Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 17:1-34

În Tesalonic

1Au trecut prin Amfipolis și Apolonia și au venit în Tesalonic1 Capitala de atunci a Macedoniei., unde se afla o sinagogă a iudeilor. 2Așa cum obișnuia, Pavel a intrat în sinagogă și, de‑a lungul a trei zile de Sabat, a discutat cu ei din Scripturi, 3explicând și dovedind cu privire la Cristos că trebuia să sufere și să învie dintre cei morți și spunând: „Acest Isus, pe Care vi‑L vestesc eu, este Cristosul!“ 4Unii dintre ei, precum și o mare mulțime de greci devotați și nu puține femei de seamă, au fost convinși și li s‑au alăturat lui Pavel și Silas. 5Dar iudeii au devenit invidioși și, luând de prin piețe niște oameni răi, au format o gloată și au întărâtat cetatea. Au venit la casa lui Iason și i‑au căutat pe Pavel și pe Silas ca să‑i aducă afară la mulțime. 6Pentru că nu i‑au găsit, l‑au târât pe Iason și pe alți câțiva frați înaintea conducătorilor cetății6 Gr.: politarchas, de unde provine cuvântul românesc politarh (dregător)., strigând: „Cei care au răscolit lumea au venit și aici, 7iar Iason i‑a primit ca oaspeți! Toți aceștia lucrează împotriva decretelor lui Cezar, spunând că există un alt Împărat: Isus!“ 8Când mulțimea și magistrații au auzit aceste lucruri, s‑au tulburat. 9Apoi, după ce au primit de la Iason și de la ceilalți o garanție, le‑au dat drumul.

În Beroia

10Imediat ce s‑a înnoptat, frații i‑au trimis pe Pavel și pe Silas la Beroia10 Un oraș foarte vechi din Macedonia, de‑a lungul râului Astraeus, la aproximativ 75 km de Tesalonic.. Când au sosit, s‑au dus la sinagoga iudeilor. 11Aceștia aveau un caracter mai ales decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu mare entuziasm și cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă lucrurile stăteau astfel. 12Mulți dintre ei au crezut, inclusiv niște femei grecoaice cu influență și nu puțini bărbați. 13Când însă iudeii din Tesalonic au aflat că Pavel a vestit Cuvântul lui Dumnezeu și în Beroia, au venit acolo ca să agite și să tulbure mulțimile. 14Atunci frații l‑au trimis imediat pe Pavel către mare, iar Silas și Timotei au rămas acolo. 15Cei ce îl însoțeau pe Pavel l‑au condus până la Atena. Apoi, după ce au primit o poruncă potrivit căreia Silas și Timotei trebuiau să vină cât mai repede la Pavel, au plecat înapoi.

În Atena

16În timp ce Pavel îi aștepta în Atena, i s‑a întărâtat duhul în el când a văzut că cetatea era plină de idoli. 17Prin urmare, a început să poarte discuții în sinagogă cu iudeii și cu cei devotați lui Dumnezeu, iar în piață, în fiecare zi, cu cei ce se aflau pe acolo. 18Unii dintre filozofii epicurieni18 Adepți ai filozofiei lui Epicur (cca. 300 î.Cr.). Epicurienii credeau că lumea este un accident, sufletul este muritor, iar zeii, dacă există, nu sunt preocupați de oameni. Ei aveau drept scop al vieții plăcerea, pe care o defineau ca absență a durerii. Orice religie organizată era considerată rea, epicurienii împotrivindu‑se credinței că, după moarte, cei răi vor fi pedepsiți de către zei. și stoici18 Adepți ai filozofiei lui Zeno (cca. 300 î.Cr.). Stoicii credeau în existența unui „suflet al lumii“ și negau liberul arbitru. Era o filozofie morală, care punea accent pe idealul de virtute și de umanism. au început să discute cu el.

Unii ziceau:

– Ce vrea să spună și palavragiul acesta?!

Alții ziceau:

– Se pare că este un predicator al unor divinități străine!

Căci el vestea Evanghelia despre Isus și despre înviere.

19Prin urmare, l‑au luat și l‑au dus la Areopag19 La origine, un tribunal atenian luându‑și numele de la colina lui Ares (Marte), zeul războiului. Acest tribunal veghea asupra administrării exercitate de funcționarii publici și asupra moravurilor cetățenilor, controla educația cetățenilor și apăra religia statului., zicând:

– Putem ști care este această învățătură nouă pe care o prezinți? 20Căci tu ne aduci niște lucruri ciudate la auz. Vrem deci să știm ce înseamnă acestea!

21Toți atenienii și străinii care locuiau acolo nu‑și petreceau timpul cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.

