Reglementarea accesului în noul Templu
1M‑a dus înapoi la poarta exterioară a Sfântului Lăcaș, care dădea înspre răsărit, dar era închisă. 2Domnul mi‑a zis: „Poarta aceasta va rămâne închisă și nu va mai fi deschisă! Nimeni nu va intra pe ea, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, a intrat pe ea; de aceea va rămâne închisă. 3Numai prințul va avea voie să stea înăuntrul porții pentru a mânca pâine înaintea Domnului. El va trebui să intre însă prin porticul porții și să iasă tot pe acolo.“
4M‑a dus apoi prin poarta de nord în fața Casei. M‑am uitat și iată că slava Domnului umplea Casa Domnului! Atunci m‑am aruncat cu fața la pământ.
5Domnul mi‑a zis: „Fiul omului, ia aminte, privește cu atenție și ascultă cu băgare de seamă tot ceea ce‑ți spun despre toate hotărârile și despre toate legile privitoare la Casa Domnului. Fii cu luare aminte la intrarea Casei și la toate ieșirile Sfântului Lăcaș. 6Spune‑le răzvrătiților acestora, Casei lui Israel, că așa vorbește Stăpânul Domn: «Voi cei din Casa lui Israel, destul cu urâciunile voastre! 7Pe lângă toate urâciunile voastre, ați mai adus în Sfântul Meu Lăcaș și niște străini, cu inima necircumcisă și cu trupul necircumcis, ca să‑Mi întineze Casa, în timp ce‑Mi aduceați pâinea, grăsimea și sângele, și ați rupt astfel legământul Meu.7 Sau: Ați adus în Lăcașul Meu niște străini, cu inima și cu trupul necircumcise; Mi‑ați profanat Templul, în timp ce‑Mi aduceați pâinea, grăsimea și sângele ce Mi se cuveneau și, prin (sau pe lângă) toate urâciunile voastre, ați rupt Legământul Meu. 8Nu ați păzit îndatoririle față de lucrurile Mele sfinte, ci i‑ați pus pe alții în locul vostru să păzească îndatoririle față de Sfântul Meu Lăcaș.» 9Așa vorbește Stăpânul Domn: «Niciun străin cu inima și cu trupul necircumcise nu va intra în Sfântul Meu Lăcaș, niciunul dintre străinii care locuiesc printre fiii lui Israel.
10Iar leviții care s‑au îndepărtat de Mine atunci când Israel rătăcea, care s‑au rătăcit de Mine, ducându‑se după idoli, își vor purta pedeapsa pentru nelegiuirea lor. 11Ei vor fi în Sfântul Meu Lăcaș slujitori responsabili cu supravegherea porților Casei, slujitori ai Casei care vor înjunghia arderile‑de‑tot și jertfele poporului și vor sta înaintea lor ca să le slujească. 12Pentru că au slujit înaintea idolilor și au fost o pricină de poticnire în nelegiuire pentru cei din Casa lui Israel, jur cu mâna ridicată, zice Stăpânul Domn, că își vor purta pedeapsa pentru nelegiuirea lor. 13Nu se vor apropia de Mine ca să‑Mi slujească drept preoți, nu se vor apropia de vreunul din lucrurile Mele sfinte, nici de lucrurile preasfinte, ci își vor purta rușinea pentru urâciunile pe care le‑au săvârșit. 14Totuși, îi voi pune păzitori ai îndatoririlor din Casă, pentru toată slujba ei și pentru tot ce se face în ea.
15Dar preoții, adică leviții, urmașii lui Țadok, care au păzit îndatoririle față de Sfântul Meu Lăcaș când fiii lui Israel rătăceau departe de Mine, ei se vor apropia de Mine ca să‑Mi slujească și vor sta înaintea Mea ca să‑Mi aducă grăsime și sânge, zice Stăpânul Domn. 16Ei vor intra în Sfântul Meu Lăcaș și ei se vor apropia de masa Mea ca să‑Mi slujească și să păzească îndatoririle Mele.
