Opoziție față de rezidirea Casei Domnului și a Ierusalimului
1Când vrăjmașii lui Iuda și ai lui Beniamin au auzit că fiii exilului zidesc un Templu1 Vezi nota de la 3:6. pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel, 2s‑au apropiat de Zerub-Babel și de căpeteniile familiilor și le‑au zis:
– Să zidim și noi cu voi! Căci, asemenea vouă, și noi Îl întrebăm pe Dumnezeul vostru și‑I aducem jertfe încă din zilele lui Esar-Hadon2 Împărat al Asiriei și peste Babilon, 681–669 î.Cr., împăratul Asiriei, cel care ne‑a adus aici.
3Zerub-Babel, Iosua și căpeteniile familiilor rămase din Israel le‑au răspuns:
– Nu se poate să zidiți împreună cu noi o Casă Dumnezeului nostru, ci doar noi vom zidi pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel, așa cum ne‑a poruncit împăratul Cirus, împăratul Persiei.
4Poporul țării a slăbit avântul4 Lit.: mâna. poporului lui Iuda, i‑a descurajat4 Sau: i‑a făcut să le fie frică. să mai zidească 5și a angajat sfetnici împotriva lor, ca să le zădărnicească planul. Așa a fost în toată perioada domniei lui Cirus, împăratul Persiei, până în perioada domniei lui Darius5 Darius I Hystaspes. [522/521–486 î.Cr.], împăratul Persiei.
Domnia lui Ahașveroș
6La începutul domniei lui Ahașveroș6 Unii specialiști l‑au identificat cu Cambyses II (530–522 î.Cr.), fiul lui Cirus II cel Mare; majoritatea specialiștilor îl identifică însă cu Xerxes I. [486–465 î.Cr.], au scris o plângere împotriva locuitorilor lui Iuda și ai Ierusalimului. 7Iar în zilele lui Artaxerxes7 Unii specialiști l‑au identificat cu uzurpatorul Gaumata (Smerdis), magul, care și‑ar fi luat titlul de Artaxerxes (din persană arta, „mare“, „mărit“ și kshershe, „rege“); majoritatea specialiștilor îl identifică însă cu Artaxerxes I Longimanus. [465/464–425 î.Cr.], Bișlam, Mitredat, Tabeel și ceilalți camarazi ai lor i‑au scris lui Artaxerxes, împăratul Persiei. Scrisoarea era scrisă cu litere aramaice și tradusă în aramaică7 Textul care urmează, Ezra 4:8–6:18, este în limba aramaică..
8Dregătorul Rehum și scribul Șimșai i‑au scris împăratului Artaxerxes o scrisoare cu privire la Ierusalim, după cum urmează:
9„De la dregătorul Rehum, scribul Șimșai și ceilalți camarazi ai lor, judecători și emisari, oameni din Tarpel, din Persia, din Erec, din Babilon, elamiți din Susa 10și din celelalte neamuri pe care le‑a luat în captivitate marele și vestitul Osnappar10 O variantă a lui Așurbanipal, împărat al Asiriei. [668–626 î.Cr.] și le‑a așezat în cetatea Samariei și în restul provinciei de peste Râu10 Teritoriul de la vest de Eufrat: Aram, Fenicia și restul Canaanului; [peste tot în carte]..
11(Aceasta este o copie a scrisorii pe care ei i‑au trimis‑o.)
