Ezechiel 32 – NTLR & NAV

Nouă Traducere În Limba Română

Ezechiel 32:1-32

Bocet pentru Egipt

1În anul al doisprezecelea, în prima zi a lunii a douăsprezecea,1 3 martie 585 î.Cr. Vezi nota de la 1:1. Cuvântul Domnului a venit la mine și mi‑a zis: 2„Fiul omului, rostește o cântare de jale despre Faraon, regele Egiptului, și spune‑i:

«Te consideri un leu printre neamuri,

dar ești ca un monstru în mări!

Te arunci în râurile tale,

tulburi apele cu picioarele

și îți murdărești râurile.»

3Acum, așa vorbește Stăpânul Domn:

«Voi întinde peste tine năvodul Meu,

printr‑o adunare de popoare multe,

și te voi trage în plasa Mea!

4Te voi lăsa pe pământ

și te voi arunca pe suprafața câmpiei.

Voi pune să se așeze peste tine păsările cerului

și voi sătura din tine vietățile întregului pământ!

5Carnea ți‑o voi arunca pe munți

și voi umple văile cu resturile tale!

6Voi uda pământul cu sângele tău

scurs pe munți

și albiile vor fi pline de resturile tale.

7Când te voi stinge, voi acoperi cerurile

și voi întuneca stelele lor.

Voi acoperi soarele cu un nor

și luna nu‑și va mai da lumina.

8Voi întuneca deasupra ta

toți luminătorii care strălucesc pe ceruri

și voi răspândi întunericul peste țara ta,

zice Stăpânul Domn.

9Voi neliniști inima multor popoare

când voi vesti distrugerea ta printre neamuri,

printre țările pe care nu le‑ai cunoscut.

10Voi face să se îngrozească din cauza ta multe popoare,

iar regii lor se vor înspăimânta din cauza ta,

când Îmi voi flutura sabia pe dinaintea lor.

În ziua căderii tale

fiecare va tremura în orice clipă

pentru viața lui.

11Căci așa vorbește Stăpânul Domn:

Sabia împăratului Babilonului

va veni peste tine!

12Voi face ca mulțimea ta să cadă răpusă

de sabia celor viteji,

cei mai groaznici dintre toate neamurile.

Ei vor distruge mândria Egiptului

și toată mulțimea lui va fi nimicită.

13Voi face să piară toate vitele lui

de lângă apele cele multe;

și nu le va mai tulbura nici picior de om,

nici copită de animal.

14Atunci îi voi lăsa apele să se așeze

și‑i voi face râurile să curgă ca uleiul,14 Continuă ideea din v. 13, potrivit căreia nicio vietate nu va mai tulbura apele Nilului.

zice Stăpânul Domn.

15Când voi preface țara Egiptului într‑o pustietate,

și țara va fi jefuită de bogăția ei,

când îi voi fi lovit pe toți cei ce locuiesc în ea,

vor ști că Eu sunt Domnul.

16Aceasta este cântarea de jale pe care o vor cânta despre el. Fiicele neamurilor o vor cânta; o vor cânta despre Egipt și despre toată mulțimea lui, zice Stăpânul Domn.»“

17În anul al doisprezecelea, în ziua a cincisprezecea a lunii, Cuvântul Domnului a venit la mine și mi‑a zis: 18„Fiul omului, bocește pentru mulțimea Egiptului și coboar‑o, pe ea și pe fiicele neamurilor mărețe, în tărâmul celor mai de jos locuri, la cei coborâți în groapă. 19Spune‑i: «Crezi că ești tu mai încântătoare decât altele? Coboară și zaci printre cei necircumciși19 Vezi nota de la 28:10 [peste tot în capitol].

20Vor cădea astfel în mijlocul celor răpuși de sabie! Sabia este pregătită! Să‑l scoată afară, pe el și toată mulțimea lui!20 Sensul ultimei părți a versetului este nesigur. 21Atunci conducătorii cei viteji din Locuința Morților vor zice despre el și despre cei ce‑l ajutau: «Au coborât și zac printre cei necircumciși, răpuși de sabie!»

