Timotei îi însoțește pe Pavel și Silas
1Pavel a venit în Derbe și apoi în Listra. Și iată că acolo era un ucenic pe nume Timotei, fiul unei iudeice credincioase, dar al cărui tată era grec. 2El avea o bună mărturie printre frații din Listra și Iconia. 3Pavel a vrut să‑l ia cu el în călătorie, așa că, după ce l‑a luat, l‑a circumcis3 Pavel nu acționează împotriva convingerilor sale și nici împotriva deciziilor menționate în cap. 15. Din cauză că mama lui Timotei era evreică, acesta ar fi putut fi considerat un evreu apostat dacă era necircumcis. Dacă rămânea necircumcis ar fi generat discuții inutile și ostilitate din partea evreilor în orice loc ar fi ajuns. Decizia lui Pavel de a‑l circumcide nu are nimic de‑a face cu mântuirea, ci are scopul de a evita conflictele care ar fi putut deveni un obstacol în răspândirea Evangheliei., din cauza iudeilor care erau în acele locuri. Căci toți știau că tatăl lui era grec. 4În timp ce treceau prin cetăți, îi îndemnau pe frați să păzească hotărârile care fuseseră luate de apostolii și bătrânii4 Sau: prezbiterii. din Ierusalim. 5Bisericile se întăreau în credință și creșteau la număr în fiecare zi.
Viziunea lui Pavel cu bărbatul macedonean
6Fiindcă au fost opriți de Duhul Sfânt să predice Cuvântul în Asia6 Vezi nota de la 2:9., au trecut prin ținutul Frigiei și al Galatiei. 7Când au ajuns lângă Misia, au încercat să se ducă în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu le‑a dat voie. 8Au trecut deci prin Misia și s‑au dus în Troa. 9În timpul nopții, Pavel a avut9 Lit.: a văzut. o viziune: un bărbat macedonean stătea în picioare și‑l ruga: „Treci în Macedonia și ajută‑ne!“ 10După ce Pavel a avut10 Lit.: a văzut. viziunea, am10 Prima din cele patru secțiuni în care se folosește persoana I plural, fapt ce îl indică pe Luca drept martor ocular (16:10-17; 20:5-15; 21:1-18; 27:1–28:16). căutat imediat să ne ducem în Macedonia10 Provincia romană a Macedoniei, în Grecia., înțelegând că Dumnezeu ne‑a chemat să le vestim Evanghelia.
În Filipi
11Am pornit pe mare din Troa și ne‑am îndreptat direct spre Samotracia. În ziua următoare am plecat spre Neapolis, 12iar de acolo spre Filipi, care este cea dintâi cetate din acea regiune a Macedoniei12 Macedonia era împărțită în patru regiuni administrative, Amfipolis fiind capitala regiunii în care era situată cetatea Filipi. Expresia cea dintâi cetate poate avea mai multe sensuri: „una dintre cele mai importante cetăți“; „prima cetate din acea regiune în care au ajuns“; „cea dintâi cetate în ce privește trecutul istoric“. și totodată o colonie12 Un amănunt foarte important; o colonie deținea dreptul italic, care îi conferea egalitate în privilegii cu Roma: scutire de impozite, independență administrativă, cetățenia romană pentru locuitorii ei. Populația era compusă din: coloniști romani (care nu erau toți de origine latină), populația veche traco-ilirică și greacă și cei ce formau populația flotantă (între care se aflau și iudeii).. În cetatea aceasta am rămas câteva zile. 13În ziua de Sabat am ieșit dincolo de poarta cetății, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune13 Erau prea puțini iudei în Filipi pentru a forma o sinagogă. Vezi nota de la 6:9.. Ne‑am așezat și le‑am vorbit femeilor care se adunaseră acolo. 14O anumită femeie pe nume Lidia – vânzătoare de purpură din cetatea Tiatira și devotată lui Dumnezeu – asculta și ea. Domnul i‑a deschis inima ca să ia aminte la cele spuse de Pavel. 15După ce ea și familia ei au fost botezați, Lidia ne‑a rugat, zicând: „Dacă ați găsit că sunt credincioasă Domnului, veniți și rămâneți în casa mea!“ Și ne‑a înduplecat.
