1Pavel s‑a uitat țintă la cei din Sinedriu și le‑a zis:
– Bărbați, fraților, eu mi‑am trăit viața cu o conștiință curată înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta.
2Marele preot Ananias2 Mare preot între anii 47–59 d.Cr. le‑a poruncit atunci celor ce stăteau lângă el să‑l lovească peste gură.
3Atunci Pavel i‑a zis:
– Te va bate Dumnezeu, perete văruit3 Sau: ipocritule. Ananias este ucis de către zeloți în urma declanșării războiului împotriva romanilor (66–70 d.Cr.); vezi Flavius Josephus, Istoria, 4.5.2.! Tu șezi ca să mă judeci după Lege și poruncești să mă lovească, încălcând astfel Legea?!
4Cei care stăteau lângă el i‑au zis:
– Îl insulți pe marele preot al lui Dumnezeu?
5Pavel le‑a răspuns:
– N‑am știut, fraților, că este marele preot. Căci este scris: „Să nu‑l vorbești de rău pe conducătorul poporului tău.“5 Vezi Ex. 22:28.
6Pavel, știind că o parte dintre ei erau saduchei, iar cealaltă parte erau farisei, a strigat în Sinedriu:
– Bărbați, fraților, eu sunt fariseu, fiu de fariseu și din cauza speranței în învierea morților sunt judecat eu!
7Când a spus aceasta, s‑a stârnit o neînțelegere între farisei și saduchei, și adunarea s‑a dezbinat. 8Căci saducheii zic că nu există nici înviere, nici înger, nici duh, pe când fariseii le recunosc pe toate. 9S‑a făcut mult vacarm, iar câțiva cărturari din partida fariseilor s‑au ridicat și au început să se certe, zicând: „Nu găsim nimic rău la omul acesta! Dacă i‑a vorbit un duh sau un înger?!“ 10Fiindcă neînțelegerea a devenit atât de mare, tribunului i‑a fost teamă ca nu cumva Pavel să fie rupt în bucăți de ei, așa că le‑a poruncit soldaților să se coboare să‑l smulgă din mijlocul lor și să‑l ducă în fort.
11În noaptea următoare, Domnul a stat lângă Pavel și i‑a zis: „Fii curajos! Căci așa cum ai depus mărturie despre Mine în Ierusalim, tot așa trebuie să mărturisești și în Roma!“
Complot pentru uciderea lui Pavel
12Când s‑a făcut ziuă, iudeii au pus la cale un complot și s‑au legat cu blestem, zicând că nu vor mânca și nici nu vor bea până când nu‑l vor omorî pe Pavel. 13Cei ce au pus la cale acest complot erau mai mult de patruzeci de oameni. 14Ei s‑au apropiat de conducătorii preoților și de bătrâni și le‑au zis: „Ne‑am legat cu blestem14 Gr.: anathema, un termen tehnic care, în perioada și cultura respectivă, avea cu preponderență o semnificație negativă. Termenul apare și în LXX (de 15 ori) având semnificație pozitivă doar o singură dată (Lev. 27:28, a dedica). să nu gustăm nimic până când nu‑l omorâm pe Pavel. 15Acum deci, voi – împreună cu Sinedriul – trimiteți‑i vorbă tribunului să‑l aducă la voi ca și cum ar urma să cercetați mai amănunțit lucrurile privitoare la el. Și înainte să ajungă el, noi suntem gata să‑l omorâm.“
16Însă fiul surorii lui Pavel, auzind despre această cursă, s‑a dus, a intrat în fort și l‑a anunțat pe Pavel. 17Atunci Pavel l‑a chemat pe unul dintre centurioni și i‑a zis: „Condu‑l pe tânărul acesta la tribun, căci are ceva să‑l anunțe!“
18Atunci centurionul l‑a luat, l‑a dus la tribun și a zis:
– Prizonierul Pavel m‑a chemat și m‑a rugat să‑l aduc pe acest tânăr la tine, pentru că are ceva să‑ți spună.
