Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 25:1-27

Pavel înaintea lui Festus

1La trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s‑a suit din Cezareea1, 4, 6, 13 Vezi nota de la 8:40. la Ierusalim. 2Conducătorii preoților și fruntașii iudeilor i‑au făcut cunoscute acuzațiile împotriva lui Pavel 3și l‑au rugat să le facă favoarea de a‑l trimite pe Pavel la Ierusalim; ei pregătiseră o cursă, ca să‑l omoare pe drum. 4Atunci Festus le‑a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși urmează să plece într-acolo cât de curând. 5„Prin urmare, a spus el, cei mai de seamă5 Lit.: puternici. dintre voi să coboare cu mine în Cezareea și, dacă este ceva greșit în omul acela, să‑l acuze.“

6După ce Festus a rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, a coborât în Cezareea. În ziua următoare, s‑a așezat pe scaunul de judecată și a poruncit să fie adus Pavel. 7Când a sosit Pavel, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim s‑au adunat în jurul lui și au adus împotriva lui multe acuzații grave, pe care nu le puteau dovedi.

8Pavel s‑a apărat astfel:

– N‑am păcătuit nici față de Legea iudeilor, nici față de Templu, nici față de Cezar.

9Însă Festus, dorind să câștige favoarea iudeilor, l‑a întrebat pe Pavel, zicând:

– Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat acolo pentru aceste lucruri înaintea mea?

10Pavel a zis:

– Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le‑am făcut nimic rău iudeilor, după cum știi și tu foarte bine. 11Dacă am făcut vreun rău sau dacă am săvârșit ceva vrednic de moarte, nu încerc să scap de ea. Însă dacă nu este nimic adevărat cu privire la lucrurile de care ei mă acuză, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar!11 Lat.: provocatio ad Caesarem. Conform legii Iuliane (lex Iulia), un cetățean avea acest drept de apel dacă fapta sa se încadra în extra ordinem, adică trecea dincolo de jurisdicția provincială (ordo). Acuzațiile aduse lui Pavel se încadrau în extra ordinem. Legal, guvernatorul putea fie să‑l achite, fie să‑i acorde acest drept. Nedorind să intre în conflict cu liderii iudei, a‑i acorda dreptul de apel era cea mai bună soluție pentru Festus.

12Atunci Festus, după ce a discutat cu membrii consiliului, a răspuns:

– Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!

Festus se consultă cu regele Agrippa

13După ce au trecut câteva zile, au venit în Cezareea regele Agrippa13 Irod Agrippa al II‑lea, ultimul dintre Irozi. La moartea tatălui său (Irod Agrippa I, care a domnit între anii 41–44 d.Cr.), Irod Agrippa al II‑lea era prea tânăr pentru a conduce, fiind înlocuit cu procuratorii romani. El a fost educat la curtea imperială, fiind considerat un fervent apărător al iudeilor. În anul 48 d.Cr. primește tetrarhia unchiului său Irod de Calcis. După patru ani primește vechile tetrarhii ale lui Filip și Lisinias, iar mai târziu teritorii în Galileea și Perea. El i‑a avertizat pe iudei să nu se răscoale împotriva romanilor și a trecut de partea romanilor în războiul iudeo-roman (66–70 d.Cr.); vezi Flavius Josephus, Antichități 19.9.2. și Berenice13 Fata cea mai mare a lui Irod Agrippa I. Viața ei incestuoasă a fost aspru criticată nu doar de către iudei, ci și de către romani (Flavius Josephus, Antichități 19.5.1; 20.7.1-3; Iuvenalus, Satire, 6.156). Ea a fost căsătorită mai întâi cu unchiul ei, Irod de Calcis, trăind după moartea acestuia cu propriul ei frate, Irod Agrippa al II‑lea., ca să‑l salute pe Festus.

