Filip vestește Evanghelia în Samaria
1Saul își dăduse acordul la uciderea lui Ștefan.
Chiar în ziua aceea a izbucnit o mare persecuție împotriva bisericii din Ierusalim și toți, în afară de apostoli, s‑au împrăștiat prin regiunile Iudeei și ale Samariei1 Vezi 1:8.. 2Câțiva oameni evlavioși l‑au înmormântat pe Ștefan și l‑au jelit mult. 3Saul însă devasta3 Verbul grecesc lymaino înseamnă a devasta, a ruina, a spurca, a stigmatiza, a produce ofensă și rușine, a dezonora. biserica, intrând prin case, luând cu forța bărbați și femei și aruncându‑i în închisoare.
4Cei ce fuseseră împrăștiați vesteau Cuvântul pe oriunde treceau. 5Filip a coborât într‑o cetate a Samariei5 Unele mss conțin: în cetatea Samariei. Este greu de determinat despre care cetate a Samariei este vorba. S‑au propus următoarele variante: Sebastos (cetate construită de către Irod cel Mare pe locul vechii cetăți a Samariei, în cinstea lui Caesar Augustus – Sebastos este forma greacă a latinescului Augustus; această cetate era însă pe deplin păgânizată); Sihem (în perioada NT era cea mai importantă cetate samariteană); Gitta (Iustin Martirul – cca. 250 d.Cr. – afirmă că Simon Magul provenea din această cetate); Sihar (atestată în In. 4:5, aflată în vecinătatea Sihemului, uneori fiind identificată cu Sihem). Este posibil ca numele cetății să nu fi fost atât de important pentru Luca (vezi v. 25b). și L‑a proclamat pe Cristos celor de acolo. 6Mulțimile luau aminte într‑un gând la cele spuse de Filip, când au auzit și au văzut semnele pe care le făcea. 7Căci din mulți ieșeau duhuri necurate, strigând cu glas tare, și mulți paralitici și ologi erau vindecați. 8Și a fost o mare bucurie în cetatea aceea.
9În cetate era un om pe nume Simon, care practica vrăjitoria și uimea neamul Samariei, pretinzând că ar fi cineva important. 10Și toți, de la cel mai mic până la cel mai mare, luau aminte la el și spuneau: „El este puterea lui Dumnezeu, cea numită «Mare»!“ 11Ei luau aminte la el pentru că de mult timp îi uimise cu vrăjitoriile lui. 12Dar când l‑au crezut pe Filip, care vestea Evanghelia12 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte]. despre Împărăția lui Dumnezeu și despre Numele lui Isus Cristos, au fost botezați atât bărbați, cât și femei. 13Chiar Simon însuși a crezut și, după ce a fost botezat, stătea neîncetat în preajma lui Filip și se mira văzând semnele și minunile mari care se făceau.
14Când au auzit că Samaria primise Cuvântul lui Dumnezeu, apostolii care erau în Ierusalim i‑au trimis la ei pe Petru și pe Ioan. 15Când au ajuns acolo, s‑au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt. 16Căci Duhul Sfânt nu Se coborâse încă peste niciunul dintre ei, ci fuseseră doar botezați în Numele Domnului Isus. 17Atunci Petru și Ioan și‑au pus mâinile peste ei, iar aceștia au primit Duhul Sfânt.
18Când a văzut Simon că Duhul era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le‑a oferit bani, 19zicând:
– Dați‑mi și mie autoritatea aceasta, așa încât acela peste care‑mi pun eu mâinile să primească Duhul Sfânt!
20Petru însă i‑a zis:
– Argintul tău să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s‑ar putea obține cu bani! 21Tu n‑ai nici parte, nici sorț în lucrarea aceasta, pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu! 22Pocăiește‑te deci de această răutate a ta și roagă‑te fierbinte Domnului ca, dacă este posibil, să‑ți ierte această intenție a inimii tale, 23căci văd că ești plin de fiere amară și în lanțul nedreptății!
24Simon, răspunzând, a zis:
– Rugați‑vă fierbinte voi Domnului pentru mine, ca nimic din ceea ce ați spus să nu vină peste mine!
25După ce au depus mărturie și au vorbit despre Cuvântul Domnului, Petru și Ioan s‑au întors în Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de‑ale samaritenilor25 Populație de rasă amestecată, rezultată în urma căsătoriilor dintre israeliții rămași după deportarea asiriană (722 î.Cr.) și populațiile aduse din alte părți de către asirieni (2 Regi 17:24). În timpul lui Isus, între iudei și samariteni exista o foarte mare ostilitate..