Pavel și Silas în închisoare
16Într‑o zi, în timp ce ne duceam spre locul de rugăciune, ne‑a întâlnit o sclavă care avea în ea un duh de divinație16 Cercetarea, prin tot felul de semne, a lucrurilor ascunse și a viitorului. Gr.: un duh al lui Pithon, Pithon fiind un șarpe mitic, venerat la Delfi, unde se afla celebrul oracol. și care, prin ghicire, aducea mult câștig stăpânilor ei. 17Ea mergea după Pavel și după noi și striga: „Acești oameni sunt robi ai Dumnezeului cel Preaînalt și ei vă vestesc calea mântuirii!“ 18Așa a făcut ea timp de mai multe zile. Atunci Pavel, supărat, s‑a întors și i‑a zis duhului: „Îți poruncesc în Numele lui Isus Cristos să ieși din ea!“ Și a ieșit chiar în ceasul acela. 19Când stăpânii ei au văzut că speranța lor de câștig s‑a dus, i‑au apucat pe Pavel și pe Silas și i‑au târât în piața publică, înaintea conducătorilor. 20I‑au adus înaintea magistraților20 Gr.: strategos. Lat.: praetor. Probabil termenul nu face referire la funcția propriu-zisă, care era o magistratură importantă, ci este folosit din politețe – așa cum se întâmpla, de altfel, în unele colonii romane, cum este Filipi. și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea! Sunt iudei 21și vestesc niște obiceiuri pe care nouă, romanilor, nu ne este permis nici să le primim, nici să le practicăm!“ 22Mulțimea s‑a ridicat și ea împotriva lor, iar magistrații le‑au sfâșiat hainele și au poruncit să fie bătuți cu nuiele. 23După ce le‑au dat multe lovituri, i‑au aruncat în închisoare, poruncind temnicerului să‑i păzească bine. 24Primind un astfel de ordin, temnicerul i‑a aruncat în temnița dinăuntru și le‑a legat picioarele în butuci.
25Pe la miezul nopții, Pavel și Silas se rugau și‑I cântau imnuri lui Dumnezeu, iar ceilalți deținuți îi ascultau. 26Deodată a avut loc un cutremur atât de mare, încât s‑au clătinat temeliile închisorii. Toate ușile s‑au deschis dintr-odată și fiecăruia i s‑au dezlegat lanțurile. 27Temnicerul s‑a trezit și, când a văzut că ușile închisorii erau deschise, și‑a scos sabia ca să se omoare, crezând că deținuții au fugit.
28Pavel însă a strigat cu glas tare:
– Să nu‑ți faci niciun rău, căci suntem toți aici!
29Atunci temnicerul a cerut făclii, s‑a repezit înăuntru și a căzut tremurând înaintea lui Pavel și a lui Silas.
30Apoi, conducându‑i afară, a zis:
– Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?
31Ei i‑au răspuns:
– Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și familia ta!31 Versetul nu promovează și nici nu promite mântuirea celor necredincioși dintr‑o familie cu un singur membru credincios. Credința celui credincios nu se aplică celorlalți membri ai familiei lui. Vezi v. 32, unde Cuvântul a fost predicat întregii familii, fiecăruia oferindu‑i‑se posibilitatea să creadă și să fie mântuit.
32Și i‑au predicat Cuvântul Domnului atât lui, cât și tuturor celor din casa lui. 33Chiar în ceasul acela din noapte, temnicerul i‑a luat și le‑a spălat rănile. Apoi au fost botezați imediat, el și toți ai lui. 34După aceea i‑a dus acasă la el și le‑a pus masa. Și s‑a bucurat nespus cu toți cei din casa lui pentru că a crezut în Dumnezeu.
35Când s‑a făcut ziuă, magistrații i‑au trimis pe ofițeri să‑i spună temnicerului: „Eliberează‑i pe oamenii aceia!“
36Temnicerul i‑a transmis lui Pavel următoarele cuvinte:
– Magistrații au trimis ordin să fiți eliberați! Acum deci ieșiți și duceți‑vă în pace!
37Însă Pavel le‑a zis ofițerilor:
– Ne‑au bătut în public, fără să fim judecați, pe noi care suntem cetățeni romani37 Era împotriva legii romane ca un cetățean roman să fie bătut în public sau să fie condamnat fără a fi judecat., ne‑au aruncat în închisoare, iar acum vor să ne alunge pe ascuns?! În niciun caz! Să vină ei înșiși să ne ducă afară!
38Ofițerii au transmis aceste cuvinte magistraților. Aceștia s‑au temut când au auzit că ei erau cetățeni romani 39și au venit să‑i liniștească. I‑au condus afară și i‑au rugat să plece din cetate. 40Au ieșit din închisoare și s‑au dus la Lidia, iar după ce i‑au văzut și i‑au încurajat pe frați, au plecat.