22Acolo este Asiria și toată adunarea ei! De jur împrejurul ei se află mormintele tuturor celor uciși, care au căzut loviți de sabie 23și cărora li s‑au dat morminte în cele mai adânci locuri ale gropii. Adunarea ei se află de jur împrejurul mormântului ei, și anume toți cei uciși, care au căzut loviți de sabie, ei, care răspândeau teroare pe tărâmul celor vii.

24Acolo este Elamul24 S‑E Mesopotamiei. și toată mulțimea lui! De jur împrejurul mormântului său se află toți cei uciși, care au căzut loviți de sabie. Ei, care răspândeau teroare pe tărâmul celor vii, au coborât necircumciși în tărâmul celor mai de jos locuri. Acum ei își poartă rușinea împreună cu cei ce au coborât în groapă. 25I‑au pregătit Elamului un pat în mijlocul celor uciși și toată mulțimea lui se află împrejurul mormântului său. Toți sunt necircumciși și au fost răpuși de sabie, căci răspândeau teroare pe tărâmul celor vii. Ei își poartă acum rușinea împreună cu cei ce au coborât în groapă; au fost culcați alături de cei uciși.

26Acolo sunt Meșekul și Tubalul26 Vezi nota de la 27:13. și toată mulțimea lor, de jur împrejurul mormântului lor! Toți sunt necircumciși și au fost răpuși de sabie, căci răspândeau teroare pe tărâmul celor vii. 27Să nu zacă ei împreună cu cei viteji, care au căzut dintre cei necircumciși și care au coborât în Locuința Morților cu toate armele lor de război, cei ale căror săbii au fost puse sub capetele lor? Nelegiuirile lor au fost puse pe oasele lor, căci acești viteji erau o teroare pe tărâmul celor vii.

28Tot așa și tu, Faraon, vei fi zdrobit și vei zăcea printre cei necircumciși, împreună cu cei răpuși de sabie.

29Acolo este și Edomul, împreună cu regii și toți prinții lui, care, în pofida vitejiei lor, au fost puși alături de cei răpuși de sabie. Ei zac împreună cu cei necircumciși, cu cei ce au coborât în groapă.

30Acolo sunt toți prinții nordului și toți sidonienii; ei au coborât împreună cu cei uciși, în pofida terorii pe care au răspândit‑o. În pofida vitejiei lor, ei sunt acum acoperiți de rușine. Acești necircumciși zac împreună cu cei răpuși de sabie și‑și poartă rușinea alături de cei ce au coborât în groapă.

31Faraon îi va vedea și se va consola pentru întreaga lui mulțime răpusă de sabie, Faraon și întreaga lui armată, zice Stăpânul Domn. 32Căci voi răspândi teroarea pe tărâmul celor vii, și Faraon32 Sau: Deși l‑am pus să răspândească teroarea pe tărâmul celor vii, Faraon. va fi întins în mijlocul celor necircumciși, alături de cei răpuși de sabie, Faraon și toată mulțimea lui, zice Stăpânul Domn.“

