Profeție împotriva păstorilor lui Israel
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Fiul omului, profețește împotriva păstorilor lui Israel! Profețește și spune‑le păstorilor că așa vorbește Stăpânul Domn: «Vai de păstorii lui Israel care se pasc pe ei înșiși. Oare păstorii nu trebuie să pască turma? 3Voi ați mâncat grăsimea, v‑ați îmbrăcat cu lâna, ați tăiat ce era gras, dar turma nu ați păscut‑o! 4Pe cele slăbite nu le‑ați întărit, pe cea bolnavă nu ați vindecat‑o, pe cea rănită nu ați legat‑o, pe cea izgonită nu ați adus‑o înapoi, iar pe cea pierdută n‑ați căutat‑o. Dimpotrivă, le‑ați condus prin forță și cu asprime. 5Astfel, din lipsă de păstor, ele au fost împrăștiate și, împrăștiate fiind, au ajuns hrană pentru orice vietate de pe câmp. 6Oile Mele rătăcesc pe toți munții, pe orice deal înalt. Oile Mele sunt împrăștiate pe toată fața pământului și nimeni nu le caută, nici nu se uită după ele.»
7De aceea, păstorilor, ascultați Cuvântul Domnului: 8«Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, pentru că turma Mea a ajuns de jaf și oile Mele au ajuns hrană pentru orice vietate a câmpului, din lipsă de păstor, și pentru că păstorii Mei nu Mi‑au căutat turma, ci s‑au păscut pe ei înșiși și nu Mi‑au păscut turma, 9de aceea, păstorilor, ascultați Cuvântul Domnului! 10Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Iată, sunt împotriva păstorilor! Îmi voi cere turma din mâna lor și nu‑i voi mai lăsa să‑Mi pască turma. Și păstorii nu se vor mai paște pe ei înșiși. Îmi voi elibera oile din gura lor și nu le vor mai sluji ca hrană.’»
Dumnezeu, Păstorul lui Israel
11Căci așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, Eu Însumi Îmi voi căuta oile și le voi cerceta! 12Cum își cercetează păstorul turma, în ziua când se află în mijlocul oilor sale împrăștiate, tot așa Îmi voi cerceta și Eu oile și le voi elibera din toate locurile pe unde au fost împrăștiate în ziua plină de nori și negură. 13Le voi scoate dintre popoare, le voi aduna din țări, le voi aduce în patria lor și le voi paște pe munții lui Israel, de‑a lungul albiilor și în toate zonele locuite ale țării. 14Le voi paște pe o pășune bună, iar staulul le va fi pe munții cei înalți ai lui Israel. Acolo se vor odihni într‑un staul bun și vor paște pe o pășune grasă pe munții lui Israel. 15Eu Însumi Îmi voi paște oile și le voi da odihnă, zice Stăpânul Domn. 16O voi căuta pe cea pierdută, o voi aduce înapoi pe cea izgonită, o voi lega pe cea rănită și o voi întări pe cea slăbită, dar o voi nimici pe cea grasă și pe cea tare. Îmi voi paște astfel turma cu dreptate.»
17Cât despre voi, turma Mea, așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, voi judeca între oaie și oaie, între berbeci și țapi. 18Este prea puțin pentru voi că pașteți în pășunea cea bună de călcați în picioare ce rămâne din pășunea voastră? Este prea puțin pentru voi că vă adăpați din apă limpede de tulburați cu picioarele ce rămâne după voi? 19Și oile Mele să pască ceea ce ați călcat voi în picioare și să se adape din apele pe care le‑ați tulburat voi cu picioarele?»
20De aceea, așa le vorbește Stăpânul Domn: «Iată, Eu Însumi voi judeca între oaia grasă și oaia slabă. 21Pentru că ați împins cu coasta și cu umărul și ați împuns cu coarnele toate oile slăbite până le‑ați împrăștiat în afară, 22voi veni în ajutorul oilor Mele și nu vor mai fi de jaf. Voi face judecată astfel între oaie și oaie. 23Voi ridica peste ele un singur Păstor, pe Robul Meu David, și El le va paște. El le va paște și va fi Păstorul lor.23 Vezi Ier. 23:5-6. 24Eu, Domnul, voi fi Dumnezeul lor, iar Robul Meu David va fi Prinț în mijlocul lor. Eu, Domnul, am vorbit.