17Când vor intra pe porțile curții interioare, să se îmbrace în haine de in și să nu urce să slujească dincolo de porțile curții interioare sau în Casă cu haine de lână pe ei. 18Să aibă pe cap turban de in, iar pe coapse izmene de in. Să nu se îmbrace cu nimic care i‑ar putea face să transpire. 19Când vor ieși spre curtea exterioară, spre curtea din exterior unde este poporul, să se dezbrace de veșmintele cu care au slujit și să le lase în odăile sfinte. Să se îmbrace cu alte veșminte, ca să nu sfințească19 Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). În cazul de față, actul de sfințire a poporului putea fi periclitat de haine contaminate de impurități. poporul cu veșmintele lor.
20Să nu‑și radă capul și nici să nu‑și lase părul să crească în voie, ci să‑l tundă. 21Niciun preot să nu bea vin când intră în curtea interioară. 22Să nu se căsătorească cu o văduvă sau cu o femeie lăsată de bărbat, ci numai cu o fecioară din sămânța Casei lui Israel. Totuși, vor putea să se căsătorească și cu o văduvă de preot. 23Să‑Mi învețe poporul să facă deosebire între ce este sfânt și ce este obișnuit și să le arate diferența dintre ce este necurat și ce este curat.
24În orice ceartă, ei vor avea dreptul să judece și să hotărască după rânduielile Mele. Să păzească legile și hotărârile Mele cu privire la toate sărbătorile Mele și să sfințească Sabatele Mele.
25Să nu se apropie de un mort, ca să nu se pângărească. Se va putea pângări doar dacă mortul i‑a fost tată, mamă, fiu, fiică, frate sau soră care nu era măritată. 26După ce se va curăți, să numere șapte zile. 27În ziua când va intra în Lăcaș, în curtea interioară, ca să slujească în Lăcaș, să aducă o jertfă pentru păcat, zice Stăpânul Domn.
28Iată moștenirea pe care o vor avea: Eu voi fi moștenirea lor. Să nu le dați altă moștenire în Israel, pentru că Eu sunt moștenirea lor! 29Să se hrănească cu darurile de mâncare, cu jertfele pentru păcat și cu jertfele pentru vină. Toate lucrurile închinate29 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie ca dar, fie cu scopul nimicirii. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. Mie în Israel să fie ale lor. 30Cele mai bune din primele roade de orice fel și fiecare dar din toate contribuțiile voastre de orice fel, să fie ale preoților. Să dați preoților și ce este mai bun din făina voastră, pentru ca binecuvântarea să rămână peste casa voastră. 31Preoții nu vor avea voie să mănânce din cadavrul vreunei păsări sau al vreunui animal, care au murit de la sine sau au fost sfâșiate de fiare.
Den lukkede østport
1Derefter førte manden mig tilbage til den ydre østport, men den var nu lukket. 2„Denne port skal forblive lukket,” sagde Herren. „Intet menneske må gå igennem den, for Herren, Israels Gud, kom ind gennem denne port, og derfor skal den fra nu af være lukket. 3Kun folkets leder44,3 Sandsynligvis den nye hyrde og konge, jf. 34,23-24 og 37,24. må sidde inden for denne port og spise brød for Herrens ansigt. Han må dog ikke gå igennem døren i porten, men skal gå ind og ud gennem forhallen i portkomplekset.”
Templets og præsternes hellighed
4Så førte manden mig gennem nordporten ind i den indre forgård og hen foran templet. Jeg så, at Herrens herlighed fyldte templet, og jeg kastede mig ned med ansigtet mod jorden i tilbedelse. 5„Du menneske,” sagde Herren. „Hold øjne og ører åbne og læg nøje mærke til alt, hvad jeg siger om alle lovene og forskrifterne for templet. Jeg vil fortælle dig, hvem der må få adgang til templet. 6Sig så til mit oprørske folk: Hør, hvad Herren siger, Israel! Nu er det nok med jeres afskyelige handlinger. 7I lod uomskårne og vantro fremmede komme ind og vanhellige min helligdom, alt imens I tilberedte min mad, mit fedt og mit blod. I har brudt min pagt ved alle jeres afskyelige handlinger. 8I har ikke overholdt de love, jeg gav jer angående de hellige offergaver, for I har ansat fremmede folk til at udføre tempeltjenesten.
