Coborârea Duhului Sfânt
1Când a sosit ziua Cincizecimii1 Gr.: Pentecoste, denumirea în greacă a Sărbătorii Săptămânilor (vezi Lev. 23:15-22), sărbătoare ce avea loc la cincizeci de zile după Paște. În perioada NT, sărbătoarea aniversa darea Legii pe muntele Sinai, fiind un moment de rededicare față de legământul mozaic. Ea era, în același timp, una dintre cele trei sărbători anuale la care trebuia să participe orice bărbat israelit (vezi Deut. 16:16)., erau cu toții la un loc. 2Și deodată, din cer a venit un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic2 Vântul sau suflarea sunt asociate de obicei în Biblie cu Duhul Sfânt (vezi Eze. 37:9, 14; In. 3:8; 20:22). și a umplut toată casa în care ședeau ei. 3Li s‑au arătat niște limbi ca de foc3 În VT, focul este adesea un simbol al prezenței divine (vezi Ex. 3:2; 19:18). În Ex. 19:18 se menționează că Dumnezeu coboară în mijlocul focului pentru a iniția legământul cu poporul Său., care s‑au împărțit și s‑au așezat pe fiecare dintre ei.3 Sau: care s‑au împrăștiat și s‑au așezat câte una pe fiecare dintre ei. 4Toți au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.
5În Ierusalim locuiau atunci iudei, oameni evlavioși din orice neam de sub cer. 6Când s‑a auzit sunetul acela, mulțimea s‑a adunat și a rămas uluită, pentru că fiecare în parte auzea vorbindu‑se acolo propria sa limbă. 7Ei erau uimiți și se minunau, zicând: „Iată, nu sunt oare galileeni toți aceștia care vorbesc?! 8Cum de fiecare dintre noi auzim vorbindu‑se propria noastră limbă în care ne‑am născut?! 9Parți, mezi, elamiți, locuitori din Mesopotamia, din Iudeea, din Capadocia, din Pont, din Asia9 Este vorba despre provincia romană Asia, care avea capitala de facto la Efes. Această provincie se afla, alături de altele, în zona geografică denumită Asia Mică., 10din Frigia, din Pamfilia, din Egipt, de prin părțile Libiei dinspre Cirena10 Partea de vest a Libiei, Libia Cirenaica., vizitatori din Roma, 11iudei și prozeliți, cretani și arabi, noi toți auzim vorbindu‑se în propriile noastre limbi despre lucrările mărețe ale lui Dumnezeu!“ 12Toți se minunau, erau nedumeriți și se întrebau unul pe altul: „Ce vrea să însemne aceasta?“ 13Alții însă își băteau joc și ziceau: „Sunt plini de must!“
Petru vorbește mulțimii în ziua Cincizecimii
14Dar Petru s‑a ridicat în picioare împreună cu cei unsprezece, și‑a ridicat glasul și le‑a vorbit astfel:
– Bărbați iudei și toți cei ce locuiți în Ierusalim, să vă fie cunoscut lucrul acesta și să ascultați cuvintele mele! 15Oamenii aceștia nu sunt beți, așa cum presupuneți voi, pentru că nu este decât ceasul al treilea din zi15 Ora 9:00., 16ci aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel:
17„În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu,
voi turna din Duhul Meu peste orice om.17 Gr.: carne.
Fiii și fiicele voastre vor profeți,
tinerii voștri vor avea17 Lit.: vor vedea. viziuni,
iar bătrânii voștri vor avea17 Lit.: vor visa. vise!
18Chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele
voi turna din Duhul Meu în acele zile
și vor profeți.
19Voi face minuni sus în cer
și semne jos pe pământ,
sânge, foc și coloane de fum.
20Soarele se va preface în întuneric,
iar luna în sânge,
înainte să vină ziua cea mare și glorioasă a Domnului.
21Atunci oricine va chema Numele Domnului
va fi mântuit!“21 Vezi Ioel 2:28-32.
22Bărbați israeliți, ascultați cuvintele acestea: pe Isus nazarineanul, bărbat confirmat de Dumnezeu înaintea voastră prin lucrările puternice, minunile și semnele pe care Dumnezeu le‑a făcut prin El în mijlocul vostru, după cum voi înșivă știți, 23pe Omul Acesta, dat pe mâna voastră după planul hotărât și după preștiința lui Dumnezeu, voi L‑ați răstignit și L‑ați omorât prin mâna celor fără de Lege23 Adică neamurile, cei care nu aveau Legea.! 24Dumnezeu însă L‑a înviat, dezlegându‑L de durerile24 Termenul grecesc este asociat de obicei în NT cu durerile nașterii. morții, pentru că nu era posibil să fie ținut de ea. 25Căci David zice despre El:
„Îl văd pe Domnul neîncetat înaintea mea,
căci El este la dreapta mea ca să nu mă clatin!