14Pentru că au stat acolo mai multe zile, Festus i‑a relatat regelui cazul lui Pavel, zicând:

– Este aici un om care a fost lăsat de Felix în închisoare, 15despre care m‑au informat conducătorii preoților și bătrânii iudeilor, când am fost în Ierusalim, cerând condamnarea lui. 16Le‑am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea vreun om înainte ca acuzatul să fi fost pus față în față cu acuzatorii săi și să se fi putut apăra împotriva acuzației. 17Ei au venit deci aici, iar eu n‑am amânat, ci m‑am așezat pe scaunul de judecată chiar în ziua următoare și am poruncit ca omul să fie adus. 18Acuzatorii, când s‑au ridicat, n‑au adus nicio acuzație cu privire la vreuna din faptele rele la care mă așteptam, 19ci aveau cu el niște dispute referitoare la propria lor religie și la un oarecare Isus, Care a murit și despre Care Pavel susținea că este viu. 20Fiindcă eram nedumerit cu privire la aceste controverse, l‑am întrebat pe Pavel dacă vrea să meargă în Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri. 21Pavel însă a făcut apel să fie ținut sub pază pentru hotărârea împăratului21, 25 Gr.: Sebastos, denumirea în greacă a titlului de Augustus (cu prerogative divine), pe care‑l purtau împărații romani., așa că am poruncit să fie ținut sub pază până când îl voi trimite la Cezar.

22Agrippa i‑a zis lui Festus:

– Aș vrea să‑l aud și eu pe omul acesta!

Festus i‑a răspuns:

– Îl vei auzi mâine.

Pavel înaintea lui Agrippa

23Așadar, în ziua următoare, Agrippa și Berenice au venit cu mare fast și au intrat în sala de audieri împreună cu tribunii și cu oamenii de seamă ai cetății, iar Festus a poruncit să fie adus Pavel.

24Festus a zis:

– Rege Agrippa și voi, toți bărbații care sunteți prezenți aici cu noi! Iată‑l pe omul cu privire la care toată mulțimea iudeilor a făcut apel la mine, atât în Ierusalim, cât și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască. 25Fiindcă am înțeles că nu a săvârșit nimic vrednic de moarte și, întrucât el însuși a făcut apel la împărat, am hotărât să‑l trimit la acesta. 26Eu n‑am ceva sigur să‑i scriu stăpânului cu privire la el. De aceea l‑am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, rege Agrippa, pentru ca, după ce se va face investigarea, să am ce să scriu. 27Căci mi se pare absurd să trimit la împărat un deținut fără să arăt care sunt acuzațiile împotriva lui.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 25:1-27

Festopaj ñaupajpipishmi Pablotaca juchachishcacuna

1Festoca, llajtata mandangapaj yaicushca quimsa punllapimi, Cesareamanta Jerusalenman rirca. 2Chaiman chayajpica, pushaj curacunapish, jatuncunapura caj judiocunapishmi, Pablota juchachingapaj Festopajman shamurcacuna. 3Paicunami Festotaca, ‘Pablota Jerusalenman cachashpalla mingai tucui’ nircacuna. Chaiman pushacujpica, ñanpi chapashpa huañuchinata yuyarinacushca cashpami, chashna nircacuna. 4Paicuna chashna nijpimi Festoca cashna nirca: “Pablotaca, Cesareallapitaj alli cuidashpa preźu charicunchijca. Ñucallataj ñallami chaiman uriyagrini. 5Ima mana allita rurashca cajpi juchachishun nishpaca, cancunata pushajcunata ñucahuan cachaichigari” nircami.

6Festoca pusaj punllallatachu, chunga punllatachu imatajshi Jerusalenpi cashpami, Cesareaman tigrarca. Chai cayandij punllataj mandanapi tiyarishpami, Pablotaca cayaj cacharca. 7Pai shamujpica, Jerusalenmanta shamushca judiocuna muyujta shayarishpami, Pablotaca tucui laya mana allicunata juchachircacuna. Shinapish, chashnataj cashcataca mana ima shina ricuchi tucurcacunachu. 8Paicuna juchachishcata uyashpaca, mitsaringapajmi Pabloca cashna nirca:

—Judiocunata Mandashcatapish, Diospaj huasitapish, Cesartapish ima mana allita mana rurashcanichu— nircami.

9Chashna nijpica Festoca, judiocunapi alli ricurisha nishpami, Pablotaca:

—¿Canta imalla juchachicushcata Jerusalenpi tapungapaj, ñucahuan chaiman risha ninguichu?— nirca.