Filip și eunucul etiopian
26Un înger al Domnului i‑a vorbit lui Filip astfel: „Ridică‑te și du‑te spre sud, pe drumul din pustie, care coboară din Ierusalim spre Gaza!“ 27Filip s‑a ridicat și s‑a dus. Și iată că un eunuc27 Termenul se referă nu neapărat la condiția fizică a oficialului etiopian, ci la funcția pe care o avea. Sensul primar al termenului în LXX este acela de căpetenie, persoană oficială de la curtea regală. Cu timpul apare și sensul secundar de eunuc, deoarece eunucii ajung să fie prețuiți ca slujbași la curțile orientale (vezi 1 Sam. 8:15 și nota) [peste tot în capitol]. etiopian, înalt oficial al lui Kandake27 Kandake nu este un nume propriu, ci un titlul pe care‑l purta regina-mamă etiopiană. Regina domnea în numele fiului ei, deoarece acesta era considerat „fiul soarelui“, prea sacru pentru a fi implicat în problemele seculare ale statului., regina etiopienilor27 În acea perioadă, regatul Etiopiei se întindea de la prima cataractă a Nilului (modernul Aswan) până la modernul Khartoum, acoperind regiunea cunoscută sub numele de Nubia., și responsabil peste toată vistieria ei, venise să se închine în Ierusalim, 28iar acum se întorcea, stând în careta lui și citindu‑l pe profetul Isaia. 29Duhul i‑a zis lui Filip: „Du‑te și prinde din urmă careta aceea!“ 30Filip a alergat către el și l‑a auzit pe eunuc citindu‑l pe profetul Isaia.
El l‑a întrebat:
– Înțelegi ce citești?
31Acesta a zis:
– Cum aș putea, dacă nu mă va îndruma cineva?
Și l‑a rugat pe Filip să se suie în caretă și să se așeze lângă el. 32Pasajul din Scriptură pe care‑l citea era acesta:
„Ca o oaie care este dusă la tăiere
și ca un miel care stă mut înaintea celui ce‑l tunde,
tot așa nici El nu‑Și deschide gura.
33În smerenia Lui, judecata I‑a fost luată.
Cine va putea istorisi despre generația Lui?
Căci viața Îi este luată de pe pământ!“33 Vezi Is. 53:7-8 în versiunea LXX.
34Eunucul l‑a întrebat pe Filip, zicând:
– Te rog fierbinte să‑mi spui despre cine vorbește profetul astfel? Despre sine sau despre altcineva?
35Atunci Filip a luat cuvântul și, începând de la Scriptura aceasta, i‑a vestit Evanghelia despre Isus. 36În timp ce călătoreau de‑a lungul drumului, au ajuns la o apă.
Eunucul a zis:
– Uite apă! Ce mă împiedică să fiu botezat?
37Filip i‑a zis:
– Dacă crezi din toată inima ta, se poate!
El a răspuns:
– Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu!
38A poruncit să stea careta, au coborât amândoi în apă, atât Filip, cât și eunucul, iar Filip l‑a botezat. 39Când au ieșit din apă, Duhul Domnului l‑a răpit pe Filip, astfel că eunucul nu l‑a mai văzut și și‑a continuat drumul bucuros. 40Filip a apărut în Azot40 Transliterarea în greacă a numelui cetății Așdod. și, în timp ce călătorea prin acea regiune, a vestit Evanghelia în toate cetățile, până când a ajuns în Cezareea40 Cu referire la Cezareea Maritima, un port mediteranean la sud de Muntele Carmel. A nu se confunda cu Cezareea lui Filip..
18:1 Atũm 7:58; Atũm 9:31Nake Saũlũ aarĩ ho, na agĩĩtĩkĩra atĩ ooragwo.
Kanitha Kũnyariirwo na Kũhurunjwo
Mũthenya ũcio kanitha ũkĩnyariirwo mũno kũu Jerusalemu, nao andũ othe o tiga atũmwo makĩhurunjũkĩra Judea na Samaria. 2Andũ etigĩri Ngai magĩthika Stefano na makĩmũcakaĩra mũno. 38:3 Atũm 7:58; 1Akor 15:9No Saũlũ akĩambĩrĩria kwananga kanitha. Aathiiaga nyũmba o nyũmba, akĩrutũrũraga arũme na andũ-a-nja, akĩmaikagia njeera.
