Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 12:1-25

Uciderea lui Iacov și arestarea lui Petru

1Cam în aceeași vreme, regele Irod1 Irod Agrippa I (care a domnit între anii 41–44 d.Cr.), nepotul lui Irod cel Mare (care a domnit între anii 37–4 î.Cr.) și fiul lui Irod Antipa (care a domnit între anii 4 î.Cr.–39 d.Cr.). Agrippa a domnit atât peste tetrarhiile (pentru tetrarh, vezi nota de la 4:27) care aparținuseră tatălui său, cât și peste cele ale lui Filip și Lisinias, precum și peste Iudeea și Samaria (vezi Lc. 3:1 și Flavius Josephus, Antichități 19.8.2). a pus mâna pe unii din biserică pentru a le face rău. 2El l‑a omorât cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan. 3Când a văzut că lucrul acesta place iudeilor, l‑a mai arestat și pe Petru. Era în timpul Sărbătorii Azimelor. 4După ce l‑a prins, l‑a aruncat în închisoare, lăsându‑l sub paza a patru grupe4 Câte o grupă pentru fiecare strajă a nopții. de câte patru soldați. El intenționa ca, după Paște, să‑l ducă înaintea poporului. 5În timp ce Petru era păzit în închisoare, biserica se ruga cu înflăcărare lui Dumnezeu pentru el.

Eliberarea miraculoasă a lui Petru

6În noaptea de dinaintea zilei când Irod urma să‑l ducă înaintea poporului, Petru dormea între doi soldați, legat cu două lanțuri, iar niște gărzi păzeau închisoarea, stând în fața porții. 7Și iată că un înger al Domnului a apărut deodată și o lumină a strălucit în celula închisorii. El l‑a trezit pe Petru, lovindu‑l în coastă, și i‑a zis: „Ridică‑te repede!“ Atunci lanțurile i‑au căzut de la mâini. 8Îngerul i‑a zis: „Încinge‑ți mijlocul și leagă‑ți sandalele!“ El a făcut întocmai. Îngerul i‑a zis: „Pune mantaua pe tine și urmează‑mă!“ 9Petru l‑a urmat și a ieșit afară, dar nu știa că ceea ce se întâmplă cu ajutorul îngerului este adevărat: i se părea că are9 Lit.: vede. o viziune. 10După ce au trecut de prima și de a doua gardă, au ajuns la poarta de fier care dă în cetate, iar ea li s‑a deschis de la sine. Au ieșit, au luat‑o pe o stradă și imediat îngerul s‑a îndepărtat de la el. 11Când s‑a dezmeticit, Petru și‑a zis: „Acum știu într-adevăr că Domnul Și‑a trimis îngerul și m‑a salvat din mâna lui Irod și de la tot ce aștepta poporul iudeu să se întâmple!“ 12Înțelegând cele petrecute, s‑a dus acasă la Maria, mama lui Ioan, numit și Marcu, unde erau adunați destul de mulți oameni și se rugau. 13A bătut la ușa pridvorului și o slujnică, pe nume Roda, a venit să răspundă. 14Ea a recunoscut glasul lui Petru și, de bucurie, în loc să deschidă ușa, a alergat înăuntru și a anunțat că Petru stă la ușă. 15Ei i‑au zis: „Ți‑ai ieșit din minți!“ Dar ea insista că este așa. Ei însă ziceau: „Este îngerul lui!“15 Aluzie la conceptul de înger păzitor (vezi Mt. 18:10; Evr. 1:14). 16Petru însă continua să bată. Când au deschis și l‑au văzut, au încremenit. 17El le‑a făcut semn cu mâna să tacă și le‑a istorisit cum l‑a scos Domnul din închisoare. Apoi a zis: „Transmiteți aceste lucruri lui Iacov17 Fratele Domnului, conducător al bisericii din Ierusalim. și celorlalți frați!“ După aceea a ieșit și a plecat în alt loc.