26De aceea, mi se bucură inima și mi se înveselește limba26 Textul citează Ps. 16:9 în versiunea LXX, unde se folosește termenul limba în loc de sufletul (cum apare în TM).!
Mai mult, trupul meu va locui în speranță,
27căci nu‑mi vei lăsa sufletul în Locuința Morților27 Gr.: Hades
și nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.
28Mi‑ai făcut cunoscute căile vieții;
mă vei umple de bucurie cu prezența Ta!“28 Vezi Ps. 16:8-11.
29Bărbați, fraților, cât despre patriarhul David, pot să vă spun cu îndrăzneală că el a murit și a fost înmormântat, iar mormântul lui a rămas în mijlocul nostru până în ziua aceasta. 30Așadar, pentru că era profet și știa că Dumnezeu îi promisese prin jurământ că‑l va pune pe tronul lui pe unul din rodul trupului lui30 Lit.: rodul coapsei lui. Vezi 2 Sam. 7:12-13; Ps. 132:11., 31deci, pentru că știa aceasta mai dinainte, el vorbea despre învierea lui Cristos atunci când spunea că nu va fi lăsat în Locuința Morților și că trupul Lui nu va vedea putrezirea.
32Dumnezeu L‑a înviat pe acest Isus, și noi toți suntem martori. 33Așadar, fiind înălțat la dreapta lui Dumnezeu și primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, El a turnat ceea ce vedeți și auziți. 34Căci David nu s‑a suit în ceruri, ci el însuși zice:
„Domnul I‑a zis Domnului meu34 În TM (Ps. 110:1), termenii pentru Domnul sunt diferiți: Domnul (YHWH) I‑a zis Domnului meu (Adoni). În textul grecesc sunt folosiți aceiași termeni: Domnul (Kurios) I‑a zis Domnului (Kurios) meu.:
«Șezi la dreapta Mea,
35până‑i voi pune pe dușmanii Tăi
scăunaș35 Cu referire la scăunașul pe care un rege își odihnea picioarele, atunci când ședea pe tron (vezi 2 Cron. 9:18; Ps. 110:1). pentru picioarele Tale!»“35 Vezi Ps. 110:1.
36Să știe bine deci toată Casa lui Israel că Dumnezeu L‑a făcut Domn și Cristos36 Atât Christos (greacă), cât și Mașiah (ebraică și aramaică) înseamnă Cel care este uns; [peste tot în carte]. pe acest Isus, pe Care L‑ați răstignit voi!
37Auzind aceasta, ei au rămas străpunși în inimă și i‑au întrebat pe Petru și pe ceilalți apostoli:
– Bărbați, fraților, ce să facem?
38Petru le‑a răspuns:
– Pocăiți‑vă și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos38 Această formulă scurtă nu este în contradicție cu cea completă, din Mt. 28:19. În F.A., ea subliniază autoritatea lui Isus în ce privește mântuirea, subliniind în același timp distincția dintre botezul în Numele lui Isus și cel propovăduit de Ioan (vezi 19:4-5). spre iertarea păcatelor voastre; și veți primi darul Duhului Sfânt! 39Căci promisiunea este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei ce sunt departe, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru!
40Și cu multe alte cuvinte el mărturisea și îi îndemna, zicând:
– Mântuiți‑vă din mijlocul acestei generații corupte!
41Astfel, cei ce au primit cuvântul lui au fost botezați, și în ziua aceea au fost adăugate cam trei mii de suflete la numărul ucenicilor.
Părtășia credincioșilor
42Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în părtășie, în frângerea pâinii și în rugăciuni. 43Fiecare suflet era plin de frică, iar prin apostoli se făceau multe minuni și semne. 44Toți cei ce credeau erau împreună la un loc și aveau toate în comun. 45Ei își vindeau proprietățile și averile, iar banii îi împărțeau între toți, după cum avea nevoie fiecare. 46În fiecare zi continuau să se întâlnească, în același gând, în Templu, frângeau pâinea acasă, își împărțeau mâncarea cu bucurie și simplitate a inimii, 47Îl lăudau pe Dumnezeu și aveau parte de bunăvoința întregului popor. Și Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiți.