10Shina nijpi Pabloca, cashnami nirca:

—Caillapitaj tapupailla, César churashca mandajpaj ñaupajpimi cani. Quiquinllataj ricunguitajchari, ñucaca pi judiocunata mana llaquichishcanichu. 11Huañuchipaj ima millaita rurashcata japishca cashpaca, huañuchishpapish huañuchihuaichijlla. Ashtahuanpish paicuna juchachicushca shinata manapish japishpaca, ñucataca pi mana paicunapaj maquipi churai tucunchu. ¡Ñucataca Cesartaj ricuchun, paipajman cachahuailla!— nircami.

12Shina nijpimi Festoca, paiman yuyaita cujcunahuan parlanacushpaca:

—Canllataj ‘Cesarpajman cachahuailla’ nijpi, cunanca paipajmanmi cachagrini— nirca.

Festoca jatun mandaj Agripatami Pablomanta tapushca

13Asha punllacuna qʼuipami, jatun mandaj Agripaca, Berenicendij Cesareapi, Festota ‘¿Allillachu cangui?’ ningapaj shamurca. 14Paicuna ña tauca punllacunata chaipi cajpimi, Festoca chai jatun mandajman Pablomanta parlashpaca, cashna nirca:

—Caipica, Félix preźu saquishca shuj runami tiyacun. 15Jerusalenman ñuca rijpimi, pushaj curacunapish, judiocunata cunaj yuyajcunapish ñucapajman shamushpa juchachishpa, paitaca “Huañuchichilla” nircacuna. 16Shina nijpimi paicunamanca: “Romanocunaca juchachishca runataca, juchachijcunahuan ñahuinchichun cayanchijrajmi. Chaipimi, paita juchachicushcata mitsarinaraj can. Manaraj chashna rurashpaca, pitapish mana huañuchinchijllachu” nircanimi. 17Chai huasha paicuna tandanacushpa ñucapajman shamujpica, cayandij punllatajmi ñuca mandashpa tiyanapi tiyarishpa, chai runata pushaj cacharcani. 18Pai shamujpica, juchachijcunaca ñuca yuyacushca shinataca, imata mana huillarcacunachu. 19Ashtahuanpish paicuna imata crishcamantapish, Jesús shuti ña huañushca shuj runamantapishmi rimanacushca carca. Pabloca chai Jesustamari, ‘Causarircami’ nin. Chaillatami juchachircacuna. 20Chashna nishcata mana imata rurai tucushpami, Pablotaca: “¿Jerusalenpi paicunahuan ñahuinchingapaj, ñucahuan risha ninguichu?” nishpa tapurcani. 21Chashna tapujpica, paillatajmi: “Caitaca Augusto ricuchun, paipajman cachahuailla” nirca. Chashna nijpimi, Cesarpajman cachangacama, preźullataj charicuni— nircami.

22Chashna parlajpimi, Agripaca Festotaca:

—Ñucapish chai runataca uyasha ninimari— nirca.

Shina nijpi Festoca:

—Cayatajmi paitaca uyangui— nircami.

Pablotaca Agripapaj ñaupajpimi tapushcacuna

23Cayandijtaca Berenicendijmi, Agripaca sumajta churarishpa, soldadocunata mandajcunandij, chai pueblopi mandajcunandij, Festo mandashpa tiyana ucuman shamurca. Paicuna chayamujpimi, Festoca Pablota pushaj cacharca. 24Chaipimi Festoca, cashna nirca:

—Jatun mandaj Agripa, tucui caipi ñucanchijhuan cajcunapish, chai runaca ña caipimi. Paitaca Jerusalenpipish, cai Cesareapipish tucui judiocuna juchachishpami, ‘Huañuchilla’ nishpa caparicunllacuna. 25¡Chashna nicujpipish, ñucaca pai ima millaita rurashcata japishpatajmari ña huañuchishallari! Paillatajpish: “Caitaca Augustollataj ricuchun” nircami. Chaimantami, paitaca Romaman cachana tucurcani. 26Ñuca jatun mandajman cai runamanta imata mana quillcashpa cachai tucunichu. Chaimantami paitaca, tucui caipi cajcunapaj ñaupajman, ashtahuanca quiquin jatun mandaj Agripapaj ñaupajman pushamuni. Cunan quiquincunapaj ñaupajpi parlashpaca, imallatapish quillcashpa cachangapaj yuyaita japishapishchari nishpami pushamuni. 27Imata juchachishcata mana huillashpa, shuj preźuta cachashpaca, ñuca yuyaipica upatajlla cachashcami ricuringa— nircami.