19Tribunul l‑a apucat de mână, l‑a luat deoparte și l‑a întrebat:
– Ce ai să mă anunți?
20El i‑a zis:
– Iudeii s‑au înțeles să‑ți ceară mâine să‑l duci pe Pavel în Sinedriu, ca și cum urmează să‑l interogheze mai amănunțit. 21Dar tu să nu te lași convins. Căci mai mult de patruzeci dintre oamenii lor îl pândesc și s‑au legat cu blestem să nu mănânce și nici să nu bea, până când nu‑l vor omorî; iar acum sunt gata și așteaptă aprobare de la tine!
22Tribunul l‑a lăsat pe tânăr să plece, poruncindu‑i:
– Să nu spui nimănui că mi‑ai descoperit aceste lucruri!
Pavel este dus la Cezareea
23I‑a chemat apoi la el pe doi dintre centurioni și le‑a zis: „Pregătiți două sute de soldați, șaptezeci de călăreți și două sute de sulițași23 Termenul grecesc este unul militar, al cărui sens este nesigur. ca să meargă până în Cezareea23, 33 Cezareea era reședința procuratorului provinciei. Vezi nota de la 8:40. la ceasul al treilea din noapte23 Ora 21:00. 24și aduceți cai și pentru Pavel, ca să‑l puneți călare și să‑l duceți teafăr la guvernatorul Felix!“
25Tribunul a scris o scrisoare care avea următorul conținut:
26„Claudius Lisias,
Către preaalesul guvernator Felix26 Antonius Felix, libertul Antoniei (mama împăratului Claudiu). El a fost procurator al Iudeei între anii 52–59 d.Cr., fiind considerat un om deosebit de crud, capricios și corupt (Tacitus – în Istorii, 5.9.1 – îl descrie drept un om care a exercitat puterea regală într‑un fel tipic pentru un sclav).. Salutări!
27Omul acesta a fost prins de către iudei și era să fie omorât de ei; dar, când am aflat că este cetățean roman, am venit cu soldații și l‑am salvat. 28Dorind să aflu și motivul pentru care îl acuzau, l‑am dus în Sinedriul lor 29și am găsit că era acuzat pentru niște controverse referitoare la Legea lor, dar nu era nicio acuzație pentru care să merite moartea sau lanțurile. 30Mi s‑a dat însă de știre că există un complot împotriva acestui om, așa că l‑am trimis imediat la tine, poruncindu‑le și acuzatorilor lui să‑ți spună ce au împotriva lui. Fii sănătos!“
31Așadar, soldații, luându‑l pe Pavel, așa cum li se poruncise, l‑au dus în timpul nopții în Antipatris. 32În ziua următoare, soldații i‑au lăsat pe călăreți să meargă mai departe cu el, iar ei s‑au întors la fort. 33Când au ajuns în Cezareea, călăreții i‑au înmânat guvernatorului scrisoarea și l‑au înfățișat și pe Pavel înaintea lui. 34Guvernatorul a citit scrisoarea și l‑a întrebat din ce provincie este. Aflând că este din Cilicia, 35a zis: „Te voi audia când vor veni și acuzatorii tăi.“ Și a poruncit să fie ținut sub pază în palatul lui Irod35 Lit.: pretoriul lui Irod. Pretoriul era cartierul general al împăratului, la Roma sau în alte cetăți, și reședința guvernatorului, care era reprezentantul împăratului. În Cezareea, pretoriul se afla în palatul construit ca reședință de către Irod cel Mare (care a domnit între anii 37–4 î.Cr.)..
