Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 18

În Corint

1După aceea a plecat din Atena şi s-a dus în Corint. Acolo a întâlnit un iudeu pe nume Aquila, de neam din Pont, care venise de curând din Italia împreună cu soţia lui, Priscila[a], deoarece Claudiu[b] poruncise ca toţi iudeii să plece din Roma[c]. Pavel s-a dus la ei şi, fiindcă erau de aceeaşi meserie, a rămas la ei şi lucrau împreună. Căci meseria lor era aceea de constructori de corturi. În fiecare Sabat, Pavel purta discuţii în sinagogă şi-i convingea atât pe iudei, cât şi pe greci.

Dar când Silas şi Timotei au sosit din Macedonia, Pavel s-a dedicat în întregime predicării, depunând mărturie înaintea iudeilor că Isus este Cristosul. Când i s-au împotrivit şi l-au batjocorit, el şi-a scuturat praful de pe haine, zicând: „Sângele vostru să fie asupra capului vostru! Eu sunt curat. De acum încolo mă voi duce la neamuri!“ Şi, după ce a ieşit de acolo, a intrat în casa unuia pe nume Titius[d] Iustus, un om temător de Dumnezeu, a cărui casă era lângă sinagogă. Crisp, conducătorul sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată casa lui şi, de asemenea, mulţi dintre corintienii care îl auziseră pe Pavel, au crezut şi ei şi au fost botezaţi. Noaptea, Domnul i-a vorbit lui Pavel într-o viziune: „Nu te teme, ci vorbeşte şi nu tăcea, 10 căci Eu sunt cu tine şi nimeni nu va pune mâna pe tine ca să-ţi facă rău; vorbeşte, fiindcă am mult popor în această cetate!“ 11 Prin urmare, Pavel a stat acolo un an şi jumătate şi i-a învăţat Cuvântul lui Dumnezeu.

Pavel înaintea proconsulului Galio

12 În timp ce Galio era proconsul[e] al Ahaiei, iudeii s-au ridicat într-un singur gând împotriva lui Pavel, l-au dus înaintea scaunului de judecată 13 şi au zis: „Acesta incită oamenii să se închine lui Dumnezeu într-un fel care este împotriva Legii[f]!“ 14 Pavel tocmai voia să deschidă gura să vorbească, dar Galio le-a zis iudeilor: „Dacă ar fi vorba de vreun delict sau de vreo ticăloşie gravă, v-aş accepta plângerea, iudeilor; 15 dar, întrucât este o dispută cu privire la cuvinte, la nume şi la Legea voastră, vă priveşte! Eu nu vreau să fiu judecător în aceste lucruri!“ 16 Şi i-a alungat de la scaunul de judecată. 17 Atunci ei l-au apucat pe Sostenes, conducătorul sinagogii, şi l-au bătut chiar în faţa scaunului de judecată, fără ca lui Galio să-i pese de aceasta.

Pavel se întoarce în Antiohia

18 Pavel a rămas mai multe zile acolo. Apoi şi-a luat rămas bun de la fraţi şi a plecat pe mare spre Siria, împreună cu Priscila şi Aquila, după ce şi-a[g] tuns capul în Chencrea[h], căci făcuse un jurământ[i]. 19 Au ajuns în Efes, şi Pavel i-a lăsat acolo pe însoţitorii lui. El a intrat în sinagogă şi a purtat discuţii cu iudeii. 20 Aceştia l-au rugat să rămână la ei mai mult timp, dar el nu a vrut, 21 ci şi-a luat rămas bun de la ei, zicând: „(Trebuie neapărat ca sărbătoarea care vine s-o ţin în Ierusalim.)[j] Dacă Dumnezeu vrea, mă voi întoarce din nou la voi!“ Şi a plecat din Efes, pe mare. 22 S-a dat jos în Cezareea, s-a dus şi a salutat biserica din Ierusalim[k] şi apoi a coborât la Antiohia. 23 După ce a petrecut un timp acolo, a plecat străbătând din loc în loc ţinutul Galatiei şi al Frigiei şi întărindu-i pe toţi ucenicii.

Apolo

24 Un iudeu pe nume Apolos, de neam din Alexandria, care era un vorbitor elocvent[l] şi un bun cunoscător al Scripturii, a venit în Efes. 25 El era instruit în ce priveşte Calea Domnului, vorbea cu un duh înfocat şi dădea învăţătură cu acurateţe despre lucrurile privitoare la Isus, deşi cunoştea numai botezul lui Ioan. 26 A început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă, iar când Priscila şi Aquila l-au auzit, l-au luat acasă şi i-au explicat şi mai amănunţit Calea lui Dumnezeu. 27 Pentru că el voia să treacă în Ahaia[m], fraţii l-au încurajat şi au scris ucenicilor să-l primească bine. Când a ajuns, el le-a fost de mare ajutor celor ce, prin har, deveniseră credincioşi. 28 Căci el îi înfrunta pe iudei în public, dovedind pe baza Scripturilor că Isus este Cristosul.

