Faptele Apostolilor 2 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 2:1-47

Coborârea Duhului Sfânt

1Când a sosit ziua Cincizecimii1 Gr.: Pentecoste, denumirea în greacă a Sărbătorii Săptămânilor (vezi Lev. 23:15-22), sărbătoare ce avea loc la cincizeci de zile după Paște. În perioada NT, sărbătoarea aniversa darea Legii pe muntele Sinai, fiind un moment de rededicare față de legământul mozaic. Ea era, în același timp, una dintre cele trei sărbători anuale la care trebuia să participe orice bărbat israelit (vezi Deut. 16:16)., erau cu toții la un loc. 2Și deodată, din cer a venit un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic2 Vântul sau suflarea sunt asociate de obicei în Biblie cu Duhul Sfânt (vezi Eze. 37:9, 14; In. 3:8; 20:22). și a umplut toată casa în care ședeau ei. 3Li s‑au arătat niște limbi ca de foc3 În VT, focul este adesea un simbol al prezenței divine (vezi Ex. 3:2; 19:18). În Ex. 19:18 se menționează că Dumnezeu coboară în mijlocul focului pentru a iniția legământul cu poporul Său., care s‑au împărțit și s‑au așezat pe fiecare dintre ei.3 Sau: care s‑au împrăștiat și s‑au așezat câte una pe fiecare dintre ei. 4Toți au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.

5În Ierusalim locuiau atunci iudei, oameni evlavioși din orice neam de sub cer. 6Când s‑a auzit sunetul acela, mulțimea s‑a adunat și a rămas uluită, pentru că fiecare în parte auzea vorbindu‑se acolo propria sa limbă. 7Ei erau uimiți și se minunau, zicând: „Iată, nu sunt oare galileeni toți aceștia care vorbesc?! 8Cum de fiecare dintre noi auzim vorbindu‑se propria noastră limbă în care ne‑am născut?! 9Parți, mezi, elamiți, locuitori din Mesopotamia, din Iudeea, din Capadocia, din Pont, din Asia9 Este vorba despre provincia romană Asia, care avea capitala de facto la Efes. Această provincie se afla, alături de altele, în zona geografică denumită Asia Mică., 10din Frigia, din Pamfilia, din Egipt, de prin părțile Libiei dinspre Cirena10 Partea de vest a Libiei, Libia Cirenaica., vizitatori din Roma, 11iudei și prozeliți, cretani și arabi, noi toți auzim vorbindu‑se în propriile noastre limbi despre lucrările mărețe ale lui Dumnezeu!“ 12Toți se minunau, erau nedumeriți și se întrebau unul pe altul: „Ce vrea să însemne aceasta?“ 13Alții însă își băteau joc și ziceau: „Sunt plini de must!“

Petru vorbește mulțimii în ziua Cincizecimii

14Dar Petru s‑a ridicat în picioare împreună cu cei unsprezece, și‑a ridicat glasul și le‑a vorbit astfel:

– Bărbați iudei și toți cei ce locuiți în Ierusalim, să vă fie cunoscut lucrul acesta și să ascultați cuvintele mele! 15Oamenii aceștia nu sunt beți, așa cum presupuneți voi, pentru că nu este decât ceasul al treilea din zi15 Ora 9:00., 16ci aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel:

17„În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu,

voi turna din Duhul Meu peste orice om.17 Gr.: carne.

Fiii și fiicele voastre vor profeți,

tinerii voștri vor avea17 Lit.: vor vedea. viziuni,

iar bătrânii voștri vor avea17 Lit.: vor visa. vise!

18Chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele

voi turna din Duhul Meu în acele zile

și vor profeți.

19Voi face minuni sus în cer

și semne jos pe pământ,

sânge, foc și coloane de fum.

20Soarele se va preface în întuneric,

iar luna în sânge,

înainte să vină ziua cea mare și glorioasă a Domnului.

21Atunci oricine va chema Numele Domnului

va fi mântuit!“21 Vezi Ioel 2:28-32.

22Bărbați israeliți, ascultați cuvintele acestea: pe Isus nazarineanul, bărbat confirmat de Dumnezeu înaintea voastră prin lucrările puternice, minunile și semnele pe care Dumnezeu le‑a făcut prin El în mijlocul vostru, după cum voi înșivă știți, 23pe Omul Acesta, dat pe mâna voastră după planul hotărât și după preștiința lui Dumnezeu, voi L‑ați răstignit și L‑ați omorât prin mâna celor fără de Lege23 Adică neamurile, cei care nu aveau Legea.! 24Dumnezeu însă L‑a înviat, dezlegându‑L de durerile24 Termenul grecesc este asociat de obicei în NT cu durerile nașterii. morții, pentru că nu era posibil să fie ținut de ea. 25Căci David zice despre El:

„Îl văd pe Domnul neîncetat înaintea mea,

căci El este la dreapta mea ca să nu mă clatin!