1Gintulok maayo ni Pablo ang mga miyembro sang Korte kag naghambal, “Mga utod, kon parte sa akon pagkabuhi, matinlo ang akon konsensya sa Dios hasta subong.” 2Paghambal sadto ni Pablo, ginsugo sang pangulo nga pari nga si Ananias ang mga nagatindog malapit kay Pablo nga tampaon ang iya baba. 3Nagsiling si Pablo sa iya, “Tampaon ka man sang Dios, ikaw nga hipokrito! Nagapungko ka dira agod husgaran ako suno sa Kasuguan, pero ginalapas mo man ang Kasuguan sa imo pagsugo nga tampaon ako!” 4Nagsiling ang mga tawo nga nagatindog malapit kay Pablo, “Ginainsulto mo ang pangulo nga pari sang Dios!” 5Nagsabat si Pablo, “Mga utod, wala ako nakahibalo nga siya gali ang pangulo nga pari, tungod nga nagasiling ang Kasulatan, ‘Indi ninyo paghambalan sang malain ang nagadumala sa inyo.’ ”23:5 Exo. 22:28.
6Sang makita ni Pablo nga may mga Saduceo kag mga Pariseo nga nagatambong didto, naghambal siya sing mabaskog sa mga miyembro sang Korte, “Mga utod, ako isa ka Pariseo, kag Pariseo man ang akon amay kag ang akon mga katigulangan. Ginaakusar ako diri subong tungod nga nagalaom ako nga may pagkabanhaw.”
7Pagkahambal niya sini, nagkinagamo ang mga Pariseo kag ang mga Saduceo kag nagbinahin-bahin ang mga miyembro sang Korte. 8Natabo ato tungod nga suno sa mga Saduceo wala sing pagkabanhaw. Wala man sila nagapati nga may mga anghel ukon mga espiritu. Pero ini tanan ginapatihan sang mga Pariseo. 9Gani ang resulta, nag-amat-amat baskog ang pagsininggit. May mga manunudlo sang Kasuguan nga mga Pariseo nga nagtindog kag nagpamatok gid nga nagasiling, “Wala kami sing may nakita nga sala sa sini nga tawo. Ayhan may espiritu ukon anghel nga nagpakighambal sa iya!”
10Nag-init pa gid ang ila pagbinais, hasta nga hinadlukan ang kumander kay basi kon pulihan23:10 pulihan: ukon, hulugniton. sang mga tawo si Pablo. Gani nagmando siya sa iya mga soldado nga magpanaog kag kuhaon si Pablo didto sa mga tawo kag dal-on sa kampo.
11Pagkagab-i nagpakita ang Ginoo kay Pablo kag nagsiling, “Indi ka magkahadlok! Kay kon paano ka nagsugid parte sa akon diri sa Jerusalem, kinahanglan nga amo man ina ang imo himuon didto sa Roma.”
Ang Plano sa Pagpatay kay Pablo
12-13Pagkaaga, nagmiting ang mga sobra 40 ka Judio, kag nagplano sila kon ano ang ila himuon. Nagpanumpa sila nga indi gid sila magkaon kag mag-inom hasta indi nila mapatay si Pablo. 14Pagkatapos nagkadto sila sa manugdumala nga mga pari kag sa mga manugdumala sang mga Judio kag nagsiling, “Nagpanumpa kami nga indi kami magkaon bisan ano hasta indi namon mapatay si Pablo. 15Gani kamo kag ang Korte magpahibalo sa kumander sang Romanhon nga mga soldado nga gusto ninyo nga ipadala niya liwat diri sa inyo si Pablo. Magpakuno-kuno kamo nga gusto ninyo mag-imbistigar sa iya sing maid-id. Pero sa wala pa siya makaabot diri patyon namon siya.”
