Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 25:1-27

Pavel înaintea lui Festus

1La trei zile după ce a sosit în provincie, Festus s‑a suit din Cezareea1, 4, 6, 13 Vezi nota de la 8:40. la Ierusalim. 2Conducătorii preoților și fruntașii iudeilor i‑au făcut cunoscute acuzațiile împotriva lui Pavel 3și l‑au rugat să le facă favoarea de a‑l trimite pe Pavel la Ierusalim; ei pregătiseră o cursă, ca să‑l omoare pe drum. 4Atunci Festus le‑a răspuns că Pavel este păzit în Cezareea și că el însuși urmează să plece într-acolo cât de curând. 5„Prin urmare, a spus el, cei mai de seamă5 Lit.: puternici. dintre voi să coboare cu mine în Cezareea și, dacă este ceva greșit în omul acela, să‑l acuze.“

6După ce Festus a rămas printre ei nu mai mult de opt sau zece zile, a coborât în Cezareea. În ziua următoare, s‑a așezat pe scaunul de judecată și a poruncit să fie adus Pavel. 7Când a sosit Pavel, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim s‑au adunat în jurul lui și au adus împotriva lui multe acuzații grave, pe care nu le puteau dovedi.

8Pavel s‑a apărat astfel:

– N‑am păcătuit nici față de Legea iudeilor, nici față de Templu, nici față de Cezar.

9Însă Festus, dorind să câștige favoarea iudeilor, l‑a întrebat pe Pavel, zicând:

– Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat acolo pentru aceste lucruri înaintea mea?

10Pavel a zis:

– Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le‑am făcut nimic rău iudeilor, după cum știi și tu foarte bine. 11Dacă am făcut vreun rău sau dacă am săvârșit ceva vrednic de moarte, nu încerc să scap de ea. Însă dacă nu este nimic adevărat cu privire la lucrurile de care ei mă acuză, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar!11 Lat.: provocatio ad Caesarem. Conform legii Iuliane (lex Iulia), un cetățean avea acest drept de apel dacă fapta sa se încadra în extra ordinem, adică trecea dincolo de jurisdicția provincială (ordo). Acuzațiile aduse lui Pavel se încadrau în extra ordinem. Legal, guvernatorul putea fie să‑l achite, fie să‑i acorde acest drept. Nedorind să intre în conflict cu liderii iudei, a‑i acorda dreptul de apel era cea mai bună soluție pentru Festus.

12Atunci Festus, după ce a discutat cu membrii consiliului, a răspuns:

– Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!

Festus se consultă cu regele Agrippa

13După ce au trecut câteva zile, au venit în Cezareea regele Agrippa13 Irod Agrippa al II‑lea, ultimul dintre Irozi. La moartea tatălui său (Irod Agrippa I, care a domnit între anii 41–44 d.Cr.), Irod Agrippa al II‑lea era prea tânăr pentru a conduce, fiind înlocuit cu procuratorii romani. El a fost educat la curtea imperială, fiind considerat un fervent apărător al iudeilor. În anul 48 d.Cr. primește tetrarhia unchiului său Irod de Calcis. După patru ani primește vechile tetrarhii ale lui Filip și Lisinias, iar mai târziu teritorii în Galileea și Perea. El i‑a avertizat pe iudei să nu se răscoale împotriva romanilor și a trecut de partea romanilor în războiul iudeo-roman (66–70 d.Cr.); vezi Flavius Josephus, Antichități 19.9.2. și Berenice13 Fata cea mai mare a lui Irod Agrippa I. Viața ei incestuoasă a fost aspru criticată nu doar de către iudei, ci și de către romani (Flavius Josephus, Antichități 19.5.1; 20.7.1-3; Iuvenalus, Satire, 6.156). Ea a fost căsătorită mai întâi cu unchiul ei, Irod de Calcis, trăind după moartea acestuia cu propriul ei frate, Irod Agrippa al II‑lea., ca să‑l salute pe Festus.