Notas al pie

  1. Faptele Apostolilor 18:2 Luca foloseşte diminutivul, Priscila, pe când Pavel foloseşte numele nediminutivat, Prisca (vezi Rom. 16:3-4; 1 Cor. 16:19; 2 Tim. 4:19)
  2. Faptele Apostolilor 18:2 Vezi nota de la 11:28
  3. Faptele Apostolilor 18:2 Edictul respective fusese dat în anul 49 d.Cr. (vezi Suetoniu, Viaţa lui Claudiu, 25)
  4. Faptele Apostolilor 18:7 Unele mss conţin: Titus
  5. Faptele Apostolilor 18:12 Vezi nota de la 13:7; cunoaştem, dintr-o inscripţie descoperită la Delfi, că Galio a fost proconsul al Ahaiei între 51-52 d.Cr.
  6. Faptele Apostolilor 18:13 Sau: împotriva legii, fiind vorba despre legea romană; iudaismul era o religio licita (o religie acceptată de stat), pe când creştinismul, rupându-se de iudaism, a devenit o religio illicita (o religie interzisă de stat)
  7. Faptele Apostolilor 18:18 Gramatical, acţiunea se poate referi la Aquila, însă interpretarea tradiţională face referire la Pavel ca cel care ţi-a tuns capul
  8. Faptele Apostolilor 18:18 Chencrea era portul de răsărit care deservea oraşul Corint; Corintul era situat pe un istm, între Golful Corint, spre apus, şi Golful Saronic, spre răsărit, având câte un port la fiecare dintre cele două golfuri
  9. Faptele Apostolilor 18:18 Poate fi vorba despre un jurământ de nazireat (vezi Nu. 6:1-21) sau despre un jurământ personal, prin care Pavel îşi arăta mulţumirea faţă de ajutorul lui Dumnezeu în perioade dificile; tăierea părului marca încheierea jurământului
  10. Faptele Apostolilor 18:21 Cele mai importante şi mai timpurii mss nu conţin aceste cuvinte
  11. Faptele Apostolilor 18:22 Verbul următor, s-a coborât, presupune faptul că Pavel a fost la Ierusalim, cetatea fiind situată la peste 800 m deasupra nivelului mării; sau poate fi vorba despre biserica din Cezareea
  12. Faptele Apostolilor 18:24 Sau: un bărbat învăţat
  13. Faptele Apostolilor 18:27 Provincie romană cu capitala la Corint

Nkwa Asem

Asomafo 18

Paulo kɔ Korinto

1Eyinom akyi no, Paulo fii Atene kɔɔ Korinto. Ɛhɔ na ohyiaa Yudani bi a wɔfrɛ no Akwila, a wɔwoo no wɔ Ponto na ofi Italia baa hɔ nkyɛe no ne ne yere, Priskila. Wofii Italia, efisɛ, na Roma hempɔn Klaudio ahyɛ mmara sɛ Yudafo nyinaa mfi Roma asase so. Paulo kɔtenaa wɔn nkyɛn ne wɔn yɛɛ adwuma, efisɛ, na wɔn nyinaa nwene ntamadan.

Homeda biara na Paulo kɔ hyiadan mu kɔka asɛm no pɛe sɛ anka ɔdan Yudafo ne Helafo no adwene ma wogye di. Bere a Silas ne Timoteo fi Makedonia bae no, Paulo de n’adagyew nyinaa kaa Awurade asɛm no, dii adanse kyerɛɛ Yudafo no sɛ Yesu ne Agyenkwa no. Bere a Yudafo no ampɛ sɛ wotie Paulo asɛnka, na wɔyeyaw no no, ɔde abufuw poroporow n’atade mu ka kyerɛɛ wɔn se, “Mo mmusu ngu mo atifi. Mo afobu nna me so. Efi nnɛ de rekɔ merekɔka asɛm no makyerɛ Amanamanmufo.”