Guds Hellige Ånd kommer
1Da dagen for pinse2:1 Pinsen ble feiret sju uker etter påske og var fra begynnelsen en høsttakkefest. Den ble senere feiret til minne om den dagen jødene fikk Moseloven. kom, sju uker etter at Jesus var stått opp fra de døde, var alle de troende samlet. 2Plutselig hørte de et brus fra himmelen, som lyden av en veldig storm. Det fylte hele huset der de var samlet. 3Noe som så ut som ild, viste seg. Det delte seg og satte seg på hver enkelt av dem. 4Alle ble fylt av Guds Hellige Ånd og begynte å snakke i andre språk som Ånden ga dem.
5Mange hengivne jøder fra ulike land bodde i Jerusalem. 6Da de hørte lyden, kom de løpende for å se hva som sto på. Forskrekket fikk de høre sine egne språk bli snakket! 7De var helt forundret og sa: ”Hvordan kan dette ha seg? Alle disse er jo fra Galilea? 8Likevel hører vi dem snakke på våre egne språk. 9Vi er partere, medere og elamitter, vi kommer fra Mesopotamia, Judea, Kappadokia, Pontos, provinsen Asia, 10Frygia, Pamfylia,2:10 Kappadokia, Pontos, provinsen Asia, Frygia og Pamfylia var alle romerske provinser i nåværende Tyrkia. Egypt og fra distriktet rundt Kyréne i Libya. Vi er tilreisende fra Roma, både jøder og slike som har konvertert til jødedommen. 11Vi er kretere og arabere. Likevel hører vi alle fortelle om Guds mektige mirakler på våre egne språk!” 12De sto forvirret midt oppe i det hele og visste ikke hva de skulle tro. De spurte hverandre: ”Hva kan dette bety?” 13Andre i folkemassen sa ironisk: ”Phø, de er vel bare blitt litt fulle!”
Peter sin pinsepreken
14Da steg Peter fram sammen med de andre elleve utsendingene og begynte å tale høyt og tydelig til folket. Han sa: ”Hør på meg dere som er jøder, og alle som ellers bor i Jerusalem! 15Noen av dere sier at disse mennene er fulle. Det er ikke sant. Folk drikker seg vel ikke fulle klokka ni på morgenen? 16Nei, det dere nettopp har fått se, er det som ble forutsagt for lenge siden. Det Gud sa ved profeten Joel:
17’I den siste tiden for denne verden vil jeg la min Ånd komme over alle mennesker.
Sønnene og døtrene deres skal holde fram budskap fra meg,
unge menn skal se syner og gamle skal ha drømmer.
18Ja, min Ånd vil komme over alle tjenerne mine,
både menn og kvinner.
De vil holde fram budskap fra meg.
19Jeg vil la merkelige tegn vise seg oppe på himmelen og nede på jorden:
Blod og ild og røykskyer.
20Solen skal bli mørk og månen blodrød før Herrens store og vidunderlige dag kommer.
21Hver og en som tilber Herren skal bli frelst.’2:21 Se Joel 2:28-32.
22Lytt til det jeg sier, alle dere israelitter2:22 Israelitter er et annet navn på jødene. Israelitt betyr etterkommere til Israel. Han hadde en sønn som het Juda, og som har gitt navn til jødene.! Ved å gi Jesus fra Nasaret kraft til å utføre de mest fantastiske mirakler og tegn viste Gud at det var han som hadde sendt ham til verden. Dette kjenner dere til. 23På en måte gjennomførte dere selv den planen som Gud hadde lagt, da dere med hjelp fra fremmede som lever uten Moseloven2:23 Moseloven, eller den jødiske loven, finnes skrevet ned i Første til Femte Mosebok. Å leve uten Moseloven er det samme som å ikke være jøde. Her blir det vist til de romerske myndighetene., spikret Jesus fast på et kors og drepte ham. 24Gud løste ham fra dødens veer og lot ham bli levende igjen, etter som det var umulig for døden å holde ham i sitt grep.
25Kong David sa om Jesus:
’Jeg vet at Herren alltid er med meg.
Jeg vakler ikke, for han står ved min side.
26Derfor er hjertet mitt fylt av gled.
Jeg roper ut hans pris, og kroppen min hviler i trygghet.