14Pentru că au stat acolo mai multe zile, Festus i‑a relatat regelui cazul lui Pavel, zicând:

– Este aici un om care a fost lăsat de Felix în închisoare, 15despre care m‑au informat conducătorii preoților și bătrânii iudeilor, când am fost în Ierusalim, cerând condamnarea lui. 16Le‑am răspuns că nu este obiceiul romanilor să predea vreun om înainte ca acuzatul să fi fost pus față în față cu acuzatorii săi și să se fi putut apăra împotriva acuzației. 17Ei au venit deci aici, iar eu n‑am amânat, ci m‑am așezat pe scaunul de judecată chiar în ziua următoare și am poruncit ca omul să fie adus. 18Acuzatorii, când s‑au ridicat, n‑au adus nicio acuzație cu privire la vreuna din faptele rele la care mă așteptam, 19ci aveau cu el niște dispute referitoare la propria lor religie și la un oarecare Isus, Care a murit și despre Care Pavel susținea că este viu. 20Fiindcă eram nedumerit cu privire la aceste controverse, l‑am întrebat pe Pavel dacă vrea să meargă în Ierusalim și să fie judecat acolo pentru aceste lucruri. 21Pavel însă a făcut apel să fie ținut sub pază pentru hotărârea împăratului21, 25 Gr.: Sebastos, denumirea în greacă a titlului de Augustus (cu prerogative divine), pe care‑l purtau împărații romani., așa că am poruncit să fie ținut sub pază până când îl voi trimite la Cezar.

22Agrippa i‑a zis lui Festus:

– Aș vrea să‑l aud și eu pe omul acesta!

Festus i‑a răspuns:

– Îl vei auzi mâine.

Pavel înaintea lui Agrippa

23Așadar, în ziua următoare, Agrippa și Berenice au venit cu mare fast și au intrat în sala de audieri împreună cu tribunii și cu oamenii de seamă ai cetății, iar Festus a poruncit să fie adus Pavel.

24Festus a zis:

– Rege Agrippa și voi, toți bărbații care sunteți prezenți aici cu noi! Iată‑l pe omul cu privire la care toată mulțimea iudeilor a făcut apel la mine, atât în Ierusalim, cât și aici, strigând că nu trebuie să mai trăiască. 25Fiindcă am înțeles că nu a săvârșit nimic vrednic de moarte și, întrucât el însuși a făcut apel la împărat, am hotărât să‑l trimit la acesta. 26Eu n‑am ceva sigur să‑i scriu stăpânului cu privire la el. De aceea l‑am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea ta, rege Agrippa, pentru ca, după ce se va face investigarea, să am ce să scriu. 27Căci mi se pare absurd să trimit la împărat un deținut fără să arăt care sunt acuzațiile împotriva lui.

Ang Pulong Sang Dios

Binuhatan 25:1-27

Nagdangop si Pablo sa Emperador

1Karon, nag-abot si Festus sa probinsya sang Judea bilang gobernador, kag pagkaligad sang tatlo ka adlaw, nagkadto siya sa Jerusalem halin sa Cesarea. 2Didto ginsugid sa iya sang manugdumala nga mga pari kag sang mga pangulo sang mga Judio ang ila akusasyon kontra kay Pablo. Kag ginpangabay nila si Festus nga hatagan sila pabor, 3nga ipadala niya si Pablo sa Jerusalem. (Pero ang ila plano gali banggaan nila si Pablo sa dalan kag patyon.) 4Nagsabat si Festus, “Didto na lang si Pablo sa prisohan sa Cesarea. Indi ako magdugay diri kay mabalik ako didto. 5Gani paupda ninyo sa akon ang inyo mga pangulo kag didto ninyo siya iakusar kon may malain siya nga nahimo.”

6Sobra isa ka semana ang tiner ni Festus sa Jerusalem, pagkatapos nagbalik siya sa Cesarea. Sang madason nga adlaw, nagpungko siya sa hukmanan kag nagsugo nga pasudlon si Pablo. 7Pagsulod ni Pablo, ginlibutan siya dayon sang mga Judio nga halin sa Jerusalem, kag madamo ang ila ginsugid nga mabug-at nga mga akusasyon kontra sa iya nga indi man nila gani mapamatud-an. 8Gin-apinan ni Pablo ang iya kaugalingon. Siling niya, “Wala ako sing may nahimo nga sala kontra sa Kasuguan sang mga Judio, sa templo, ukon sa Emperador sang Roma.” 9Tungod nga gusto ni Festus nga maluyagan siya sang mga Judio, ginpamangkot niya si Pablo, “Gusto mo bala nga magkadto sa Jerusalem kag didto ko bistahon ining imo kaso?” 10Nagsabat si Pablo, “Diri ako nagatindog sa korte sang Emperador, kag diri mo ako dapat sentensyahan. Wala ako sang may nahimo nga sala sa mga Judio kag nahibaluan mo man ina sing maayo. 11Kon nakalapas gid man ako sang kasuguan kag dapat ako silutan sing kamatayon, batunon ko ang sentensya sa akon. Pero kon wala sing kamatuoran ang ila mga akusasyon kontra sa akon, indi ako dapat itugyan sa ila. Gani madangop na lang ako sa Emperador sang Roma!” 12Nagpakigsugilanon dayon si Festus sa mga miyembro sang iya korte, kag pagkatapos nagsiling siya kay Pablo, “Tungod nga madangop ka sa Emperador, ipadala ko ikaw sa Emperador.”