16Pero ining plano nabatian sang hinablos nga lalaki ni Pablo, ang anak sang iya utod nga babayi. Gani nagkadto siya sa kampo kag ginsugiran niya si Pablo. 17Dayon gintawag ni Pablo ang isa sang mga kapitan didto kag nagsiling, “Dal-a ang pamatan-on nga ini didto sa kumander, kay may isugid siya sa iya.” 18Gani gindala siya sang kapitan didto sa kumander. Pag-abot nila didto, nagsiling ang kapitan, “Gintawag ako sang priso nga si Pablo, kag nagpangabay siya nga dal-on ko diri sa imo ini nga pamatan-on, kay may isugid siya kuno sa imo.” 19Gin-uyatan sang kumander ang kamot sang pamatan-on kag gindala niya siya sa lugar nga indi sila mabatian sang iban. Dayon ginpamangkot niya siya, “Ano bala ang imo inugsugid sa akon?” 20Nagsiling ang pamatan-on, “Nagsugtanay ang mga Judio nga pangabayon ka nila nga dal-on si Pablo sa Korte buwas, kay imbistigaron kuno nila sing maid-id. 21Pero indi ka magpati sa ila, kay sobra 40 ka tawo ang magabantay kag magabangga sa iya. Nagpanumpa sila nga indi sila magkaon kag mag-inom hasta indi nila mapatay si Pablo. Preparado na sila kag nagahulat na lang sang imo pagtugot.” 22Nagsiling ang kumander sa iya, “Indi ka gid magpanugid bisan kay sin-o nga ginsugiran mo ako sini.” Dayon ginpapauli niya ang pamatan-on.
Gindul-ong si Pablo kay Gobernador Felix
23Ginpatawag dayon sang kumander ang duha sang iya mga kapitan kag nagsiling sa ila, “Magpreparar kamo sang 200 ka soldado, kay ipadala ko kamo sa Cesarea. Magdala man kamo sang 70 ka manugkabayo kag 200 man ka soldado nga manugbangkaw. Kag maglakat kamo karon sa gab-i sa mga alas nuebe. 24Magpreparar man kamo sang mga kabayo nga pagasakyan ni Pablo. Bantayan gid ninyo siya sing maayo agod indi siya maano hasta makaabot siya kay Gobernador Felix.” 25Kag nagsulat dayon ang kumander sa Gobernador nga nagasiling:
26“Ako, si Claudius Lysias, nagapangamusta sa imo, Talahuron nga Gobernador Felix. 27Ang tawo nga ini nga akon ginpadala sa imo gindakop sang mga Judio kag patyon na nila kuntani. Pero pagkahibalo ko nga siya Romanhon, nagdala ako sang mga soldado agod luwason siya. 28Gusto ko kuntani nga mahibaluan kon ano ang ila akusasyon sa tawo nga ini, gani gindala ko siya sa ila Korte. 29Kag suno sa akon pagpangusisa, wala gid siya sing may nahimo nga malain agod patyon siya ukon prisohon. Ang akusasyon kontra sa iya parte lang gid sa ila kaugalingon nga kasuguan. 30Gani sang pagkahibalo ko nga ini siya ginplanohan na sang mga Judio nga patyon, napinsaran ko nga mas maayo pa kon ipadala ko siya dira sa imo. Kag ginsilingan ko na ang mga may reklamo kontra sa iya nga sa imo nila dal-on ang ila akusasyon.”
31Gintuman sang mga soldado ang ginmando sa ila. Kag sa sadto nga gab-i ginkuha nila si Pablo kag gindala sa Antipatris. 32Pagkaaga, nagbalik sa kampo ang mga soldado nga nagalakat. Ang mga nagasakay sa kabayo amo lang ang nag-upod kay Pablo. 33Pag-abot nila sa Cesarea, ginhatag nila ang sulat sa Gobernador kag gin-intrigar si Pablo sa iya. 34Pagbasa niya sang sulat, ginpamangkot niya si Pablo kon taga-diin siya nga probinsya. Pagkahibalo niya nga taga-Cilicia si Pablo, 35nagsiling siya, “Bistahon ko ang imo kaso kon mag-abot na ang mga nag-akusar sa imo.” Kag ginpabantayan niya si Pablo didto sa palasyo nga ginpahimo ni Herodes.