22Pavel a stat în mijlocul Areopagului și a zis:

– Bărbați atenieni, în toate privințele văd că sunteți foarte religioși. 23Căci, în timp ce treceam prin cetate și mă uitam la obiectele voastre de închinare23 Sau: mă uitam la sanctuarele voastre., am găsit și un altar pe care era scris: „Unui Dumnezeu Necunoscut23 Diogenes Laertios (sec. al III‑lea d.Cr.), în opera sa Despre viețile și doctrinele filozofilor, I.10.109, relatează că în Atena, în timpul celei de‑a 46-a olimpiade (596-593 î.Cr.), a izbucnit o epidemie foarte mare. Pentru a opri epidemia, atenienii au adus jertfe tuturor zeilor, însă fără succes. În cele din urmă, l‑au chemat pe Epimenides din Creta pentru a purifica cetatea. Acesta i‑a sfătuit pe atenieni să dea drumul în Areopag mai multor oi flămânde, atât de culoare albă, cât și de culoare neagră, și să înalțe altare anonime (adresate unor zei necunoscuți) în locurile unde aceste oi se opreau și se culcau la pământ. Într‑un final, epidemia s‑a oprit. Cel puțin unul din aceste altare era încă intact în vremea lui Pavel, iar apostolul a decis să îl dea drept exemplu în discursurile sale. Vezi, de asemenea, autorii clasici Pausanias (cca. 150 d.Cr., Călătorie în Grecia, 1.1.4) și Filostrat (cca. 200 d.Cr., Viața lui Apollonios din Tyanna, 6.3.5), care au vorbit despre existența acestor altare închinate unor zei numiți Agnostoi (care înseamnă Necunoscuți). Aceste altare erau ridicate probabil din teama de a nu cinsti o zeitate mai mult decât pe alta, stârnind astfel invidia și mânia zeilor.. Ei bine, ceea ce voi respectați fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu! 24Dumnezeul Care a făcut lumea și tot ce este în ea este Domnul cerului și al pământului; El nu locuiește în temple făcute de mâini 25și nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea nevoie de ceva, El Care dă tuturor viață, suflare și toate lucrurile. 26Dintr‑un singur om, El a făcut fiecare neam de oameni, ca ei să locuiască pe toată fața pământului, hotărând anumite vremuri și stabilind hotarele locuinței lor, 27pentru ca ei să‑L caute pe Dumnezeu și, poate, să‑L și găsească, în timp ce bâjbâie după El, măcar că nu este departe de niciunul dintre noi. 28„Căci în El trăim, ne mișcăm și existăm“28 Citatul este din Cretica, operă a poetului cretan Epimenides (cca. 600 î.Cr.). Din această operă ne‑au rămas doar fragmente, citate în scrierile diverșilor autori de mai târziu. Citatul de față apare în comentariile siriace ale lui Isho’dad din Merv, episcop de Hadatha (cca. 850 d.Cr.). În text, Minos i se adresează lui Zeus, zicând: Ți‑au făurit un mormânt, ție, celui preamăreț și preaînalt / cretanii, întotdeauna niște mincinoși, niște fiare rele, niște pântece leneșe. / Dar tu nu ești mort; da, tu trăiești și vei rămâne pe vecie, / căci în tine trăim, ne mișcăm și existăm.; sau, așa cum au spus și unii dintre poeții voștri: „Căci și noi suntem din neamul Lui.“28 Citatul este din Phaenomena, operă a filozofului stoic Aratus din Soli (cca. 300-250 î.Cr.). Aceeași idee apare și la filozoful stoic Cleantes din Assos (330-230 î.Cr.), în opera Imn către Zeus.

29Deci, fiindcă suntem din neamul lui Dumnezeu, n‑ar trebui să credem că dumnezeirea este asemenea aurului sau a argintului sau a pietrei, așadar o imagine făcută prin îndemânarea și gândirea omului. 30Dumnezeu a trecut cu vederea vremurile de ignoranță și poruncește acum tuturor oamenilor, de pretutindeni, să se pocăiască, 31pentru că a hotărât o zi în care urmează să judece lumea cu dreptate, prin Omul pe Care L‑a hotărât pentru aceasta, dându‑le o dovadă tuturor despre aceasta prin faptul că L‑a înviat dintre cei morți!

32Când au auzit ei despre învierea dintre cei morți, unii au început să‑și bată joc, dar alții au zis:

– Te vom asculta și altă dată cu privire la aceasta!

33Atunci, Pavel a ieșit din mijlocul lor. 34Însă unii dintre ei i s‑au alăturat și au crezut. Între ei era și Dionisie areopagitul34 Adică: membru al Areopagului (vezi nota de la 17:19)., o femeie pe nume Damaris și alții împreună cu ei.