Ginpaatubang si Pablo kay Haring Agripa

13Sang makaligad ang pila ka adlaw, nag-abot sa Cesarea si Haring Agripa25:13 Haring Agripa: amo si Herodes Agripa II. Siya ang anak ni Haring Herodes nga makita sa 12:1. kag ang iya utod nga si Bernice tungod nga gusto nila nga bisitahan si Festus nga gobernador. 14Sang makatiner sila didto sang pila ka adlaw, ginsugid ni Festus sa hari ang kaso ni Pablo. Nagsiling siya, “May priso diri nga ginbilin sang gobernador anay nga si Felix. 15Pagkadto ko sa Jerusalem, ini nga tawo gin-akusar sa akon sang manugdumala nga mga pari kag sang mga manugdumala sang mga Judio. Ginpangayo gid nila sa akon nga sentensyahan ko siya nga silutan. 16Nagsiling ako sa ila nga indi batasan sang mga Romanhon nga silutan ang bisan sin-o nga wala pa mapaatubang sa mga nag-akusar sa iya, kag wala pa mahatagi sang kahigayunan nga masabat niya ang mga akusasyon kontra sa iya. 17Gani nag-upod sila sa akon pagbalik diri sa Cesarea. Wala ako nag-usik sang tiyempo, kundi sang madason nga adlaw nagpungko ako sa hukmanan kag ginpatawag ko ini nga tawo. 18Naghunahuna ako nga may mabug-at gid sila nga akusasyon kontra sa iya, pero sang nagaatubangay na sila, wala man gali sila sing may gin-akusar nga malain gid kontra sa iya. 19Ang mga butang nga ginbaisan nila wala sing iban kundi ang parte lang sa ila mga pagtuluohan kag parte sa isa ka tawo nga ang iya ngalan si Jesus. Patay na ini nga tawo, pero suno kay Pablo buhi siya. 20Indi ako makahibalo kon ano ang akon himuon sa sini nga kaso, gani ginpamangkot ko si Pablo kon gusto niya nga magkadto sa Jerusalem kag didto mismo bistahon ang kaso. 21Pero nagsiling si Pablo nga madangop na lang siya sang iya kaso sa Emperador agod ang Emperador mismo ang mahusgar. Gani nagmando ako nga bantayan siya hasta mapadala ko siya sa Emperador.” 22Nagsiling si Agripa kay Festus, “Gusto ko gid nga mabatian ini nga tawo.” Nagsiling si Festus, “Sige, buwas mabatian mo siya.”

23Sang madason nga adlaw, nagkadto sa korte si Agripa kag si Bernice nga puwerte ang pagpadayaw sa ila pagkaharianon. Madamo nga opisyal sang mga soldado kag mga kilala nga mga tawo sa siyudad ang nag-upod sa ila. Dayon nagmando si Festus nga dal-on sa sulod si Pablo. Sang si Pablo didto na sa sulod, 24nagsiling si Festus, “Haring Agripa kag kamo tanan nga diri subong, ari ang tawo nga gin-akusar sa akon sang mga Judio diri sa Cesarea kag sa Jerusalem. Nagsinggit sila nga ini nga tawo dapat patyon. 25Pero suno sa akon pag-imbistigar wala gid ako sing may nakita nga malain nga nahimo ang ini nga tawo agod sentensyahan sang kamatayon. Kag tungod nga nagdangop siya sa Emperador, nagdesisyon ako nga ipadala siya sa Emperador. 26Pero wala gid ako sang isulat sa Emperador kon ngaa ginapadala ko siya didto. Gani ginapaatubang ko siya sa inyo, kag labi na gid sa imo Haring Agripa, agod sa tapos nga mausisa ta ang iya kaso, may isulat na ako. 27Tungod nga indi puwede nga ipadala ko sa Emperador ang isa ka priso nga wala gid sang maathag nga akusasyon kontra sa iya.”