Ketab El Hayat

حزقيال 32:1-32

مرثية لفرعون

1وَفِي مَطْلَعِ الشَّهْرِ الثَّانِي عَشَرَ (أَي شَبَاطَ – فِبْرَايِرَ) مِنَ السَّنَةِ الثَّانِيَةِ عَشْرَةَ (لِسَبْيِ الْمَلِكِ يَهُويَاكِينَ) أَوْحَى إِلَيَّ الرَّبُّ بِكَلِمَتِهِ قَائِلاً: 2«يَا ابْنَ آدَمَ، انْدُبْ فِرْعَوْنَ مَلِكَ مِصْرَ بِمَرْثَاةٍ وَقُلْ لَهُ: أَنْتَ شَبَّهْتَ نَفْسَكَ بِشِبْلٍ بَيْنَ الأُمَمِ، مَعَ أَنَّكَ مِثْلُ تِمْسَاحٍ فِي الْبِحَارِ. اقْتَحَمْتَ أَنْهَارَكَ وَكَدَّرْتَ الْمَاءَ بِقَدَمَيْكَ وَعَكَّرْتَ أَنْهَارَهُمْ. 3لِذَلِكَ هَا أَنَا أَنْشُرُ عَلَيْكَ شَبَكَتِي مَعَ أَقْوَامِ شُعُوبٍ غَفِيرَةٍ فَيُصْعِدُونَكَ وَأَنْتَ عَالِقٌ فِيهَا. 4وَأَتْرُكُكَ مُلْقىً عَلَى الأَرْضِ وَأَطْرَحُكَ فِي الْعَرَاءِ، فَأَجْعَلُ كُلَّ طُيُورِ السَّمَاءِ تَسْتَقِرُّ عَلَيْكَ، وَأُشْبِعُ مِنْكَ جَمِيعَ وُحُوشِ الأَرْضِ. 5وَأَنْثُرُ لَحْمَكَ عَلَى الْجِبَالِ، وَمِنْ جِيَفِكَ أَمْلأُ الأَوْدِيَةَ. 6وَأُرْوِي الأَرْضَ مِنْ دَمِكَ الْجَارِي حَتَّى يَبْلُغَ الْجِبَالَ وَتَفِيضَ بِهِ الْوِهَادُ. 7وَعِنْدَمَا أُخْمِدُكَ أَحْجُبُ السَّمَاوَاتِ وَأُظْلِمُ نُجُومَهَا، وَأُكَفِّنُ الشَّمْسَ بِسَحَابٍ، وَلا يُنِيرُ الْقَمَرُ بِضَوْئِهِ. 8وَأُعْتِمُ فَوْقَكَ كُلَّ أَنْوَارِ السَّمَاءِ الْمُضِيئَةِ، وَأَجْعَلُ الظُّلْمَةَ تَغْمُرُ أَرْضَكَ يَقُولُ السَّيِّدُ الرَّبُّ. 9وَأُشِيعُ الْغَمَّ فِي قُلُوبِ أُمَمٍ كَثِيرَةٍ عِنْدَمَا أَكْسِرُكَ بَيْنَ الشُّعُوبِ فِي أَرَاضٍ غَرِيبَةٍ عَنْكَ. 10وَلأَجْلِ مَا يُصِيبُكَ يَعْتَرِي الْفَزَعُ شُعُوباً كَثِيرَةً، وَتَنْتَابُ مُلُوكَهُمْ قَشْعَرِيرَةٌ رَهِيبَةٌ، عِنْدَمَا أَخْطِرُ أَمَامَهُمْ بِسَيْفِي، فَيَرْتَعِدُونَ جَمِيعاً فِي كُلِّ لَحْظَةٍ، كُلُّ وَاحِدٍ خَوْفاً عَلَى نَفْسِهِ فِي يَوْمِ سُقُوطِكَ.

