa de la verdad y la confirmación del evangelio. 8Dios sabe que no miento al decir que os amo con el entrañable amor de Cristo Jesús. “ 9Mi oración por vosotros es que reboséis de amor cada vez más, mientras seguís creciendo en conocimiento y en toda experiencia. 10Así podréis aprobar siempre lo mejor, y estando interiormente limpios nadie tendrá nada que reprocharos cuando Cristo regrese, 11sino que por medio de Jesucristo seréis ricos en frutos de bondad y justicia, y de ese modo daréis gloria y alabanza al Señor.

El vivir es Cristo

12Por otra parte, quiero que sepáis, amados hermanos, que cuanto me ha sucedido ha contribuido a la propagación del evangelio. 13Todos, hasta los propios soldados de la prisión, saben que estoy encarcelado tan sólo por mi fe en Cristo; 14pero además, gracias a estas prisiones, la mayoría de los hermanos que me rodean ha perdido el miedo, de modo que ahora anuncian la palabra de Dios con todo denuedo.

15Ciertamente algunos predican a Cristo por envidias personales o por el simple afán de discutir; pero otros lo hacen por causas más puras. 16Unos anuncian a Cristo por provocarme a celos, pensando en cómo aumentar mis aflicciones en la cárcel; 17pero otros lo hacen porque me aman y porque saben que el Señor me ha traído aquí para utilizarme en la defensa del evangelio.

18Pero bueno, ¿qué importa eso? La verdad es que de una u otra forma, con hipocresía o con sinceridad, se está predicando a Cristo, lo que para mí es y seguirá siendo causa de gran alegría. “ 19Además sé que todo ello redundará en mi propio beneficio, en mi liberación, gracias a vuestras oraciones y al auxilio del Espíritu de Jesucristo. 20Anhelo y confío en no hacer nunca nada de lo que haya de avergonzarme; por el contrario, mi deseo es estar dispuesto siempre a predicar a Cristo con valor, aun en medio de estas tribulaciones. No me importa vivir o morir; lo que quiero es honrar a Cristo. 21Porque para mí el vivir es Cristo, y el morir, un beneficio. 22Aunque es evidente que si vivo tendré aún oportunidad de seguir trabajando por el evangelio. En realidad no sé qué es preferible, si vivir o morir. “ 23Unas veces quisiera vivir, y otras veces no, pues mi verdadero anhelo es irme para estar con Cristo, lo cual es mucho mejor que quedarme aquí; 24pero de otro lado entiendo que, por causa vuestra, es más necesario que me quede. 25Por lo cual confío en permanecer todavía algún tiempo en este mundo, para ayudaros a crecer y a gozaros en la fe; 26y espero que pronto pueda volver a visitaros, y que vosotros, al verme ahí de nuevo, tengáis ocasión de glorificar a Cristo Jesús y alegraros de mi presencia.

27De todos modos os exhorto a que viváis como es propio del evangelio de Cristo, para que, tanto si voy a veros otra vez como si no, siempre oiga decir que permanecéis firmes, participando de un mismo espíritu, unidos en la misma lucha en pro de la fe del evangelio 28y sin ningún temor de lo que vuestros enemigos pretendan haceros. Esto será para ellos una señal de su perdición, en tanto que para vosotros lo será de que Dios os ha llamado a ser salvos. 29Pues por causa de Cristo se os ha concedido, no sólo el privilegio de confiar en él, sino también el de sufrir por él. 30En esta lucha estamos unidos, y ya vosotros me habéis visto pelear y tenéis noticias del conflicto en que ahora me encuentro.