O cântare de jale cu privire la Tyr
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Fiul omului, rostește o cântare de jale despre Tyr! 3Spune‑i Tyrului, care locuiește la intrarea mării și face negoț cu popoarele din insulele cele multe, că așa vorbește Stăpânul Domn:
«Tyrule, tu ziceai:
‘Sunt de o frumusețe desăvârșită!’
4Hotarele îți erau în inima mării,
iar constructorii tăi te făcuseră desăvârșit de frumos.
5Îți căptușiseră toate laturile corabiei
cu lemn de chiparos din Senir5 Muntele Hermon (vezi Deut. 3:9).,
iar din cedrii de Liban
îți făcuseră un catarg.
6Din stejari de Bașan
îți făcuseră vâsle,
iar puntea ți‑o făcuseră din chiparos
din insulele Chitimului6 Ciprul., încrustat cu fildeș.
7Din in subțire și brodat, adus din Egipt,
îți era vela,
slujindu‑ți și drept steag.
Din pânză albastră și purpurie, adusă din insulele Elișei7 Vezi Gen. 10:4-5. Cu referire, probabil, la coasta de est a Ciprului.,
îți era tenda.
8Locuitorii din Sidon și din Arvad8 Cetate insulară în apropiere de Sidon.
îți erau vâslași
și cei mai înțelepți din Tyr
îți slujeau ca marinari.
9Bătrânii Ghebalului9 Biblos. și înțelepții lui erau în tine,
întărindu‑ți crăpăturile.
Toate corăbiile mării cu marinarii lor
treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.
10Cei din Persia, din Lud10 Cu referire la lidieni sau, posibil, la un neam din nordul Africii (vezi Gen. 10:13; Ier. 46:9). și din Put10 Identificarea exactă a acestui teritoriu este nesigură (probabil o regiune în Africa, datorită asocierii lui, în referințele biblice, cu Egipt și Cuș [Etiopia]). Posibil Somalia (care apare, în inscripțiile egiptene, sub denumirea de Punt). Vechile inscripții persane se referă la Libia sub numele de Putaya. Put a fost asociat în mod tradițional cu Libia, însă această asociere nu are un fundament solid.
erau războinici în armata ta.
Ei își atârnau scutul și coiful pe zidurile tale
și îți dădeau astfel măreție.
11Bărbații din Arvad și Helek11 Cilicia, în Asia Mică.
stăteau de jur împrejur pe zidurile tale,
iar cei din Gamad11 Locație necunoscută.
erau așezați în turnurile tale.
Ei își atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur,
și îți desăvârșeau astfel frumusețea.
12Tarșișul12 Colonie feniciană în vestul Mediteranei, probabil în Spania sau Sardinia. făcea negoț cu tine din abundența întregii averi. Ei ofereau în schimbul produselor tale argint, fier, cositor și plumb.
13Iavanul13 Grecia., Tubalul13 Probabil un teritoriu din Turcia sau Caucaz. și Meșekul13 Probabil un teritoriu în Caucaz. făceau negoț cu tine, oferind în schimbul mărfii tale ființe umane și obiecte de bronz.
14Cei din Bet‑Togarma14 Sau: Cei din Casa Togarma, cu referire la armeni sau sciți. ofereau în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă și catâri.
15Fiii lui Rodan făceau negoț cu tine și multe insule erau marfa mâinii tale. Ele îți aduceau înapoi în dar coarne de fildeș și abanos.
16Aramul16 Cele mai multe mss TM. Câteva mss TM, Siriacă: Edomul. făcea negoț cu tine din abundența lucrărilor tale, oferind în schimbul produselor tale turcoaz, purpură, haine brodate, in subțire, coral și rubin.
17Iuda și țara lui Israel făcea negoț cu tine, oferind în schimbul mărfurilor tale grâu de Minit17 Zonă la răsărit de Iordan, pe teritoriul amonit (vezi Jud. 11:33)., mei17 Ebr.: pannag. Sensul termenului este nesigur., miere, ulei și balsam.
18Damascul făcea negoț cu tine pentru mulțimea lucrărilor tale, din belșugul întregii averi: vin de Helbon18 Cetate din apropierea Damascului, menționată și în arhivele asiriene pentru calitatea vinurilor sale. și lână de Țahar.18 Sau: lână albă.
