Nouă Traducere În Limba Română

Filimon 1:1-25

1Pavel, încătușat pentru Cristos Isus, și fratele Timotei, către preaiubitul Filimon, lucrător împreună cu noi, 2către sora Apfia, către Arhippos, soldat împreună cu noi, și către biserica din casa ta: 3har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos!

Mulțumire și rugăciune

4Îi mulțumesc Dumnezeului meu ori de câte ori îmi aduc aminte de tine în rugăciunile mele, 5pentru că aud de credința ta în Domnul Isus și de dragostea ta față de toți sfinții. 6Mă rog ca părtășia ta cu noi în credință să fie lucrătoare6 Termenul se referă la un obiect sau instrument care își îndeplinește scopul, care funcționează conform așteptărilor., astfel încât să ai cunoștință de tot binele care se face între noi în Cristos. 7Am avut o mare bucurie și o mare mângâiere datorită dragostei tale, frate, pentru că simțămintele sfinților au fost înviorate prin tine.

Cererea lui Pavel referitoare la Onisim

8De aceea, cu toate că am o mare îndrăzneală în Cristos să‑ți poruncesc ce este potrivit să faci, 9prefer, mai degrabă, să te rog potrivit dragostei, eu, Pavel, așa cum sunt, un bătrân, iar acum și încătușat pentru Cristos Isus: 10aș vrea să te rog ceva cu privire la copilul meu, Onisim10 Gr.: Onesimos, care înseamnă folositor., pe care l‑am născut în lanțurile mele. 11Cândva, el ți‑a fost nefolositor, dar acum îți este folositor, atât ție, cât și mie.

12Ți‑l trimit înapoi, pe el, inima12 Sensul principal al termenului grecesc este viscere. mea. 13Aș fi dorit să‑l țin lângă mine, ca să‑mi slujească în locul tău, cât timp sunt în lanțuri pentru Evanghelie13 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună., 14dar nu am vrut să fac nimic fără consimțământul tău, pentru ca binele pe care‑l faci să nu fie din constrângere, ci de bunăvoie. 15Poate că el a fost despărțit de tine pentru un timp tocmai ca să‑l ai înapoi pe vecie, 16dar nu ca pe un sclav, ci mai presus de un sclav, ca pe un frate preaiubit, mai ales de mine și cu atât mai mult de tine, atât în chip firesc16 Apostolul pune în tensiune viața spirituală cu viața socială, viața nevăzută, în Domnul, cu cea văzută, firească, în carne., cât și în Domnul.

17Așadar, dacă mă consideri prieten, primește‑l ca pe mine însumi! 18Iar dacă ți‑a făcut ceva rău sau îți datorează ceva, pune aceasta în socoteala mea. 19Eu, Pavel, scriu aceasta cu mâna mea: eu voi plăti înapoi – ca să nu‑ți zic că îmi ești dator chiar cu tine însuți19 Nu cu referire la faptul că Filimon i‑ar datora ceva din punct de vedere financiar, ci în sensul că el a ajuns să aibă parte de noua sa viață spirituală datorită apostolului, cel care i‑a adus Vestea Bună.. 20Da, frate, vreau să am un câștig de la tine în Domnul. Înviorează‑mi simțămintele în Cristos! 21Îți scriu fiind convins de ascultarea ta, știind că vei face chiar mai mult decât îți spun.

22Totodată, pregătește‑mi un loc de găzduire, căci sper ca, prin rugăciunile voastre, să vă fiu dat înapoi.

23Epafras, prizonier în închisoare alături de mine în Cristos Isus, te salută. 24De asemenea, te salută și Marcu, Aristarhus, Demas și Luca, lucrători împreună cu mine.

25Harul Domnului Isus Cristos să fie cu duhul vostru!

New International Version - UK

Philemon 1:1-25

1Paul, a prisoner of Christ Jesus, and Timothy our brother,

To Philemon our dear friend and fellow worker – 2also to Apphia our sister and Archippus our fellow soldier – and to the church that meets in your home:

3Grace and peace to you1:3 The Greek is plural; also in verses 22 and 25; elsewhere in this letter ‘you’ is singular. from God our Father and the Lord Jesus Christ.

Thanksgiving and prayer

4I always thank my God as I remember you in my prayers, 5because I hear about your love for all his holy people and your faith in the Lord Jesus. 6I pray that your partnership with us in the faith may be effective in deepening your understanding of every good thing we share for the sake of Christ. 7Your love has given me great joy and encouragement, because you, brother, have refreshed the hearts of the Lord’s people.

Paul’s plea for Onesimus

8Therefore, although in Christ I could be bold and order you to do what you ought to do, 9yet I prefer to appeal to you on the basis of love. It is as none other than Paul – an old man and now also a prisoner of Christ Jesus – 10that I appeal to you for my son Onesimus,1:10 Onesimus means useful. who became my son while I was in chains. 11Formerly he was useless to you, but now he has become useful both to you and to me.

12I am sending him – who is my very heart – back to you. 13I would have liked to keep him with me so that he could take your place in helping me while I am in chains for the gospel. 14But I did not want to do anything without your consent, so that any favour you do would not seem forced but would be voluntary. 15Perhaps the reason he was separated from you for a little while was that you might have him back for ever – 16no longer as a slave, but better than a slave, as a dear brother. He is very dear to me but even dearer to you, both as a fellow man and as a brother in the Lord.

17So if you consider me a partner, welcome him as you would welcome me. 18If he has done you any wrong or owes you anything, charge it to me. 19I, Paul, am writing this with my own hand. I will pay it back – not to mention that you owe me your very self. 20I do wish, brother, that I may have some benefit from you in the Lord; refresh my heart in Christ. 21Confident of your obedience, I write to you, knowing that you will do even more than I ask.

22And one thing more: prepare a guest room for me, because I hope to be restored to you in answer to your prayers.

23Epaphras, my fellow prisoner in Christ Jesus, sends you greetings.

24And so do Mark, Aristarchus, Demas and Luke, my fellow workers.

25The grace of the Lord Jesus Christ be with your spirit.