27Du vil ikke forlate meg og la meg havne blant de døde,
eller la din Hellige tjener gå til grunne.
28Du viser meg veien til livet,
og lar meg få oppleve gleden av å være i din nærhet.’2:28 Se Salmenes bok 16:8-11.
29Kjære venner! Det var ikke om seg selv David sa dette. For dere vet like godt som jeg at David døde og ble begravd, og at graven hans fortsatt er iblant oss. 30Han var en profet som bar fram Guds budskap. David visste at Gud hadde lovet at en av etterkommerne hans skulle være Messias2:30 ”Messias” betyr ”den salvede” på hebraisk. Blant Israels folk ble konger, prester og profeter salvet med olje før de begynte oppgaven sin. Gud hadde ved profetene lovet å sende en salvet konge som skulle herske over alle folk. Jødene ventet på at denne konge skulle gjenopprette Israel som nasjon. Det gresk ordet ”Kristus” betyr også ”den salvede”., den lovede kongen, og få sitte på hans trone. 31David kom med Guds forutsigelse om at Messias skulle stå opp fra de døde da han sa: ’Han vil ikke gå fra meg og la meg bli blant de døde. Han vil ikke la din Hellige tjener gå til grunne.’ 32Forutsigelsen handlet altså om Jesus. Alle vi som står her, har selv sett og kan vitne om at Gud virkelig vakte Jesus opp fra de døde.
33Gud har opphøyet Jesus og satt ham på sin høyre side for at han skal regjere.2:33 Den som sitter på Guds høyre side, deler hans makt og regjerer sammen med ham. Han har akkurat som Gud vår Far hadde lovet, fått ta imot Guds Hellige Ånd, den samme Ånd som nå har kommet over oss. Det er dette dere ser og hører i dag.
34David for aldri opp til himmelen. Derfor snakket han ikke om seg selv da han sa:
’Gud sa til min Herre: Kom og sett deg på min høyre side for å regjere
35til jeg har lagt dine fiender som en skammel for føttene dine!’2:35 Se Salmenes bok 110:1.
36Hele Israel må klart forstå at Gud har gjort Jesus til Herre og konge2:36 I grunnteksten: Messias., denne Jesus som dere henrettet på et kors.”
37Da folket hørte Peter tale på denne måten, gikk det rett til hjertene på dem. De spurte Peter og de andre utsendingene: ”Brødre, hva skal vi gjøre?”
38Peter svarte: ”Vend om fra synden og søk Gud! La dere alle bli døpt til fellesskap med Jesus Kristus2:38 ”Kristus” betyr ”den salvede” på gresk. Blant Israels folk ble konger, prester og profeter salvet med olje før de begynte oppgaven sin. Gud hadde ved profetene lovet å sende en salvet konge som skulle herske over alle folk. Jødene ventet på at denne konge skulle gjenopprette Israel som nasjon. Det hebraisk ordet ”Messias” betyr også ”den salvede”., så skal dere få tilgivelse for syndene. Dere skal få Guds Hellige Ånd som gave. 39Dette løfte fra Gud gjelder dere og etterkommerne deres. Ja, det gjelder alle over hele jorden som takker ja til Herren, vår Guds, innbydelse om å tilhøre ham.”
40Peter fortsatte en lang stund med å tale, og han oppfordret alle: ”Pass på at dere slipper unna den straffen som venter dem som ikke vil tro.” 41De som trodde på det Peter sa, lot seg kort tid etter døpe. Den dagen økte antallet troende med omkring tre tusen personer!
De troende samler seg
42De troende samlet seg regelmessig for å bli undervist av Kristi utsendinger. De hadde fellesskap med hverandre brøt brødet2:42 De feiret minnet av Jesus død, så som Jesus hadde lært sine tolv nærmeste disipler. Se Lukas sin fortelling om Jesus 22:19. og ba sammen.
43Folket hadde dyp respekt for de troende, for utsendingene utførte mange mirakler. 44Alle de troende var støtt og stadig samlet og hadde alt felles. 45De solgte det de eide og delte med hverandre, alt etter som hver enkelt hadde behov. 46Hver dag møtte de hverandre i templet. I hjemmene kom de sammen for å bryte brødet og spise i fellesskap. Deres glede og takknemlighet var grenseløs. 47De hyllet Gud dag og natt. Hele folket holdt av de troende. Hver dag lot Herren Jesus gruppen vokse ved at flere og flere ble frelst.