Ofi hɔ kɔtenaa Amanamanmuni Nyamefɛrefo bi a wɔfrɛ no Tito Yusto a ne fi bata hyiadan ho no nkyɛn. Krispo a na ɔyɛ hyiadan mu panyin no ne ne fifo nyinaa gyee Awurade dii ma wɔbɔɔ wɔn asu. Saa ara nso na Korintofo bebree a wɔtee Awurade asɛm no nso gye dii ma wɔbɔɔ wɔn asu. Da bi anadwo, Awurade ka kyerɛɛ Paulo wɔ anisoadehu mu se, “Nsuro! Mpa abaw! Kɔ so ara ka m’asɛm no, 10 efisɛ, meka wo ho. Obiara rentumi nyɛ wo hwee, efisɛ, nnipa pii wɔ kurow yi mu a wɔyɛ m’akyidifo.” 11 Paulo tenaa hɔ afe ne fa kyerɛkyerɛɛ Onyankopɔn asɛm no wɔ wɔn mu.

12 Bere a Galio yɛ amrado wɔ Akaia no, Yudafo no sɔre tiaa Paulo, kyeree no, de no kɔɔ asennii, 13 kae se, “Saa onipa yi retu nkurɔfo aso se wɔnkwati Yudafo mmara no mfa ɔkwan foforo so nsom Onyankopɔn.”

14 Paulo yɛe sɛ ɔrebue n’ano akasa pɛ na Galio ka kyerɛɛ Yudafo no se, “Yudafo, sɛ mode asɛm foforo bi a ɛfa nsɛmmɔnedi anaa abususɛm ho na ɛbae a, anka mɛhwɛ maka. 15 Nanso esiane sɛ ɛyɛ akyinnyegye a ɛfa nsɛm, edin ne mo mmara ho nti, mo ara monkɔhwɛ nka. Merenyɛ saa asɛm yi mu ɔtemmufo.” 16 Na ɔpamoo wɔn fii asennii hɔ.

17 Afei dɔm no tow hyɛɛ Sostene a ɔyɛ hyiadan mu panyin no so, twee no kɔɔ asennii hɔ kɔboroo no, nanso Galio anka ho hwee.

Paulo san kɔ Antiokia

18 Paulo tenaa Korinto kyɛe kakra ansa na ɔrekra anuanom no ma ɔne Priskila ne Akwila refi hɔ akɔ Siria. Esiane bɔ a na wahyɛ wɔ Kenkeria no nti, ansa na ɔrebɛkɔ no, ɔma woyii ne ti. 19 Woduu Efeso no, Paulo gyaw Priskila ne Akwila hɔ kɔɔ hyiadan mu ne Yudafo no kɔkasae. 20 Wɔsrɛɛ no sɛ, sɛ obetumi a, anka ɔntena wɔn nkyɛn nkyɛ kakra, nanso wampene so.

21 Mmom ɔrebefi hɔ no, ɔka kyerɛɛ wɔn se, “Sɛ Onyankopɔn pɛ a, mɛsan maba bio.” Na afei ofii hɔ kɔɔ Efeso.

22 Oduu Kaesarea no, ɔkɔɔ Yerusalem kokyiaa asafo no fii hɔ kɔɔ Antiokia. 23 Odii nna kakra wɔ hɔ no, ofii hɔ kɔɔ Galati ne Frigia kɔhyɛɛ gyidifo a wɔwɔ hɔ no den.

Apolo kasa wɔ Efeso ne Korinto

24 Saa bere no ara mu, Yudani bi a wɔfrɛ no Apolo a wɔwoo no wɔ Aleksandria no kɔɔ Efeso. Ɔyɛ obi a na n’ano atew na onim Kyerɛwsɛm no yiye. 25 Esiane sɛ na wɔnam Awurade kwan so akyerɛkyerɛ no nti, na ɔde nnam kasa, kyerɛkyerɛ nokwasɛm a ɛfa Yesu ho no. Nanso na Yohane asubɔ no nko ara na onim. 26 Ofii ase de nnam kasae wɔ hyiadan no mu. Bere a Priskila ne Akwila tee asɛm a ɔreka no wɔde no kɔɔ fie kɔkyerɛkyerɛɛ no Onyankopɔn asɛm no mu yiye.

27 Bere a Apolo pɛe sɛ ɔkɔ Akaia no, gyidifo a wɔwɔ Efeso no hyɛɛ no nkuran, kyerɛw krataa kɔmaa gyidifo a wɔwɔ hɔ no se wonnye no. Bere a okodui no, ɔboaa wɔn a Onyankopɔn adom nti, wɔabɛyɛ gyidifo no yiye. 28 Ɔde ne nimdeɛ kyerɛɛ Onyankopɔn asɛm mu de tuu Yudafo no gui wɔ baguam, nam Kyerɛwsɛm no so daa no adi pefee sɛ, Yesu ne Agyenkwa no.