Nouă Traducere În Limba Română

Faptele Apostolilor 10:1-48

Corneliu

1În Cezareea1, 24 Vezi nota de la 8:40. era un om pe nume Corneliu, un centurion1 Ofițer roman subaltern, comandant peste aproximativ 100 de oameni. din cohorta1 Diviziune a legiunii romane; în perioada Imperiului, această diviziune avea un efectiv de aproximativ 600 de soldați. numită „Italiana“. 2Era evlavios și temător de Dumnezeu2 Expresie folosită pentru a‑i descrie pe neevreii care nu erau prozeliți, dar care credeau într‑un singur Dumnezeu și păzeau normele etice și morale ale iudaismului [peste tot în capitol]., împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii poporului și se ruga fierbinte lui Dumnezeu în orice vreme.

3Într‑o zi, cam pe la ceasul al nouălea3, 30 Ora 15:00., a văzut clar, într‑o viziune, un înger al lui Dumnezeu intrând la el și zicându‑i:

– Corneliu!

4Corneliu s‑a uitat țintă la el și s‑a înspăimântat.

El a zis:

– Ce este, domnule?

Îngerul i‑a spus:

– Rugăciunile și milosteniile tale s‑au suit înaintea lui Dumnezeu, ca o jertfă de aducere-aminte4 Vezi Lev. 2:2 în versiunea LXX, unde este folosit același termen grecesc. Vezi și Ps. 141:2.. 5Acum, trimite niște bărbați la Iafo și cheamă‑l pe Simon, cel care mai este numit și Petru. 6El găzduiește la Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare.

7De îndată ce a plecat îngerul care‑i vorbise, Corneliu a chemat doi dintre servitorii săi din casă și un soldat devotat, dintre cei care‑i slujeau neîncetat, 8și, după ce le‑a istorisit totul, i‑a trimis în Iafo.

Viziunea lui Petru

9În ziua următoare, în timp ce ei erau pe drum și se apropiau de cetate, Petru s‑a urcat pe acoperiș să se roage pe la ceasul al șaselea9 Ora 12:00.. 10I s‑a făcut foame și a vrut să mănânce, dar în timp ce‑i pregăteau masa, a căzut într‑o răpire sufletească. 11A văzut cerul deschis și ceva ca o pânză mare fiind adusă jos, pe pământ, de cele patru colțuri. 12În ea se aflau tot felul de patrupede, târâtoare12 Sau: animale care mișună; sau: animale care se târăsc. Termenul ebraic tradus în greacă face referire la toate celelalte animale mai mărunte, distincte de vite și de animalele sălbatice mari. De asemenea, termenul poate include și insectele (vezi Gen. 1:24 și nota). ale pământului și păsări ale cerului.

13Un glas i‑a vorbit astfel:

– Petru, ridică‑te, înjunghie și mănâncă!

14Însă Petru a zis:

– Nicidecum, Doamne! Căci niciodată n‑am mâncat ceva întinat sau necurat!

15Glasul i‑a vorbit din nou, a doua oară:

– Ceea ce a curățit Dumnezeu, să nu consideri întinat!

16Lucrul acesta s‑a întâmplat de trei ori, și imediat după aceea pânza a fost luată în cer. 17În timp ce Petru era nedumerit cu privire la ce‑ar putea însemna viziunea pe care a avut‑o, iată că bărbații trimiși de Corneliu aflaseră unde era casa lui Simon și stăteau la poartă, 18întrebând cu glas tare dacă Simon, care mai este numit și Petru, găzduiește acolo. 19În timp ce Petru încă se gândea la viziune, Duhul i‑a zis: „Iată că te caută trei bărbați. 20Ridică‑te deci, coboară și du‑te cu ei fără să faci deosebire20 Sau: fără să ai îndoieli (și în 11:12)., pentru că Eu i‑am trimis.“

21Așadar, Petru a coborât la bărbații aceia și le‑a zis:

– Iată, eu sunt cel pe care‑l căutați. Din ce motiv ați venit?

22Ei i‑au răspuns:

– Centurionul Corneliu, om drept, temător de Dumnezeu și vorbit de bine de către tot neamul iudeilor, a fost înștiințat printr‑un înger sfânt să trimită să te cheme în casa lui și să audă cuvinte de la tine.

23Atunci Petru i‑a invitat înăuntru și i‑a găzduit.

Petru, acasă la Corneliu

În ziua următoare s‑a sculat și a plecat împreună cu ei; l‑au însoțit și unii dintre frații din Iafo. 24După o zi au ajuns în Cezareea. Corneliu îi aștepta împreună cu rudele și prietenii apropiați pe care‑i invitase. 25Pe când se pregătea Petru să intre în casă, Corneliu l‑a întâmpinat, a căzut la picioarele lui și i s‑a închinat.