25Voi încheia cu ele un legământ de pace și voi îndepărta din țară fiarele sălbatice, ca să locuiască în siguranță în pustie și să poată dormi în păduri. 26Le voi face o binecuvântare, atât pe ele, cât și împrejurimile dealului Meu. Le voi trimite ploi la vreme și acestea vor fi ploi ale binecuvântării. 27Copacul de pe câmp își va da rodul, pământul își va da recolta, iar ele vor putea locui în siguranță în țara lor. Și vor ști că Eu sunt Domnul când voi rupe legăturile jugului lor și le voi elibera din mâna celor ce le‑au înrobit. 28Nu vor mai fi de jaf pentru neamuri și vietățile din țară nu le vor mai devora. Vor locui în siguranță și nimeni nu le va mai înspăimânta. 29Le voi pregăti o plantație care va ajunge renumită29 Lit.: o plantație pentru un nume. și nu vor mai suferi de foame în țară, nici nu vor mai purta insulta neamurilor. 30Și vor ști astfel că Eu, Domnul, Dumnezeul lor, sunt cu ele, iar ele sunt poporul Meu, Casa lui Israel, zice Stăpânul Domn. 31Voi, turma Mea, turma pășunii Mele, voi sunteți oameni, iar Eu sunt Dumnezeul vostru, zice Stăpânul Domn.»“
The Lord will be Israel’s shepherd
1The word of the Lord came to me: 2‘Son of man, prophesy against the shepherds of Israel; prophesy and say to them: “This is what the Sovereign Lord says: woe to you shepherds of Israel who only take care of yourselves! Should not shepherds take care of the flock? 3You eat the curds, clothe yourselves with the wool and slaughter the choice animals, but you do not take care of the flock. 4You have not strengthened the weak or healed those who are ill or bound up the injured. You have not brought back the strays or searched for the lost. You have ruled them harshly and brutally. 5So they were scattered because there was no shepherd, and when they were scattered they became food for all the wild animals. 6My sheep wandered over all the mountains and on every high hill. They were scattered over the whole earth, and no-one searched or looked for them.
7‘ “Therefore, you shepherds, hear the word of the Lord: 8as surely as I live, declares the Sovereign Lord, because my flock lacks a shepherd and so has been plundered and has become food for all the wild animals, and because my shepherds did not search for my flock but cared for themselves rather than for my flock, 9therefore, you shepherds, hear the word of the Lord: 10this is what the Sovereign Lord says: I am against the shepherds and will hold them accountable for my flock. I will remove them from tending the flock so that the shepherds can no longer feed themselves. I will rescue my flock from their mouths, and it will no longer be food for them.
11‘ “For this is what the Sovereign Lord says: I myself will search for my sheep and look after them. 12As a shepherd looks after his scattered flock when he is with them, so will I look after my sheep. I will rescue them from all the places where they were scattered on a day of clouds and darkness. 13I will bring them out from the nations and gather them from the countries, and I will bring them into their own land. I will pasture them on the mountains of Israel, in the ravines and in all the settlements in the land. 14I will tend them in a good pasture, and the mountain heights of Israel will be their grazing land. There they will lie down in good grazing land, and there they will feed in a rich pasture on the mountains of Israel. 15I myself will tend my sheep and make them lie down, declares the Sovereign Lord. 16I will search for the lost and bring back the strays. I will bind up the injured and strengthen the weak, but the sleek and the strong I will destroy. I will shepherd the flock with justice.
17‘ “As for you, my flock, this is what the Sovereign Lord says: I will judge between one sheep and another, and between rams and goats. 18Is it not enough for you to feed on the good pasture? Must you also trample the rest of your pasture with your feet? Is it not enough for you to drink clear water? Must you also muddy the rest with your feet? 19Must my flock feed on what you have trampled and drink what you have muddied with your feet?
20‘ “Therefore this is what the Sovereign Lord says to them: see, I myself will judge between the fat sheep and the lean sheep. 21Because you shove with flank and shoulder, butting all the weak sheep with your horns until you have driven them away, 22I will save my flock, and they will no longer be plundered. I will judge between one sheep and another. 23I will place over them one shepherd, my servant David, and he will tend them; he will tend them and be their shepherd. 24I the Lord will be their God, and my servant David will be prince among them. I the Lord have spoken.
25‘ “I will make a covenant of peace with them and rid the land of savage beasts so that they may live in the wilderness and sleep in the forests in safety. 26I will make them and the places surrounding my hill a blessing.34:26 Or I will cause them and the places surrounding my hill to be named in blessings (see Gen. 48:20); or I will cause them and the places surrounding my hill to be seen as blessed I will send down showers in season; there will be showers of blessing. 27The trees will yield their fruit and the ground will yield its crops; the people will be secure in their land. They will know that I am the Lord, when I break the bars of their yoke and rescue them from the hands of those who enslaved them. 28They will no longer be plundered by the nations, nor will wild animals devour them. They will live in safety, and no-one will make them afraid. 29I will provide for them a land renowned for its crops, and they will no longer be victims of famine in the land or bear the scorn of the nations. 30Then they will know that I, the Lord their God, am with them and that they, the Israelites, are my people, declares the Sovereign Lord. 31You are my sheep, the sheep of my pasture, and I am your God, declares the Sovereign Lord.” ’