提摩太加入福音事工
1保羅來到特庇，然後又到路司得。那裡有個門徒名叫提摩太，母親是信主的猶太人，父親是希臘人。 2路司得和以哥念的弟兄姊妹都稱讚提摩太。 3保羅打算帶提摩太去傳福音。因為當地的猶太人都知道提摩太的父親是希臘人，保羅就給提摩太行了割禮。 4他們走遍各城，把耶路撒冷的使徒和長老所定下的規條教導當地的門徒遵守。 5這樣，眾教會在信仰上得到堅固，人數天天都在增加。
馬其頓人的呼求
6由於聖靈阻止他們到亞細亞傳福音，他們便經過弗呂迦和加拉太地區， 7來到每西亞的邊界，正要進入庇推尼地區，耶穌的靈又加以攔阻。 8他們就越過每西亞，下到特羅亞。 9當天晚上，保羅在異象中看見一個馬其頓人站在那裡懇求他：「請到馬其頓來幫助我們！」
10保羅見了這個異象，確信是上帝呼召我們16·10 本書作者路加此時加入保羅的行列，故改用第一人稱複數「我們」。到馬其頓去傳福音，就立刻準備動身。 11我們從特羅亞啟航，直接駛往撒摩特喇，第二天抵達尼亞坡里， 12再從那裡來到腓立比。腓立比是馬其頓的主要城市，是羅馬帝國的殖民地。我們在那裡住了幾天。 13安息日那天，我們到城外的河邊，知道那裡有一個禱告的地方，就坐下來，向已經聚集的婦女講道。 14聽眾中有個賣紫色布匹的婦人名叫呂底亞，是推雅推喇城的人，向來敬拜上帝。上帝開啟她的心，她便留心聽保羅講道。 15呂底亞和家人接受洗禮之後，極力邀請我們，說：「如果你們認為我是真心信主的話，請來我家住。」於是強留我們住下。
保羅和西拉入獄
16一天，我們又去河邊那個禱告的地方，途中遇到一個被巫鬼附身的女奴。她用占卜為她的主人們賺了不少錢。 17她跟著保羅和我們大喊大叫：「這些人是至高上帝的奴僕，是來向你們宣講得救之道的。」 18一連幾天，她都這樣喊叫。保羅不勝其煩，就轉過身來斥責那鬼：「我奉耶穌基督的名命令你從她身上出來！」那鬼立刻從她身上出去了。
19她的主人們眼見財路斷絕了，就把保羅和西拉揪住，拖到廣場去見官長。 20他們在官長面前控告保羅和西拉，說：「這些是猶太人，竟擾亂我們的城市， 21宣揚我們羅馬人不可接受或實行的風俗。」 22於是，大家都一起攻擊他們，官長下令剝掉他們的衣服，杖打他們。 23他們被毒打一頓，又被關進監獄，官長命獄卒嚴密看守。 24獄卒接到命令後把他們關進內牢，雙腳上了枷鎖。
25半夜，保羅和西拉禱告、唱詩讚美上帝，其他的囚犯都側耳傾聽。 26突然間發生大地震，整座監獄的地基都搖動起來，牢門立刻全開了，囚犯的鎖鏈也都鬆開了。 27獄卒驚醒後，看見牢門盡開，以為囚犯已經逃走了，就想拔刀自殺。 28保羅見狀，大聲喝止：「不要傷害自己，我們都在這裡！」
29獄卒叫人拿燈過來，衝進內牢，戰戰兢兢地俯伏在保羅和西拉面前。 30獄卒領他們出來後問道：「兩位先生，我該怎樣做才能得救？」
31他們說：「要信主耶穌，你和你一家就必定得救。」 32於是保羅和西拉向獄卒和他全家傳講主的道。 33當晚，獄卒把二人帶去，為他們清洗傷口。他一家老小都接受了洗禮。 34他請二人到家裡吃飯，他和全家人充滿了喜樂，因為都信了上帝。
35第二天早上，官長派差役來，說：「把他們放了。」 36獄卒轉告保羅說：「官長下令釋放你們，現在你們可以平安地走了。」 37保羅卻說：「我們是羅馬公民，他們不經審訊就當眾打我們，又把我們關進牢裡，現在卻想偷偷打發掉我們嗎？這樣不行，叫他們親自來領我們出去！」
38差役回報官長。官長得知保羅和西拉都是羅馬公民，非常害怕， 39連忙到獄中向他們道歉，領他們出監，又央求他們離開腓立比。 40二人離開監獄，來到呂底亞家中，見了弟兄姊妹，勸勉一番之後，便離開了那裡。