18Când s‑a făcut ziuă, s‑a stârnit o mare tulburare între gardieni cu privire la ceea ce se întâmplase cu Petru. 19Irod l‑a căutat și, pentru că nu l‑a găsit, a cercetat gărzile și a poruncit să fie executate. Apoi a coborât din Iudeea în Cezareea19 Vezi nota de la 8:40. și a rămas o vreme acolo.

Moartea lui Irod

20Irod era foarte mâniat pe tyrieni și pe sidonieni. Dar aceștia au venit într‑un singur gând la el și, după ce l‑au convins pe Blastus, șambelanul20 Un funcționar de rang superior care supraveghea locuința regelui, precum și afacerile lui personale. regelui, să‑i ajute, au cerut pace, pentru că țara lor primea hrană din țara regelui. 21Într‑o zi hotărâtă21 Istoricul Flavius Josephus ne spune că Irod s‑a dus la Cezareea pentru a da spectacole în cinstea împăratului Claudius. Fiind îmbrăcat într‑o mantie foarte strălucitoare, lingușitorii săi l‑au aclamat ca pe un zeu, iar Irod nu i‑a mustrat. În acele clipe l‑au apucat niște dureri îngrozitoare, murind după numai 5 zile (vezi Flavius Josephus, Antichități, 19.8.2)., Irod s‑a îmbrăcat în haina regală, s‑a așezat pe scaunul de judecată și le‑a ținut un discurs. 22Mulțimea a strigat: „Acesta este glasul unui zeu, nu al unui om!“ 23Deodată l‑a lovit un înger al Domnului23 Sau: îngerul / Îngerul Domnului., pentru că nu dăduse slavă lui Dumnezeu, și și‑a dat suflarea, fiind mâncat de viermi.

24Însă Cuvântul lui Dumnezeu înainta și era tot mai răspândit. 25Barnabas și Saul, după ce și‑au împlinit însărcinarea, s‑au întors de la25 Unele mss conțin: la. Ierusalim, luându‑l cu ei pe Ioan, numit și Marcu.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 12:1-25

Pedrotaca shuj angelmi carcelmanta llujshichishca

1Chai punllacunallatajmi, jatun mandaj Herodesca, tandanacushca crijcunata mana ricusha nishpa llaquichingapaj maijancunata japirca. 2Juanpaj huauqui Jacobotacarin, espadahuanmi huañuchichirca. 3Jesusta mana crij judiocuna chaita ricushpa achcata cushicujpimi, Pedrotapish japichirca. Levadura illajlla tandata micuna punllacunapimi, paitaca japichirca. 4Pedrota carcelpi churashpaca, punllapi chuscu cutin, chuscu chuscu soldadocuna cuidachunmi churarca. Pascua punllacuna qʼuipa, Pedrotaca tucuicunapaj ñaupajpi llujshichishpa juchachisha yuyashpami, chashna rurarca. 5Pedrota carcelpi alli cuidaracujpica, tandanacushca crijcunaca mana samashpa, Taita Diosta mañacurcallacunami.

6Herodesca chai tutaca, ‘Caya llujshichishpami, juchachisha’ yuyacurcami. Chai tutaca Pedroca ishqui cadenahuan huatashcami, ishqui soldadocunapaj chaupipi dormicurca. Cutin caishuj ishqui soldadocunaca, cárcel pungupimi cuidashpa shayacurca. 7Chashna cajpipish Mandaj Dios cachashca ángel ñapish shamujpica, chai ucupica achijlla tucurcallami. Chai angelca Pedrotaca: “Utca jatari” nishpami, costillasmanta maquihuan cuyuchishpa rijchachirca. Chashna nijpica cadenacunaca, Pedropaj maquicunamanta cacharirishpa urmarcallami. 8Angelca, Pedrotaca: «Alli chumbilliri, pargatetapish churari» nircami. Ña chashna rurajpica, cutin chai angelca: «Jahua churanata churarishpa, ñucata cati» nircapishmi.