Kurdi Sorani Standard

کردار 17:1-34

پۆڵس و سیلا لە سالۆنیکی

1پاش ئەوەی پۆڵس و هاوڕێکانی بە شاری ئەمفیپۆلیس و ئەپۆلۆنیادا تێپەڕین، گەیشتنە سالۆنیکی کە کەنیشتی جولەکەی لێبوو. 2پۆڵس وەک کردبوویە پیشە چووە لایان، سێ ڕۆژی شەممە لەسەر یەک بە نووسراوە پیرۆزەکان گفتوگۆی لەگەڵ دەکردن، 3ڕوونی دەکردەوە و دەریدەخست کە دەبووایە مەسیح ئازار بچێژێت و لەنێو مردووان هەستێتەوە. پێی گوتن: «ئەم عیسایەی من پێتانی ڕادەگەیەنم، مەسیحەکەیە.» 4هەندێکیان قایل بوون و چوونە پاڵ پۆڵس و سیلا، هەروەها زۆر لە یۆنانی خواپەرست و لە ژنە خانەدانەکانیش کە ژمارەیان کەم نەبوو.

5بەڵام هەندێک لە جولەکەکانی دیکە ئیرەییان پێ هات، چەند پیاوخراپێکی بازاڕیان هێنا و خەڵکیان کۆکردەوە و ئاژاوەیان لە شاردا نایەوە. چوونە سەر ماڵی یاسون و داوایان کرد پۆڵس و سیلا بهێنرێنە لای خەڵک. 6کاتێک نەیاندۆزینەوە، یاسون و هەندێک برایانیان بۆ لای فەرمانڕەوایانی شار ڕاکێشا، هاواریان دەکرد: «ئەمانە کە جیهانیان هەڵگێڕاوەتەوە، بۆ ئێرەش هاتوون، 7یاسون میوانداری کردوون. هەموویان لە دژی فەرمانەکانی قەیسەر کار دەکەن، دەڵێن پاشایەکی دیکە هەیە، ناوی عیسایە.» 8بەم قسانە خەڵکەکە و فەرمانڕەوایانی شاریان وروژاند. 9ئەوانیش دەستەبەرنامەیان17‏:9 دەستەبەرنامە: بڕێک پارەیە کە وەک بارمتە وەردەگیرێت لەگەڵ بەڵێننامەیەکی ڕەسمیدا، کە لە کاتی بوونی هەر کێشەیەکدا دەستدەگیردرێت بەسەر پارەکەدا.‏ بۆ یاسون و ئەوانەی دیکە کرد و ئازادیان کردن.

لە شاری بیریە

10کە شەو داهات برایان پۆڵس و سیلایان ناردە بیریە، کە گەیشتن چوونە کەنیشتی جولەکە. 11خەڵکی بیریە لە سالۆنیکییەکان تێگەیشتووتر بوون، چونکە بەوپەڕی پەرۆشییەوە پەیامەکەیان وەرگرت و بۆ دڵنیابوون لە ڕاستیی قسەکانی پۆڵس، ڕۆژانە لە نووسراوە پیرۆزەکان ورد دەبوونەوە. 12ئیتر زۆریان باوەڕیان هێنا، هەروەها ژمارەیەک لە ژنە خانەدانە یۆنانییەکان و ژمارەیەکی زۆریش لە پیاوانی یۆنانی.

13بەڵام کاتێک جولەکەی سالۆنیکی زانییان پۆڵس لە بیریەش پەیامی خودای ڕاگەیاندووە، هاتن لەوێش خەڵک جۆش بدەن و بیانوروژێنن. 14دەستبەجێ برایان پۆڵسیان بەرەو کەناری دەریا نارد، بەڵام سیلا و تیمۆساوس لەوێ مانەوە. 15ئەوانەی یاوەری پۆڵس بوون ئەویان هێنایە ئەسینا، ئینجا گەڕانەوە پاش ئەوەی پۆڵس ڕایسپاردن بە زووترین کات سیلا و تیمۆساوس بێن بۆ لای.