11لأَنَّ هَذَا مَا يُعْلِنُهُ السَّيِّدُ الرَّبُّ: هَا سَيْفُ مَلِكِ بَابِلَ يَقَعُ عَلَيْكَ، 12فَأُهْلِكُ جُيُوشَكَ بِسُيُوفِ الْجَبَابِرَةِ مِنْ أَعْتَى الأُمَمِ فَيُذِلُّونَ كِبْرِيَاءَ مِصْرَ وَيُفْنُونَ جُيُوشَهَا. 13وَأُبِيدُ جَمِيعَ بَهَائِمِهَا الْمُرْتَوِيَةِ مِنَ الْمِيَاهِ الْكَثِيرَةِ، فَلا تُكَدِّرُهَا مِنْ بَعْدُ رِجْلُ إِنْسَانٍ وَلا تُعَكِّرُهَا أَظْلافُ الْبَهَائِمِ. 14حِينَئِذٍ أَجْعَلُ مِيَاهَهُمْ صَافِيَةً، وَأَنْهَارَهُمْ تَجْرِي بِنُعُومَةٍ كَالزَّيْتِ، يَقُولُ السَّيِّدُ الرَّبُّ. 15وَحِينَ أُحَوِّلُ أَرْضَ مِصْرَ إِلَى خَرَابٍ، وَأُقْفِرُهَا مِمَّنْ فِيهَا، وَعِنْدَمَا أَقْضِي عَلَى جَمِيعِ سُكَّانِهَا، حِينَئِذٍ يُدْرِكُونَ أَنِّي أَنَا الرَّبُّ. 16هَذِهِ هِيَ الْمَرْثَاةُ الَّتِي تَرْثُو بِها بَنَاتُ الأُمَمِ مِصْرَ وَكُلَّ جُنْدِهَا، يَقُولُ السَّيِّدُ الرَّبُّ».