Către împăratul Artaxerxes,
Slujitorii tăi, oamenii provinciei de peste Râu:
12Să știe împăratul că iudeii care s‑au suit de la tine la noi au ajuns în Ierusalim și rezidesc cetatea aceea răzvrătită și rea. Ei termină de înălțat zidurile și repară temeliile. 13De aceea să știe împăratul că, dacă cetatea aceasta va fi rezidită și zidurile vor fi terminate, ei nu vor mai plăti nici tributul, nici darea și nici taxa de trecere, și prin urmare, vistieria imperială va avea de suferit. 14Din această cauză, ca unii care mâncăm sarea palatului, nu ne stă bine să vedem cum este necinstit împăratul și de aceea trimitem această scrisoare ca să‑l înștiințăm pe împărat. 15Să se cerceteze deci în «Cartea cronicilor», unde au scris părinții tăi! În «Cartea cronicilor» vei găsi scris și vei afla că cetatea aceasta a fost o cetate răzvrătită, din cauza căreia au avut de suferit regi și provincii și în mijlocul căreia s‑au iscat răscoale încă din vremuri străvechi. Din acest motiv a și fost pustiită cetatea aceasta. 16Facem deci cunoscut împăratului că, dacă cetatea aceasta va fi rezidită și zidurile‑i vor fi terminate, nu vei mai avea stăpânire în provincia de peste Râu.“
17Împăratul a trimis următorul răspuns:
„Dregătorului Rehum, scribului Șimșai și celorlalți camarazi ai lor, care locuiesc în Samaria și în restul provinciei de peste Râu: Pace!
18Scrisoarea pe care ne‑ați trimis‑o a fost citită și tradusă în prezența mea. 19Am dat ordin să se facă cercetări și s‑a găsit că cetatea aceasta s‑a ridicat împotriva împăraților încă din vremuri străvechi, dedându‑se la răzvrătire și răscoală. 20Au existat la Ierusalim regi puternici care aveau stăpânire peste tot teritoriul de peste Râu și cărora li se plătea tribut, dare și taxă de trecere. 21Prin urmare, dați ordin ca acești oameni să fie opriți, iar cetatea aceasta să nu mai fie rezidită, până când nu voi da eu o altă înștiințare. 22Aveți grijă să nu fiți nepăsători față de lucrul pe care trebuie să‑l faceți. De ce să crească paguba în dauna împăraților?“
23Imediat după ce s‑a citit copia scrisorii împăratului Artaxerxes înaintea lui Rehum, a scribului Șimșai și a camarazilor lor, aceștia s‑au suit în grabă la Ierusalim, la iudei, și i‑au oprit din lucru prin forță și putere. 24Atunci s‑a oprit lucrarea de la Casa lui Dumnezeu din Ierusalim și a rămas oprită până în al doilea an al domniei lui Darius, împăratul Persiei.
Atamfo Sɔre Tia Asɔredan No Asiesie
1Yuda ne Benyamin4.1 Na Benyaminfo yɛ Samariafo. atamfo no tee sɛ wɔn a wotwaa wɔn asu no resiesie Awurade, Israel Nyankopɔn, asɔredan no. 2Enti wɔkɔɔ Serubabel ne ntuanofo no a wɔaka no nkyɛn, na wɔkae se, “Momma yɛne mo nsi, efisɛ yɛsom mo Nyankopɔn sɛnea mosom no no. Efi bere a Asiriahene Esarhadon de yɛn baa ha yi, yɛabɔ afɔre ama no.”
3Na Serubabel, Yesua ne Israel ntuanofo bi buae se, “Munni kyɛfa wɔ saa dwuma yi di mu, efisɛ yɛne mo nni hwee yɛ. Yɛn nko ara na yebesi Awurade, Israel Nyankopɔn, asɔredan no sɛnea Persiahene Kores ahyɛ yɛn no.”
4Na ɔmanfo no pɛɛ sɛ wobu Yudafo no aba mu na wohunahunaa wɔn wɔ adwuma no yɛ ho. 5Wɔhyɛɛ ananmusifo bi afono mu sɛ wɔnhaw wɔn na wɔnsɛe wɔn botae no. Eyi kɔɔ so wɔ Persiahene Kores ahenni nyinaa mu kosii bere a Persiahene Dario bedii ahengua no.
6Bere a Ahasweros dii ade mfe kakraa bi akyi no, Yudafo atamfo kyerɛw no krataa, bɔɔ kwaadu tiaa Yuda ne Yerusalem.
7Na ɛno akyi no mpo, Persiahene Artasasta bere so no, Yuda atamfo a Bislam, Mitredat ne Tabeel di anim, kyerɛw krataa wɔ Arameike kasa mu kɔmaa Artasasta, na wɔkyerɛɛ ase kyerɛɛ ɔhene no.