پۆڵس لە ئەسینا

16کاتێک پۆڵس لە ئەسینا چاوەڕێی دەکردن، زۆر پەست و بێزار بوو کە بینی شارەکە پڕە لە بت. 17بۆیە لە کەنیشت گفتوگۆی لەگەڵ جولەکە و خواپەرستان دەکرد، لە بازاڕیش لەگەڵ ئەوانەی ڕۆژانە تووشیان دەبوو. 18کۆمەڵێک فەیلەسوفی ئەپیکوری17‏:18 ڕێبازێکی فەلسەفەی یۆنانییە؛ بەرزترین بنەمای شادییە، لەو سەردەمەدا زۆر گرنگییان بە ئارەزووی جەستە دەدا.‏ و ستۆیکی17‏:18 ڕێبازێکی فەلسەفەی یۆنانییە؛ کە دەڵێ پێویستە مرۆڤ لەگەڵ سروشتدا بگونجێت و بەسەر خۆیدا زاڵ بێت.‏ گفتوگۆیان لەگەڵی دەکرد. هەندێکیان دەیانگوت: «ئەم چەنەبازە دەیەوێت چی بڵێت؟» هەندێکی دیکەشیان دەیانگوت: «دیارە بانگەواز بۆ چەند خوداوەندێکی نامۆ دەکات،» چونکە باسی عیسا و زیندووبوونەوەی دەکرد. 19ئینجا بردیانە ئاریۆپاگۆس17‏:19 شوێنی کۆبوونەوەی ئەنجومەنی شاری ئەسینا بوو.‏ و گوتیان: «دەتوانین بزانین ئەم فێرکردنە نوێیە چییە باسی دەکەیت؟ 20چونکە شتی سەیرت لێ دەبیستین و دەمانەوێت واتاکەی بزانین.» 21لەبەر ئەوەی هەموو ئەسیناییەکان و ئەو بێگانانەی تێدا دەژیان دەرفەتیان بە هیچ شتێک نەدەدا جگە لە باسکردن و گوێگرتن لە بیروڕا نوێیەکان.

وتارێک لە ئاریۆپاگۆس

22پۆڵس لەناوەڕاستی ئاریۆپاگۆسدا وەستا و گوتی: «پیاوانی ئەسینا، دەبینم لە هەموو لایەکەوە زۆر دیندارن. 23کاتێک دەگەڕام و سەیری پەرستراوەکانتانم دەکرد، قوربانگایەکم بینی لەسەری نووسرا بوو:

”بۆ خودای نەناسراو.“‏

جا ئەوەتان بۆ ڕادەگەیەنم کە دەیپەرستن و نایناسن.

24«ئەو خودایەی کە جیهان و هەموو شتەکانی ناوی دروستکردووە، پەروەردگاری ئاسمان و زەوییە و لە پەرستگای دەستکرد نیشتەجێ نابێت. 25بە دەستی مرۆڤ خزمەت ناکرێت وەک ئەوەی پێویستی بە شتێک بێت، چونکە ئەو خۆی ژیان و هەناسە و هەموو شتێک بە هەمووان دەبەخشێت. 26هەموو نەتەوەکانی لە یەک کەسەوە دروستکردووە، تاکو لەسەر هەموو ڕووی زەوی نیشتەجێ بن، کات و سنوورەکانی نیشتەجێبوونی ئەوانی داناوە و دیاری کردووە، 27تاکو ڕوو لە خودا بکەن، بەڵکو بیگەنێ و بیدۆزنەوە، هەرچەندە لە هەر یەکێکمان دوور نییە. 28”چونکە لە ئەودا دەژین و دەجوڵێین و هەین،“17‏:28 لە شیعری (ئەپیمەنیدیس)ی شاعیرەوە وەرگیراوە، کە خەڵکی کریتە و لە ساڵی 600 پ. ز. ژیاوە.‏ وەک هەندێک شاعیرانتان گوتیان: ”ئێمەش نەوەی ئەوین.“17‏:28 لە شیعری (ئارەتۆس)ی شاعیر وەرگیراوە خەڵکی کیلیکیایە لە 315‏–240 پ. ز. ژیاوە.‏

29«لەبەر ئەوەی کە نەوەی خوداین، پێویستە وا بیرنەکەینەوە کە خودا وەکو پەیکەری زێڕ یان زیو یان بەردینە، کە داهێنان و بیری مرۆڤ شێوەی کێشاوە. 30لە سەردەمانی نەزانیدا خودا چاوپۆشی کردووە، بەڵام ئێستا فەرمان دەدات بە هەموو کەسێک لە هەموو شوێنێک کە تۆبە بکەن، 31چونکە ڕۆژێکی دیاری کردووە کە تێیدا لە ڕێگەی ئەو پیاوەی کە دەستنیشانی کردووە، بە دادپەروەری جیهان حوکم بدات. بەڵگەشی بە هەمووان داوە کە لەنێو مردووان هەڵیستاندەوە.»

32کاتێک گوێیان لە هەستانەوەی مردووان بوو، هەندێکیان گاڵتەیان پێکرد، بەڵام هەندێکی دیکەیان گوتیان: «جارێکی دیکە لەم بارەیەوە گوێت لێ دەگرین.» 33ئیتر پۆڵس ئەوێی بەجێهێشت، 34بەڵام هەندێک کەس لایەنگری پۆڵسیان کرد و باوەڕیان هێنا، لەوانە: دیونیسیۆسی ئەندامی ئاریۆپاگۆس، هەروەها ژنێک بە ناوی داماریس و چەند کەسێکی دیکەش لەگەڵیان.