انحدار مصر إلى الموت

17وَفِي الْيَوْمِ الْخَامِسَ عَشَرَ مِنَ الشَّهْرِ نَفْسِهِ، فِي السَّنَةِ الثَّانِيَةِ عَشْرَةَ أَوْحَى إِلَيَّ الرَّبُّ بِكَلِمَتِهِ قَائِلاً: 18«يَا ابْنَ آدَمَ، وَلْوِلْ عَلَى شَعْبِ مِصْرَ، وَأُحْدِرْهُ مَعَ سَائِرِ الأُمَمِ الْعَظِيمَةِ إِلَى طَبَقَاتِ الأَرْضِ السُّفْلَى مَعَ الْهَابِطِينَ إِلَى الْجُبِّ. 19عَلَى مَنْ تَفَوَّقْتَ بِالْجَمَالِ؟ انْزِلْ وَارْقُدْ مَعَ الْغُلْفِ. 20يَسْقُطُونَ صَرْعَى وَسَطَ قَتْلَى السَّيْفِ. قَدْ أُسْلَمَتْ مِصْرُ لِلسَّيْفِ، وَأَسَرُوهَا مَعَ كُلِّ حُلَفَائِهَا. 21يُخَاطِبُهُ صَنَادِيدُ الْجَبَابِرَةِ هُوَ وَأَعْوَانَهُ مِنْ وَسَطِ مَقَرِّ الْمَوْتَى. قَدْ هَبَطُوا وَاضْطَجَعُوا. جَمِيعُهُمْ غُلْفٌ قَتْلَى السَّيْفِ. 22هُنَاكَ أَشُورُ وَقَوْمُهُ جَمِيعاً قَدْ أَحَاطَتْ بِهِ قُبُورُهُمْ. كُلُّهُمْ صَرْعَى السَّيْفِ. 23الَّذِينَ صَارَتْ قُبُورُهُمْ فِي أَسَافِلِ الْجُبِّ، وَحَوْلَهُ قُبُورُ حُلَفَائِهِ، كُلُّهُمْ قَتْلَى، صَرْعَى السَّيْفِ. أُولَئِكَ الَّذِينَ أَشَاعُوا الرُّعْبَ فِي أَرْضِ الأَحْيَاءِ. 24وَهُنَاكَ أَيْضاً عِيلامُ وَحُلَفَاؤُهَا بِأَسْرِهِمْ يُحِيطُونَ بِقَبْرِهَا. جَمِيعُهُمْ غُلْفٌ صَرْعَى السَّيْفِ. هَبَطُوا إِلَى الأَرْضِ السُّفْلَى، أُولَئِكَ الَّذِينَ أَشَاعُوا الرُّعْبَ فِي أَرْضِ الأَحْيَاءِ، فَحَمَلُوا عَارَهُمْ مَعَ الْمُنْحَدِرِينَ إِلَى الْجُبِّ. 25قَدْ جَعَلُوا لِمِصْرَ وَلِحُلَفَائِهَا مَثْوىً بَيْنَ الْقَتْلَى، وَقُبُورُهُمْ حَوْلَ عِيلامَ، كُلُّهُمْ غُلْفٌ قَتْلَى السَّيْفِ مَعَ أَنَّهُمْ أَشَاعُوا الرُّعْبَ فِي أَرْضِ الأَحْيَاءِ. وَهَا هُمْ قَدْ حَمَلُوا عَارَهُمْ مَعَ الْمُنْحَدِريِنَ إِلَى الْجُبِّ. عِيلامُ أَيْضاً وَسَطَ الْقَتْلَى. 26وَهُنَاكَ أَيْضاً مَاشِكُ وَتُوبَالُ وَكُلُّ حُلَفَائِهِمَا تُحِيطُ بِهِمَا قُبُورُهُمْ. كُلُّهُمْ غُلْفٌ قَتْلَى السَّيْفِ، مَعَ أَنَّهُمْ أَشَاعُوا الرُّعْبَ فِي أَرْضِ الأَحْيَاءِ. 27إِنَّهُمْ لَا يَثْوُونَ مَعَ الْجَبَابِرَةِ الصَّرْعَى مِنَ الْغُلْفِ الْمُنْحَدِرِينَ إِلَى مَقَرِّ الْمَوْتَى، الَّذِينَ دُفِنُوا بِأَسْلِحَتِهِمْ، وَقَدْ وُضِعَتْ سُيُوفُهُمْ تَحْتَ رُؤُوسِهِمْ. إِنَّمَا يَحُلُّ عَلَى عِظَامِهِمْ عِقَابُ آثَامِهِمْ مَعَ أَنَّهُمْ أَشَاعُوا الرُّعْبَ فِي أَرْضِ الأَحْيَاءِ. 28أَمَّا أَنْتَ يَا فِرْعَوْنُ فَفِي وَسَطِ الْغُلْفِ تَنْكَسِرُ، وَتَرْقُدُ بَيْنَ قَتْلَى السَّيْفِ. 29وَهُنَاكَ أَيْضاً أَدُومُ وَمُلُوكُهَا وَرُؤَسَاؤُهَا مِمَّنْ طُرِحُوا مَعَ قَتْلَى السَّيْفِ رَغْمَ عُتُوِّهِمْ. هَؤُلاءِ يَرْقُدُونَ مَعَ الْغُلْفِ وَمَعَ الْمُنْحَدِرِينَ إِلَى الْجُبِّ. 30وَهُنَاكَ أُمَرَاءُ الشِّمَالِ جَمِيعُهُمْ وَكُلُّ الصَّيْدُونِيِّينَ الْمُنْحَدِرِينَ مَعَ الْقَتْلَى، رَغْمَ مَا أَشَاعُوهُ مِنْ رُعْبٍ نَاجِمٍ عَنْ طُغْيَانِهِمْ. قَدْ رَقَدُوا غُلْفاً مَعَ قَتْلَى السَّيْفِ، وَحَمَلُوا عَارَهُمْ مَعَ الْمُنْحَدِرِينَ إِلَى الْجُبِّ. 31يَرَاهُمْ فِرْعَوْنُ جَمِيعاً فَيَتَعَزَّى عَنْ جَمِيعِ حُلَفَائِهِ الَّذِينَ قَتَلَهُمُ السَّيْفُ، وَلَمْ يَنْجُ مِنْهُ حَتَّى فِرْعَوْنُ وَجَيْشُهُ، يَقُولُ السَّيِّدُ الرَّبُّ. 32فَمَعَ أَنِّي أَشَعْتُ رُعْبَهُ فِي أَرْضِ الأَحْيَاءِ، فَإِنَّ فِرْعَوْنَ وَحُلَفَاءَهُ كُلَّهُمْ سَيَرْقُدُونَ بَيْنَ الْغُلْفِ قَتْلَى السَّيْفِ يَقُولُ السَّيِّدُ الرَّبُّ».