8Amrado Rehum ne Simsai a ɔyɛ asennii kyerɛwfo kyerɛw krataa kɔkyerɛɛ ɔhene Artasasta sɛnea ɔman Yerusalem mu te.
9Wokyiaa ɔhene no ma ɛkɔtoo wɔn a wɔne wɔn bɔ, atemmufo ne ɔman no mu ntuanofo, Tarpela manfo, Persiafo, Babelfo ne Elamfo. 10Wɔsan kyiaa nnipa a wɔaka no a ɔkɛse ne otitiriw Asurbanipa atwa wɔn asu, de wɔn akogu Samaria ne nsase a atwa hɔ ahyia wɔ asu Eufrate atɔe fam no so no.
11Eyi yɛ krataa a wɔde kɔmaa no no nsɛso:
Efi wʼasomfo a wɔwɔ asu Eufrate agya no nkyɛn de kɔma Artasasta:
12Yɛrebɔ wo amanneɛ sɛ, Yudafo a wofi Babilonia baa Yerusalem ha no resiesie atuatewfo ne abɔnefo kurow no. Wɔato afasu no fapem dedaw, na ɛrenkyɛ na wɔawie.
13Na yɛpɛ sɛ wote sɛ, sɛ wosiesie kurow yi ne nʼafasu no wie a, ɛremmoa wo koraa, efisɛ Yudafo no rentua wɔn tow ne aguade biara mma wo. 14Esiane sɛ yɛyɛ wʼasomfo nokwafo nti, yɛmpɛ sɛ wʼanim begu ase wɔ saa kwan yi so nti na yɛrebɔ wo saa amanneɛ yi. 15Yɛpɛ sɛ wohwehwɛ wʼagyanom nkrataa mu, hu sɛnea saa kurow yi yɛɛ atuatew kurow tete no. Nokware ni, wɔsɛee no, esiane abakɔsɛm tenten a ɛda hɔ sɛ wɔsɔre tiaa ahemfo ne aman a wɔpɛe sɛ wodi wɔn so no nti. 16Yɛpae mu ka se, sɛ wosiesie kurow yi na wowie nʼafasu no a, wobɛhwere asu Eufrate agya asase no.
17Artasasta mmuae ni:
Mede krataa yi kɔma amrado Rehum, asennii kyerɛwfo Simsai ne wɔn mfɛfo a wɔte Samaria ne wɔn a wɔwɔ asu Eufrate agya no nyinaa.
18Mikyia mo nyinaa. Krataa a mokyerɛwee no, wɔakyerɛ ase, akenkan akyerɛ me. 19Mahyɛ sɛ wɔnkɔyɛ nkrataa mu mpɛnsɛnpɛnsɛnmu, na mahu sɛ, ampa ara, mmere bi a atwa mu no, na Yerusalem yɛ atuatewman a etiaa ahemfo bebree a na abantugu yɛ ade a wɔyɛ daa wɔ hɔ. 20Ahemfo atumfo a adi ade wɔ Yerusalem ne asu Eufrate agya no nyinaa agye tow ne aguade bebree. 21Ɛno nti, hyɛ na saa nnipa yi nnyae wɔn adwuma. Ɛnsɛ sɛ wosiesie kurow no, gye sɛ mema ho kwan. 22Monntwentwɛn so koraa, efisɛ ɛnsɛ sɛ yɛma asɛm no gye nsam.
23Bere a wɔkenkan saa krataa a efi ɔhene Artasasta nkyɛn kyerɛɛ Rehum, Simsai ne wɔn mfɛfo no, wɔyɛɛ ntɛm kɔɔ Yerusalem kɔhyɛɛ Yudafo no ma wogyaee adansi no.
24Wogyaee Onyankopɔn asɔredan a ɛwɔ Yerusalem no ho adwumayɛ, wɔ nea adu hɔ ara, kosii Persiahene Dario ahenni afe a ɛto so abien no so.