9Men jeg, Herren, siger jer: Intet uomskåret og vantro menneske må gå ind i min helligdom. Det gælder alle de fremmede, som bor iblandt jer. 10Levitterne, der vendte sig fra mig, da Israels folk begyndte at dyrke afguder, skal straffes for deres utroskab. 11De kan få lov at være tempelvagter og portnere, og de kan få lov at hjælpe folk med at slagte offerdyrene. 12Men fordi de hjalp med at slagte offerdyr til afguderne og var med til at føre mit folk på afveje, så sværger jeg på, at de skal få deres straf. 13De får ikke lov at fungere som præster, og de får heller ikke lov til at røre ved nogen af de hellige ting. De må bære skammen for den synd, de har begået. 14De må nøjes med at udføre de praktiske opgaver i templet. 15Men de levitter af Zadoks slægt, som trofast fortsatte deres tjeneste i mit tempel, selv om resten af folket vendte sig til afguderne, de skal være mine præster. De skal stå for mit ansigt og ofre fedtet og blodet fra offerdyrene, siger Gud Herren. 16De skal have fri adgang til min helligdom og træde hen til alteret for at tjene mig. Ja, de skal sørge for, at alle forskrifterne nøje overholdes.
17De må ikke gå i tøj af uld, men skal være iført linnedklæder, når de opholder sig i templet eller den indre forgård. 18Også deres turbaner og deres undertøj skal være af linned, for de må ikke have noget tøj på, som får dem til at svede. 19Før de vender tilbage til den ydre forgård og blander sig med den menige befolkning, skal de skifte til deres eget tøj og efterlade de indviede klæder i de hellige værelser, for ingen almindelige mennesker har lov til at røre de hellige klæder.
20De må hverken lade deres hår vokse langt eller rage det af, men de skal sørge for jævnligt at blive klippet. 21Ingen præst må drikke vin, lige før han skal gøre tjeneste i helligdommen, 22og han må kun gifte sig med en israelitisk jomfru eller en præsteenke. Han må ikke gifte sig med en fraskilt eller en almindelig enke.
23Præsterne skal lære mit folk, hvad der er helligt, og hvad der ikke er helligt, hvad der er rent, og hvad der er urent.
24Præsterne skal varetage opgaven som dommere i retssager blandt mit folk, og de skal træffe afgørelser baseret på min lov. De skal adlyde mine love og forskrifter for de religiøse højtider og sørge for, at sabbatsdagen holdes hellig.
25En præst må ikke gøre sig uren ved at komme i nærheden af et lig, medmindre det drejer sig om hans far eller mor, en søn eller datter, en bror eller en ugift søster. 26Er han blevet uren, skal han gennemgå renselsesceremonien, og derefter skal der gå yderlige syv dage, før han kan betragtes som ren igen. 27Den dag, han vender tilbage til tempeltjenesten i den indre forgård og i helligdommen, skal han bringe et syndoffer, siger Gud Herren.
28Præsterne får ikke tildelt nogen jord eller ejendom i Israel, for jeg vil selv sørge for deres behov. De skal være helt afhængige af mig. 29Præsterne skal leve af de offergaver, som folket bringer til templet: afgrødeofrene, syndofrene og skyldofrene. 30Den første del af afgrøden og alle de ofre og afgifter, som tilhører mig, skal gå til præsterne. Også det første groftmalede mel af kornhøsten skal I give til præsterne, så jeg kan velsigne jeres hjem. 31Præsterne må ikke spise kød af selvdøde dyr eller af fugle eller dyr, der er blevet dræbt af andre dyr.”