26De aceea, mi se bucură inima și mi se înveselește limba26 Textul citează Ps. 16:9 în versiunea LXX, unde se folosește termenul limba în loc de sufletul (cum apare în TM).!

Mai mult, trupul meu va locui în speranță,

27căci nu‑mi vei lăsa sufletul în Locuința Morților27 Gr.: Hades

și nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.

28Mi‑ai făcut cunoscute căile vieții;

mă vei umple de bucurie cu prezența Ta!“28 Vezi Ps. 16:8-11.

29Bărbați, fraților, cât despre patriarhul David, pot să vă spun cu îndrăzneală că el a murit și a fost înmormântat, iar mormântul lui a rămas în mijlocul nostru până în ziua aceasta. 30Așadar, pentru că era profet și știa că Dumnezeu îi promisese prin jurământ că‑l va pune pe tronul lui pe unul din rodul trupului lui30 Lit.: rodul coapsei lui. Vezi 2 Sam. 7:12-13; Ps. 132:11., 31deci, pentru că știa aceasta mai dinainte, el vorbea despre învierea lui Cristos atunci când spunea că nu va fi lăsat în Locuința Morților și că trupul Lui nu va vedea putrezirea.

32Dumnezeu L‑a înviat pe acest Isus, și noi toți suntem martori. 33Așadar, fiind înălțat la dreapta lui Dumnezeu și primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, El a turnat ceea ce vedeți și auziți. 34Căci David nu s‑a suit în ceruri, ci el însuși zice:

„Domnul I‑a zis Domnului meu34 În TM (Ps. 110:1), termenii pentru Domnul sunt diferiți: Domnul (YHWH) I‑a zis Domnului meu (Adoni). În textul grecesc sunt folosiți aceiași termeni: Domnul (Kurios) I‑a zis Domnului (Kurios) meu.:

«Șezi la dreapta Mea,

35până‑i voi pune pe dușmanii Tăi

scăunaș35 Cu referire la scăunașul pe care un rege își odihnea picioarele, atunci când ședea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1). pentru picioarele Tale!»“35 Vezi Ps. 110:1.

36Să știe bine deci toată Casa lui Israel că Dumnezeu L‑a făcut Domn și Cristos36 Atât Christos (greacă), cât și Mașiah (ebraică și aramaică) înseamnă Cel care este uns; [peste tot în carte]. pe acest Isus, pe Care L‑ați răstignit voi!

37Auzind aceasta, ei au rămas străpunși în inimă și i‑au întrebat pe Petru și pe ceilalți apostoli:

– Bărbați, fraților, ce să facem?

38Petru le‑a răspuns:

– Pocăiți‑vă și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos38 Această formulă scurtă nu este în contradicție cu cea completă, din Mt. 28:19. În F.A., ea subliniază autoritatea lui Isus în ce privește mântuirea, subliniind în același timp distincția dintre botezul în Numele lui Isus și cel propovăduit de Ioan (vezi 19:4-5). spre iertarea păcatelor voastre; și veți primi darul Duhului Sfânt! 39Căci promisiunea este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei ce sunt departe, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru!

40Și cu multe alte cuvinte el mărturisea și îi îndemna, zicând:

– Mântuiți‑vă din mijlocul acestei generații corupte!

41Astfel, cei ce au primit cuvântul lui au fost botezați, și în ziua aceea au fost adăugate cam trei mii de suflete la numărul ucenicilor.

Părtășia credincioșilor

42Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în părtășie, în frângerea pâinii și în rugăciuni. 43Fiecare suflet era plin de frică, iar prin apostoli se făceau multe minuni și semne. 44Toți cei ce credeau erau împreună la un loc și aveau toate în comun. 45Ei își vindeau proprietățile și averile, iar banii îi împărțeau între toți, după cum avea nevoie fiecare. 46În fiecare zi continuau să se întâlnească, în același gând, în Templu, frângeau pâinea acasă, își împărțeau mâncarea cu bucurie și simplitate a inimii, 47Îl lăudau pe Dumnezeu și aveau parte de bunăvoința întregului popor. Și Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiți.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 2:1-47

Diospaj Espiritumi Pentecostés punllapi shamushca

1Pentecostés punlla chayamujpica, Jesusta crijcunaca tucuicunami shuj yuyailla tandanacushca carca.

2Ñapish jatun huaira shina huajyashpa jahua pachamanta shamushpaca, paicuna tiyacun huasipimi jundarca. 3Nina lunyacuj ricurishpa cʼallucunatajlla asha asha pʼitirishpami, chaipi cajcunapaj jahuapi tiyarirca. 4Chaimantaca, tucuicunami jucha illaj Espirituhuan junda tucurcacuna. Chaimantami Diospaj Espíritu rimachishca shina, chʼican chʼican rimaicunata rimarcacuna.