Filipu arĩ Bũrũri wa Samaria
4Nao andũ arĩa maahurunjĩtwo nĩmahunjirie kiugo kĩa Ngai o kũrĩa guothe maathiiaga. 58:5 Atũm 6:5Filipu agĩikũrũka agĩthiĩ itũũra rĩarĩ Samaria, akĩhunjia ũhoro wa Kristũ kuo. 6Rĩrĩa ikundi cia andũ ciaiguire Filipu na ikĩona ciama iria aaringaga, othe magĩthikĩrĩria ũrĩa oigaga. 78:7 Mar 16:17; Math 4:24Ngoma thũku nĩcioimaga andũ aingĩ igĩkayũrũrũkaga, na andũ aingĩ maarũarĩte mũrimũ wa gũkua ciĩga, na andũ arĩa maarĩ onju makĩhonio. 8Nĩ ũndũ ũcio gũkĩgĩa na gĩkeno kĩnene itũũra-inĩ rĩu.
Simoni ũrĩa warĩ Mũragũri
98:9 Atũm 13:6; Atũm 5:36Na rĩrĩ, itũũra-inĩ rĩu nĩ kwarĩ na mũndũ wetagwo Simoni, nake nĩaragũrĩte kwa ihinda na akagegia andũ othe a Samaria. Nake nĩetĩĩaga na ageetua atĩ aarĩ mũndũ mũnene mũno, 10nao andũ othe, arĩa anini na arĩa anene, makamũthikagĩrĩria na makoiga na mũgambo mũnene atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ nĩwe hinya wa ũngai ũrĩa ũĩkaine ta Hinya Mũnene.” 11Maatũũrĩte mamuumaga thuutha tondũ nĩamagegetie hĩndĩ ndaaya na ũragũri wake. 128:12 Math 3:2; Atũm 2:38No rĩrĩa meetĩkirie Filipu akĩhunjia Ũhoro-ũrĩa-Mwega wa ũthamaki wa Ngai na wa rĩĩtwa rĩa Jesũ Kristũ-rĩ, makĩbatithio, arũme o hamwe na andũ-a-nja. 138:13 Atũm 19:11Simoni we mwene agĩĩtĩkia na akĩbatithio. Nake akĩrũmĩrĩra Filipu kũrĩa guothe aathiiaga, agegetio nĩ imenyithia cia hinya na ciama iria onaga.
14Rĩrĩa atũmwo arĩa maarĩ kũu Jerusalemu maiguire atĩ andũ a Samaria nĩmetĩkĩrĩte kiugo kĩa Ngai-rĩ, makĩmatũmĩra Petero na Johana. 15Nao maakinya kuo, makĩmahoera nĩguo maamũkĩre Roho Mũtheru, 168:16 Atũm 19:2; Math 28:19tondũ nginya hĩndĩ ĩyo Roho Mũtheru ndaakoretwo aikũrũkĩire mũndũ o na ũmwe wao; tiga o kũbatithio maabatithĩtio thĩinĩ wa rĩĩtwa rĩa Mwathani Jesũ. 178:17 Atũm 6:6Hĩndĩ ĩyo Petero na Johana makĩmaigĩrĩra moko, nao makĩamũkĩra Roho Mũtheru.
18Rĩrĩa Simoni onire atĩ Roho aaheanagwo na ũndũ wa kũigĩrĩrwo moko nĩ atũmwo-rĩ, akĩenda amahe mbeeca, 19akiuga atĩrĩ, “Heei ũhoti ũyũ o na niĩ nĩgeetha ũrĩa wothe ndaigĩrĩra moko makwa akaamũkĩra Roho Mũtheru.”
208:20 2Ath 5:16; Math 10:8; Atũm 2:38Petero akĩmũcookeria atĩrĩ, “Mbeeca ciaku irothiranĩra hamwe nawe, nĩgũkorwo wĩciirĩtie no ũgũre kĩheo kĩa Ngai na mbeeca. 21Wee ndũrĩ na handũ, o na ndũrĩ na igai ũtungata-inĩ ũyũ, tondũ ngoro yaku ti njagĩrĩru mbere ya Ngai. 22Wĩrire waganu ũyũ na ũhooe Mwathani. Hihi nĩegũkũrekera nĩ ũndũ wa gũkorwo na rĩciiria ta rĩu ngoro-inĩ yaku. 23Nĩgũkorwo nguona ũiyũrĩtwo nĩ marũrũ na ũgatuĩka ngombo ya mehia.”
248:24 Thaam 8:8Hĩndĩ ĩyo Simoni akĩmũcookeria atĩrĩ, “Hooerai harĩ Mwathani nĩgeetha ndikae gũkorwo nĩ ũndũ o na ũmwe wa macio mwagweta.”
25Rĩrĩa maarĩkirie kũheana ũira na kũhunjia kiugo kĩa Mwathani-rĩ, Petero na Johana magĩcooka Jerusalemu, o makĩhunjagia Ũhoro-ũrĩa-Mwega tũtũũra-inĩ tũingĩ twa Samaria.