26Petru însă l‑a ridicat, zicând:

– Ridică‑te! Și eu sunt tot om!

27Și, continuând să vorbească cu el, a intrat înăuntru, unde a găsit mulți oameni care se adunaseră.

28El le‑a zis:

– Știți că unui iudeu îi este interzis de Lege să se alăture sau să viziteze un străin, dar Dumnezeu mi‑a arătat să nu numesc pe niciun om întinat sau necurat. 29De aceea am venit fără ezitare când s‑a trimis după mine. întreb deci, cu ce scop ați trimis după mine?

30Corneliu a zis:

– Cu patru zile în urmă30 Pentru cititorul modern este Cu trei zile în urmă, deoarece evreii considerau și ziua în care vorbeau ca fiind deja o zi în urmă., chiar la ceasul acesta, al nouălea30 Ora 15:00., eram în casa mea și mă rugam. Și iată că un om îmbrăcat în haine strălucitoare a stat înaintea mea 31și a zis: „Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată și milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu. 32Prin urmare, trimite la Iafo și cheamă‑l pe Simon, care mai este numit și Petru. El găzduiește în casa tăbăcarului Simon, lângă mare. Când va veni el, îți va vorbi.“ 33Am trimis deci imediat la tine și ai făcut bine că ai venit. Acum deci noi toți suntem prezenți aici, înaintea lui Dumnezeu, ca să auzim tot ce ți‑a poruncit Domnul!

34Atunci Petru a luat cuvântul și a zis:

– Într-adevăr, înțeleg acum că Dumnezeu nu este părtinitor, 35ci în orice neam, cel ce se teme de El și lucrează dreptatea este primit de El. 36El a trimis fiilor lui Israel Cuvântul, vestind Evanghelia păcii prin Isus Cristos, Care este Domnul tuturor. 37Voi știți ce s‑a întâmplat prin toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul proclamat de Ioan: 38cum Dumnezeu L‑a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, Care mergea pretutindeni, făcând bine și vindecându‑i pe toți cei ce erau asupriți de diavolul38 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator., căci Dumnezeu era cu El. 39Noi suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le‑a făcut El în țara iudeilor și în Ierusalim; El este Cel pe Care ei L‑au omorât, atârnându‑L pe lemn. 40Pe El, Dumnezeu L‑a înviat a treia zi și a îngăduit să Se facă văzut, 41nu întregului popor, ci nouă, martorilor aleși mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat și am băut împreună cu El după ce a înviat dintre cei morți. 42El ne‑a poruncit să predicăm poporului și să depunem mărturie că El este Cel desemnat de Dumnezeu ca Judecător al celor vii și al celor morți. 43Toți profeții mărturisesc despre El, afirmând că oricine crede în El primește, prin Numele Lui, iertarea de păcate.

44În timp ce rostea Petru aceste cuvinte, Duhul Sfânt S‑a coborât peste toți cei ce ascultau Cuvântul. 45Credincioșii circumciși care veniseră cu Petru se minunau de faptul că darul Duhului Sfânt fusese turnat și peste neamuri. 46Căci îi auzeau vorbind în limbi și preamărindu‑L pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis: 47„Oare poate opri cineva apa să nu fie botezați aceștia, care au primit Duhul Sfânt ca și noi?!“ 48Și a poruncit să fie botezați în Numele lui Isus Cristos. Atunci l‑au rugat să mai rămână câteva zile la ei.

New Serbian Translation

Дела апостолска 10:1-48

Петар и Корнелије

1У Кесарији је живео неки човек по имену Корнелије који је био капетан такозване Италијанске чете. 2Био је побожан и богобојазан човек, а тако и цели његов дом. Давао је много милостиње народу и стално се молио Богу. 3Он је у виђењу, око три сата поподне10,3 На грчком девети час., јасно видео Божијег анђела који је дошао к њему и ословио га: „Корнелије!“

4Корнелије се загледао у њега и сав уплашен упитао: „Шта је, Господе?“ Анђео му одговори: „Твоје су молитве и милостиње узашле к Богу као жртва споменица. 5А сад, пошаљи некога у Јопу да доведе Симона који се зове Петар. 6Он је одсео код неког Симона кожара, чија кућа се налази покрај мора.“

7Кад је анђео који му је говорио отишао, Корнелије је позвао двојицу својих слугу и једног побожног војника из његове пратње. 8Након што им је све испричао, послао их је у Јопу.