5Chai punllacunaca, Diosta yuyarij judiocunami tucui llajtacunamanta shamushpa, Jerusalenpi carcacuna. 6Chai jatun huaira huajyajta uyashpaca, tucui chaicunami tandanacumurca. Chaicunaca, paicunapaj rimaipi rimacujta uyashpaca, mancharircacunami. 7Upayajta, jatunta mancharishpami, caishuj chaishuj cashna ninacurca: «Jalachij, Galilea runacunallamari chashna rimacuncuna. 8Mailla llajtapi huacharishca, ñucanchij quiquin llajta rimaipimari rimacuncuna. ¿Ima shinataj caicunaca, chashna rimai tucunchu, imamí? 9Ñucanchijca Partia, Media, Elam, Mesopotamia, Judea, Capadocia, Ponto, Asia, 10Frigia, Panfilia, Egipto llajtacunamanta, Africapi caj Cirenemanta ashtahuan chaininij llajtacunamantapishmari caipi canchij. Romamantapishmari caipi. Tucui caicunaca, huacharimantataj judiocunapish, judiocunata catijllacunapishmari caipi tandanacushca canchij. 11Cretamanta, Arabiamantapishmari caipi canchij. Tucuicunamari Taita Dios allicunata rurashcataca, mailla llajtapi huacharishca ñucanchij quiquin rimaipi huillacujta uyacunchij» ninacurcami.

12Chashna tucuicuna upayajta mancharishpa, ñahui shujtajyashpaca: «¿Imashi caica canga?» ninacurcami. 13Ashtahuanpish shujcunaca: «Caicunaca, llullu vinota yalli ubyashpallamari machashcacuna» nishpami asircacuna.

Pedromi Jerusalenpi tandanacushcacunaman punta cutin huillashca

14Pedroca Jesús mingashca chunga shuj huillajcunandij shayarishpami, chaipi cajcunata caparishpa cashna nirca: «Judío huauquicunapish, cai Jerusalenpi tucui causajcunapish, ñuca huillashcata alli uyashpa yachapaichij. 15Chairaj tutamantarajmari. ¿Maitataj caicunaca cancuna nishca shina machashca cangari? 16Ashtahuanpish Dios ima nishcata huillaj Joel huillashcamari cunan pajtacun. Paica cashnamari huillashca:

17“Taita Diosmari cashna nishca:

‘Shamuj punllacunapica, ñuca Espirituta tucuicunapi tallishami.

Paimari cancunapaj churicunatapish, ushushicunatapish ñucamanta huillachinga.

Cancunapaj qʼuipa huiñaicunamanca, muscuipi shina ricuchingami.

Cancunapaj yuyajcunamanpish muscuchingami.

18Chai punllacunapica, ñucata servij cʼaricunapish,

Huarmicunapish, Ñuca Espirituta paicunapi tallijpimi,

ñucamanta huillangacuna.

19Jahua huairapica, pi mana ricushcata ricuchishami.

Cai pachapipish yahuar, nina,

cushni pʼuyultami mancharina señalcunata ricuchisha.

20Mandaj Diospaj jatun sumaj punlla chayamunapajca,

intica amsayangami, lunapish yahuar shina pucami tucunga.

21Mandaj Diosta tucui mañajcunallami quishpiringa’ nishcami”.

22Israel runacuna, ñuca huillashcata uyapaichij: Nazaretmanta Jesusca Taita Dios alli nishca runami carca, paimi cancunapurapi causarca. Paimi cancunapaj ricuillapitaj tucui laya milagrocunata, señalcunata, mancharinacunatapish rurachirca. Chaitaca, cancunallataj allimi yachanguichij. 23Jesustaca, Taita Diosllataj chashna ruranata ñaupaman yuyarishpa, pai ña yachashca shinallatajmi cancunaca japishpa cruzpi chacatashpa huañuchichun, millai runacunapaj maquipi churarcanguichij. 24Chashna huañuchijpipish, Taita Diosca causachishpami, jatun llaqui nanaimanta cacharichirca. Huañuica Jesustaca, manataj charirashpa saquichi tucurcachu. 25Davidpish Jesusmanta parlashpaca, cashnami nishca:

“Mandaj Diostaca, punllantamari ñuca ñaupajpi cajta ricuni.

Paica, ñuca ama urmachun, ñuca alli ladopimari.

26Chaimantami ñuca shungupi cushicushpa,

ñuca shimihuanca cantani.

Ñuca aichapish cushicuihuanmi samaringa.