Filipu na Mũhabashi
268:26 Atũm 5:19Na rĩrĩ, mũraika wa Mwathani akĩĩra Filipu atĩrĩ, “Thiĩ werekeire gũthini, ũkinye njĩra-inĩ, njĩra ĩrĩa ya werũ-inĩ, ĩrĩa ĩikũrũkĩte kuuma Jerusalemu ĩgathiĩ nginya Gaza.” 278:27 Joh 12:20Nĩ ũndũ ũcio akiumagara, na arĩ njĩra-inĩ agĩcemania na Mũhabashi warĩ mũhakũre, mũndũ mũnene warĩ igweta ũrĩa warũgamĩrĩire kĩgĩĩna gĩa Kandake, mũthamaki-mũndũ-wa-nja wa Ahabashi.8:27 Ũmũthĩ bũrũri ũcio ũĩkaine ta Nubia, kana Sudani ya Rũgongo. Mũndũ ũyũ aathiĩte Jerusalemu kũhooya Ngai; 28na arĩ njĩra-inĩ akĩinũka, aaikarĩte ngaari-inĩ yake ya mbarathi agĩthoma ibuku rĩa Isaia ũrĩa mũnabii. 298:29 Atũm 10:19Roho akĩĩra Filipu atĩrĩ, “Thiĩ ngaari-inĩ ĩĩrĩa ya mbarathi ũikare hakuhĩ nayo.”
30Hĩndĩ ĩyo Filipu akĩhanyũka nginya ngaari-inĩ ĩyo ya mbarathi, akĩigua mũndũ ũcio agĩthoma ibuku rĩa Isaia ũrĩa mũnabii, akĩmũũria atĩrĩ, “Nĩũrataũkĩrwo nĩ ũhoro ũcio ũrathoma?”
31Nake agĩcookia atĩrĩ, “Ingĩtaũkĩrwo atĩa, tiga hagĩire mũndũ wa kũndaarĩria?” Nĩ ũndũ ũcio akĩĩra Filipu ahaice ngaari ĩyo ya mbarathi, aikaranie nake.
32Mũndũ ũcio warĩ mũhakũre aathomaga gacunjĩ gaka ka Maandĩko:
“Aatwarirwo o ta ngʼondu gĩthĩnjĩro-inĩ,
na o ta ũrĩa gatũrũme gakiraga ki karĩ mbere ya mũndũ ũrĩa ũrakenja guoya,
noguo o nake ataatumũrire kanua gake.
338:33 Isa 53:7, 8Nĩaconorithirio na ndaigana gũtuĩrwo ciira na kĩhooto.
Nũũ ũngĩaria ũhoro wa njiaro ciake?
Nĩgũkorwo muoyo wake nĩwehererio ũkiuma gũkũ thĩ.”
34Mũndũ ũcio mũhakũre akĩũria Filipu atĩrĩ, “Ndagũthaitha, ta njĩĩra atĩrĩ, mũnabii araaria ũhoro wa ũ, nĩ ũhoro wake we mwene kana nĩ ũhoro wa mũndũ ũngĩ?” 358:35 Luk 24:27; Atũm 18:28Hĩndĩ ĩyo Filipu akĩrutia ũhoro hau, akĩmũhe Ũhoro-ũrĩa-Mwega ũkoniĩ Jesũ.
36Na marĩ njĩra-inĩ magĩthiĩ-rĩ, magĩkinya handũ haarĩ na maaĩ, nake mũndũ ũcio warĩ mũhakũre akĩmwĩra atĩrĩ, “Ta rora, maaĩ nĩmo maya. Nĩ kĩĩ kĩngĩgiria mbatithio?” 37(Nake Filipu akiuga atĩrĩ, “Ũngĩĩtĩkia na ngoro yaku yothe, no ũbatithio.” Nake agĩcookia atĩrĩ, “Nĩnjĩtĩkĩtie atĩ Jesũ Kristũ nĩwe Mũrũ wa Ngai.)” 38Nake agĩathana ngaari ĩyo ya mbarathi ĩrũgame. Hĩndĩ ĩyo Filipu na mũndũ ũcio mũhakũre magĩikũrũka, magĩtoonya maaĩ-inĩ, nake Filipu akĩmũbatithia. 398:39 1Ath 18:12; Ezek 3:12, 14Na rĩrĩa moimĩrire maaĩ-inĩ, Roho wa Mwathani o rĩmwe akĩoya Filipu, akĩmweheria, nake mũndũ ũcio mũhakũre akĩaga kũmuona rĩngĩ, no agĩthiĩ na mbere na rũgendo akenete. 40No Filipu nĩonekanire Azota, na agĩthiĩ akĩhunjagia Ũhoro-ũrĩa-Mwega matũũra-inĩ mothe nginya agĩkinya Kaisarea.