9Pedroca, angelta catishpa llujshishpapish, chashnataj tucucushcataca manaraj crircachu. ‘Muscuipimi ricucuj yuyachini’ yuyarcallami. 10Ñami carcelmantaca, ucullaman cuidacuj soldadocunapajta llujshishpa, cati pungupi cuidacuj soldadocunapajtapish rircacuna. Ñanman llujshina jatun fierro punguman chayacujpica, chai punguca pascarircallami. Paicuna ñanman llujshishpa, ashata puricujpica, chai angelca chingarircallami.

11Chaimantami Pedro ña yuyaita japishpaca: «Herodespaj maquimantapish, ñucata huañuchingapaj chaparacuj judiocunapaj maquimantapish quishpichichunmari, Mandaj Diosca Paipaj angelta cachashca» nirca. 12Pedroca, chashna ña yuyaita japishpaca, Marcos nishca Juanpaj mama Mariapaj huasimanmi rirca. Chaipica achca crijcunami tandanacushpa, Diosta mañacurcacuna. 13Huasi canllaman yaicuna pungupi Pedro huajtajpimi, Rode shuti huarmi huambra ricunaman llujshirca. 14Chai huambraca, Pedropaj rimaita rijsishpaca jatuntami cushicurca. Chaimantami pungutapish mana pascashpa, callpashpa ucuman tigrashpaca:

—Pedromari cashca— nishpa huillarca.

15Chashna nijpica:

—Musparicujmi yuyachingui— nijpipish, huambraca:

—Mana, paitajmari— nircami.

Chashna nijpipish paicunaca:

—¡Angelmari canga!— nircacunami.

16Chaicamaca Pedroca, pungupi huajtacurcallami. Paicuna punguta pascashpa Pedrota ricushpaca, upayajtami mancharircacuna. 17Paica, maquihuan upallachishpami, paicunamanca, Apunchij Jesús ima shina paita carcelmanta llujshichishcata parlarca. Chai qʼuipaca:

—Caitaca Jacobomanpish, caishuj crijcunamanpish parlanguichij— nishcahuan chaimanta llujshishpa, shujtajman rircallami.

18Ña pacarijpimi cuidaj soldadocunaca:

—¿Pedroca imashi tucurca?— nishpa, caishuj chaishuj mancharinacushpa tapunacurcacuna.

19Herodesca Pedrotaca alli mashcachishpapish manataj japircachu. Chaimantami soldadocunata alli tapushpa, huañuchichirca. Chaimantami Herodesca, Judeamanta rishpaca, Cesareapi causagrirca.

Herodestaca cʼurucuna micushpami huañuchishca

20Herodesca Tiro shuti, Sidón shuti pueblocunapi causajcunahuanmi pʼiñarirca. Chaimantami, chai llajtapi causajcunamanca, paicuna imallata randij cashcataca ña mana cʼaturca. Chaimantami, chai pueblocunapi causajcunaca, jatun mandaj Herodesta servij Blastoman camarishpa, Herodes-huan alli tucunacunata mañarcacuna.

21Herodesca paicunataca, pai munashca punllapajmi cayarca. Chai punllaca paica mandangapaj churanata churarishpami, jatun tiyarinapi tiyarirca. Chaipi tiyashpami, paicunata sumajta rimarca. 22Chaita uyashpaca, tucuicunami: “¡Paica Dios shinamari rimacun, mana runa shinalla rimanchu!” nishpa, achcata caparircacuna. 23Chashna nijpica, Herodesca Taita Diosta sumajyachinapaj randica, pairajmi jatun tucurca. Chaimanta, Mandaj Diospaj ángel macajpimi, cʼurucuna micujpi huañurca.

24Ashtahuanpish Mandaj Diospaj Shimita huillajpica, crijcunaca ashtahuanmi mirarcacuna.

25Bernabehuan, Saulohuanca, paicunaman mingashcata Jerusalenpi cushpaca, Antioquiaman tigrarcallacunami. Marcos nishca Juantapish pushashpami tigramurcacuna.