27Ñuca almataca, mana Hadespi saquinguichu.

Quiquinpaj chʼicanyashpa causajlla runapaj cuerpo ismuchunpish, mana saquinguichu.

28Quiquinmari causaita ricuchihuarcangui.

Quiquin ñucahuan cashpami cushichingui” nishcami.

29Huauquicuna, ñucanchij ñaupa yaya Davidmantaca mana manchashpa huillai tucunimi. Paitaca huañujpi, pambashcacunami. Paita pambashca jutcutapish cunancamami ricunchij. 30Taita Diosca Davidpaj huahua huahuapurapimi, Cristota cachasha nishca carca. Pai quiquinmanmi Diosca: “Can mandashpa tiyacunpimi Cristotaca tiyachisha, chaitaca pajtachishatajmi” nishca carca. Davidca, Dios ima nishcata huillaj cashpami, chaitaca yacharca. 31Davidca Cristo causarinata ñaupaman ricushpami: “Paipaj almataca, mana Hadespi saquircachu, Paipaj aichatapish mana ismuchun saquircachu” nishca. 32Chai Jesusllatatajmi, Taita Diosca causachirca. Chaitaca tucui ñucanchijtajmi ricurcanchij. 33Taita Diosca, Jesusta causachishpaca, Paipaj alli ladopimi tiyachirca. Cunanca Yaya Dios cusha nishca jucha illaj Paipaj Espirituta ñucanchijpi tallishca. Chaimantami cunan cancunaca, caicunata ricucunguichij, uyacunguichij. 34-35Mana Davidchu jahua pachamanca huichiyarca. Shina cashpapish paillatajmi cashnapish nishca:

“Mandaj Diosca ñucata Mandajtaca cashnami nirca:

‘Canta pʼiñajcunata cambaj chaqui sarunapi ñuca churangacama,

canca ñuca alli ladopi tiyacuilla’ nircami” nishcami.

36Chaimanta tucui israelcunamari, caitaca alli yachana canguichij. Taita Diosca cancuna chacatashca Jesusllatatajmi, Mandaj cachunpish, Quishpichij Cristo cachunpish churarca» nircami.

37Chashna nijta uyashpa paicunaca, shungupi achcata llaquirishpami Pedrotapish, huillagrichun mingashca caishujcunatapish:

—Huauquicuna, ¿imatataj rurana canchij?— nircacuna.

38Chashna tapujpimi Pedroca, paicunata cashna nirca:

—Diospajman cutirichij, tucuicuna Jesucristopaj shutipi bautiźarichij. Chashna rurajpica, Diosca cancunapaj juchacunata perdonangami. Shinallataj jucha illaj Paipaj Espiritutapishmi chasquinguichij. 39Ñucanchijta Mandaj Dios, imalla cusha nishcaca, cancunapaj, cancunapaj huahuacunapaj, tucui caru llajtacunapi causacujcunapaj, tucui pai cayashcacunapajpishmi— nircami.

40Pedroca, ashtahuan shujtaj shimicunahuanpish cunashpami:

—Cai millai runacunapuramanta quishpirichij— nishpa yuyachirca.

Punta crijcunaca sumajtami causashcacuna

41Pedro chashna yachachishcata chasquijcunaca bautiźarircacunami. Chai punllaca, quimsa huaranga shinami, crij tucurcacuna. 42Huillagrichun Jesús mingashcacuna yachachishcatapish allimi catirarcacuna. Tucuicunami alli apanacurcacuna. Micunatapish tandanacushpami, raquinacushpa micujcuna carca, Diosta mañanapipish tandallami carcacuna.

43Huillagrichun Jesús mingashcacunaca, tucui laya mancharinacunatapish, señalcunatapishmi rurarcacuna. Chaicunata ricushpami, tucuicuna achcata mancharcacuna. 44Tucui crijcunami shuj yuyailla cararcacuna, tucuicunami quiquin imalla charishcacunatapish tucuicuna raquinacungapaj charircacuna. 45Chaimantami paicuna huasicunata, allpacunatapish, ima charishcacunatapish cʼaturcacuna. Chai cullquitaca, pipaj ima illajpica paicunamanmi chaupishpa curcacuna. 46Diospaj huasipipish punllantami, shuj yuyailla tandanacurcacuna. Paicunapaj huasicunapipish tandanacushpami, micunata raquinacushpa, cushicushpa alli shunguhuan micujcuna carca. 47Taita Diostapish, punllantami alabashpa catircacuna. Paicuna chashna cajta ricushpami, tucuicuna paicunahuanca alli carca. Chaimantami Mandaj Diosca, quishpirina cajcunataca, punllanta quishpichirca. Chashnami tandanacushca crijcunahuan tandachishpa mirachirca.