Reglementări privind închinarea
1Așa vorbește Stăpânul Domn: „Poarta curții interioare dinspre răsărit să fie închisă în timpul celor șase zile de lucru, dar în ziua de Sabat și în cea de lună nouă1 Vezi Num. 28:11-15. să fie deschisă. 2Prințul să intre prin porticul porții, dinspre exterior, și să stea în dreptul stâlpilor porții. Preoții să aducă arderea lui de tot și jertfele lui de pace2, 12 Vezi nota de la 43:27., iar el să se închine pe pragul porții. După aceea să iasă, iar poarta să nu fie închisă până seara. 3Poporul țării să se închine și el înaintea Domnului la intrarea acestei porți, cu prilejul Sabatelor și a lunilor noi. 4Arderea‑de‑tot, pe care prințul o va aduce Domnului în ziua de Sabat, va fi din șase miei fără meteahnă și un berbec fără meteahnă. 5Ca dar de mâncare, să aducă o efă5 Aproximativ 22 l [peste tot în capitol]. alături de berbec, atât cât dorește alături de fiecare miel și câte un hin5 Aproximativ 3,6 l [peste tot în capitol]. de untdelemn alături de fiecare efă. 6În ziua unei noi luni el va trebui să aducă un taur fără meteahnă, șase miei și un berbec; aceștia să fie fără meteahnă. 7Ca dar de mâncare să aducă o efă pentru taur, o efă pentru berbec, ce va putea pentru miei, și un hin de untdelemn pentru fiecare efă. 8Când va sosi, prințul va trebui să intre prin porticul porții, iar apoi va trebui să iasă tot pe acolo.
9Când poporul țării va veni înaintea Domnului la adunările de sărbătoare, cel ce va intra pe poarta de nord ca să se închine, va trebui să iasă pe poarta de sud, iar cel ce va intra pe poarta de sud, va trebui să iasă pe poarta de nord. Să nu se întoarcă pe poarta pe care a intrat, ci să iasă prin partea opusă. 10Prințul va trebui să fie în mijlocul lor, ca să intre împreună cu ei atunci când ei vor intra și să iasă tot împreună atunci când ei vor ieși. 11De sărbători sau cu prilejul adunărilor de sărbătoare, darul de mâncare să fie de o efă alături de taur, o efă alături de berbec, atât cât dorește alături de miei și câte un hin de untdelemn alături de fiecare efă.
12Când prințul va aduce Domnului ca dar de bunăvoie o ardere‑de‑tot sau o jertfă de pace, să i se deschidă poarta de răsărit. Va trebui să aducă arderea‑de‑tot și jertfa de pace așa cum se aduce în ziua de Sabat. Apoi va trebui să iasă, iar după ce va ieși, să se închidă poarta în urma lui.
13În fiecare zi va trebui să aduci Domnului ca ardere‑de‑tot un miel de un an, fără meteahnă. Să faci astfel în fiecare dimineață. 14Să mai adaugi la el, în fiecare dimineață, ca dar de mâncare, a șasea parte dintr‑o efă și a treia parte dintr‑un hin de untdelemn ca să uzi făina aleasă cu el. Acesta este un dar de mâncare care va trebui adus continuu pentru Domnul în urma unei hotărâri veșnice. 15Să se aducă mielul, darul de mâncare și untdelemnul în fiecare dimineață, ca o ardere‑de‑tot continuă.“
Reglementări privind proprietatea prințului
16Așa vorbește Stăpânul Domn: „Dacă prințul dă un dar din proprietatea sa unuia dintre fiii săi, proprietatea va fi și a urmașilor acestuia; va fi proprietatea lor prin moștenire. 17Dacă prințul dă un dar din proprietatea sa unuia dintre slujitorii săi, proprietatea va fi a acestuia până la anul de eliberare; apoi va fi înapoiată prințului. Moștenirea prințului este doar pentru fiii săi. Să rămână deci a lor! 18Prințul să nu ia din proprietatea celor din popor, alungându‑i astfel din moșia lor. Va trebui să dea fiilor săi o moștenire din proprietatea sa, ca nimeni din poporul Meu să nu fie alungat de la moștenirea lui.“
Bucătăriile pentru pregătirea sacrificiilor
19Apoi bărbatul acela m‑a dus prin intrarea aflată pe aceeași parte cu poarta odăilor sfinte orientate spre nord, unde erau preoții. Și iată că în capăt, înspre apus, era un loc. 20El mi‑a zis: „Acesta este locul unde preoții vor fierbe jertfa pentru vină și jertfa pentru păcat și unde vor coace darurile de mâncare, ca să nu le aducă în curtea exterioară și, astfel, să sfințească20 Vezi nota de la 20:12. poporul.“
21M‑a scos apoi în curtea exterioară și m‑a pus să trec pe lângă cele patru colțuri ale curții. Și iată că în fiecare colț era câte o altă curte. 22În cele patru colțuri ale curții erau niște curți îngrădite22 Sensul termenului ebraic este nesigur. de patruzeci de coți lungime și de treizeci de coți lățime22 Vezi nota de la 40:5. Aproximativ 22 m lungime și 16,5 m lățime.. Toate cele patru curți din colțuri aveau aceeași mărime. 23În interior, de jur împrejurul fiecăreia din cele patru, era un rând de zidărie, la baza căruia se aflau amenajate vetre. 24El mi‑a zis: „Acestea sunt bucătăriile unde cei ce slujesc la Casă vor găti jertfele poporului.“