Петрово виђење

9Сутрадан, око подне, док су се путујући приближавали граду, Петар се попео на кров да се помоли. 10Уто је огладнео, па је хтео да поједе нешто. Док су му припремали јело, пао је у занос. 11Угледао је отворено небо и нешто као велико платно завезано на четири краја како се спушта на земљу. 12У њему су биле све врсте четвороножних животиња, гмизаваца и птица. 13Тада му рече неки глас: „Устани, Петре, закољи и једи!“

14„Нипошто, Господе – одговори Петар – јер никада нисам окусио ништа опогањено или обредно нечисто.“

15Глас му се по други пут обратио: „Не називај нечистим оно што је Бог прогласио чистим!“

16Ово се поновило три пута, а онда се платно вратило на небо.

Корнелијеви људи код Петра

17Док је Петар био у недоумици питајући се шта би могло да значи виђење које је имао, стигли су људи које је послао Корнелије. Пошто су се распитали за Симонову кућу, стали су пред врата, 18па су позвали и упитали да ли је ту одсео Симон звани „Петар“.

19Док је Петар још увек размишљао о виђењу, рече му Дух: „Ево, траже те три човека. 20Устани, сиђи доле и пођи с њима без оклевања, јер сам их ја послао.“

21Петар је сишао к људима и рекао им: „Ја сам онај кога тражите. Због чега сте дошли?“

22Они су му одговорили: „Послао нас је капетан Корнелије, праведан и богобојазан човек, кога сав јудејски народ поштује. Њему је свети анђео наложио да те позове у његов дом, да чује шта имаш да кажеш.“ 23Петар их је, затим, позвао унутра и угостио.

Петар у кући римског заповедника

Сутрадан се Петар спреми и крене са гласницима. Са њим је пошло и неколико браће из Јопе. 24Следећег дана је стигао у Кесарију. Ту их је чекао Корнелије који је позвао своју родбину и најближе пријатеље. 25Кад је Петар ушао у кућу, Корнелије му изађе у сусрет, паде пред његове ноге и поклони му се. 26Но, Петар га подиже говорећи: „Устани, ја сам само човек.“

27Разговарајући с њим, Петар је ушао у кућу где је затекао много окупљених. 28Онда им се Петар обратио: „Ви знате да Јеврејину није допуштено да се дружи са странцем или да долази код њега. Ипак, Бог ми је показао да ниједног човека не називам поганим или нечистим. 29Зато сам дошао без поговора кад сте ме позвали. Питам се, стога, зашто сте ме позвали?“

30Корнелије одговори: „Пре три дана, баш у ово време, око три сата поподне10,30 Девети час., молио сам се у својој кући. Изненада, неки човек у сјајној одећи стаде преда ме 31и рече ми: ’Корнелије, Бог је услишио твоју молитву и сећа се твојих милостиња. 32Пошаљи некога у Јопу и позови Симона који се зове Петар. Он је гост у кући Симона кожара која се налази покрај мора.’ 33Зато сам сместа послао по тебе. Добро си урадио што си дошао. Сада смо сви ми овде пред Богом да чујемо све што ти је Господ заповедио.“

34Петар поче да говори: „Сада јасно видим да Бог није пристран, 35него да из сваког народа прихвата оног који га се боји и чини правду. 36Бог је послао поруку израиљском народу, објављујући Радосну вест о миру посредством Исуса Христа, који је Господ свима. 37Ви знате шта се догодило у целој Јудеји, почевши од Галилеје, после крштења које је Јован Крститељ проповедао. 38Знате и за Исуса из Назарета, кога је Бог помазао Светим Духом и силом. Он је ишао около и чинио добро, лечећи све оне који су били под влашћу ђавола, јер је Бог био са њим.

39Ми смо сведоци свега што је учинио по целој јудејској земљи и у Јерусалиму. Њега су убили обесивши га на дрво, 40али га је Бог васкрсао трећег дана и омогућио му да се појави. 41Не свему народу, већ само сведоцима које је Бог унапред изабрао. То смо ми који смо јели и пили са њим после његовог васкрсења из мртвих. 42Он нам је наложио да проповедамо народу и сведочимо да га је Бог одредио за судију живима и мртвима. 43За њега сведоче сви пророци да његовим именом прима опроштење греха свако ко верује у њега.“

44Док је Петар још говорио, Свети Дух је сишао на све који су слушали поруку. 45Верујући Јевреји који су дошли са Петром били су запањени да је Бог и на незнабошце излио дар Духа Светога. 46Чули су их, наиме, како говоре другим језицима и величају Бога. Тада је Петар упитао:

47„Може ли ко да забрани овима да буду крштени? И они су примили Светога Духа баш као и ми.“ 48Тада је заповедио да се крсте у име Исуса Христа. Петра су, потом, замолили да проведе неколико дана са њима.