19Iar Dan și Iavan din Uzal19 Lit.: Vedan și Iavan din Uzal. Posibil: și vin din Izal, Izal fiind faimos pentru vinurile sale. ofereau și ei pentru produsele tale. În schimbul mărfii tale erau aduse fier prelucrat, casia și trestie aromată.
20Dedan făcea negoț cu tine cu învelitori pentru șei. 21Arabia și toți prinții Chedarului erau și ei printre cei cu care făceai negoț. Ei îți aduceau oi, berbeci și capre. 22Negustorii din Șeba și Rama22 Diferite neamuri din Arabia. făceau negoț cu tine, oferind în schimbul produselor tale ce era mai bun din tot felul de arome, tot felul de pietre prețioase și aur.
23Haran, Cane, Eden și negustorii din Șeba, Asiria și Chilmad23 Orașe stat din Mesopotamia. făceau negoț cu tine. 24Ei făceau negoț cu tine, aducând în piețele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veșminte brodate, veșminte colorate, legate cu funii împletite și strâns înnodate.
25Corăbiile de Tarșiș călătoreau ducându‑ți marfa.
Erai umplut și încărcat din plin
în inima mărilor.
26Vâslașii te duseseră la ape adânci,
dar vântul de răsărit te va sfărâma
în inima mărilor.
27Bogăția ta, produsele tale, marfa ta,
marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce‑ți dregeau fisurile,
cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine,
toți războinicii pe care‑i aveai
și toată mulțimea din mijlocul tău
se vor prăbuși în inima mărilor,
în ziua căderii tale.
28La vuietul strigătului cârmacilor tăi
ostroavele se vor cutremura.
29Toți cei ce trag la rame,
marinarii și toți cârmacii de pe mare,
vor coborî din corăbiile lor
și vor sta pe țărm.
30Vor striga cu glas tare din cauza ta
și se vor tângui cu amărăciune;
își vor arunca cu țărână pe cap
și se vor tăvăli în cenușă.
31Se vor rade pe cap din cauza ta
și se vor îmbrăca cu saci;
te vor plânge cu sufletul amărât,
bocind cu amar.
32În tânguirea lor, vor face o cântare de jale cu privire la tine
și te vor boci astfel:
‘Cine era ca Tyr,
precum acela care a fost redus la tăcere în mijlocul mării?’
33Când ieșeau mărfurile tale din mijlocul mărilor,
săturai multe popoare.
Prin mulțimea bogățiilor
și produselor tale îi îmbogățeai pe regii pământului.
34Acum însă ești sfărâmat de mări,
în adâncurile apelor.
Încărcătura ta și toată mulțimea din mijlocul tău
s‑au scufundat odată cu tine.
35Toți locuitorii insulelor
sunt înmărmuriți din cauza ta;
regilor lor li s‑a zbârlit părul de groază
și li s‑au înspăimântat fețele.
36Negustorii popoarelor
fluieră asupra ta.
Ai parte de un sfârșit îngrozitor
și nu vei mai exista niciodată!»“
Tiro Ho Kwadwom
1Awurade asɛm baa me nkyɛn se: 2“Onipa ba, ma kwadwom a ɛfa Tiro ho so. 3Ka kyerɛ Tiro a ɔda po abobow ano, na ɔne aguadifo bebree a wɔwɔ mpoano nkurow so di gua se, eyi ne asɛm a Otumfo Awurade ka:
“ ‘Woka se, Tiro,
“Me ho yɛ fɛ yiye.”
4Wo tumidi wɔ po so akyirikyiri;
wʼadansifo maa wʼahoɔfɛ wiee pɛyɛ.
5Wo nnua a wɔpaee nyinaa
yɛ ɔpepaw a efi Senir.
Wɔde Lebanon sida
na ɛyɛɛ ahyɛn so nnua maa wo.
6Odum nnua a efi Basan
na wɔde yɛɛ wʼatabon;
Kwabɔhɔre nnua a efi Kipro mpoano
na wɔde yɛɛ wʼahyɛn abrannaa, a wɔde asonse asɛw so.
7Misraim nwera papa bi a wɔadi mu adwini
na wɔde yɛɛ wʼahyɛn so mframatam
a ɛyɛɛ wo frankaa nso;
wʼapon ne mfɛnsere ano ntama yɛ abibitam ne beredum ntama
a efi Elisa mpoano.
8Sidonfo ne Arwadfo na wɔhare wʼahyɛn;
wo mmarima anyansafo. Tiro,
na wɔyɛ adwumayɛfo wɔ wʼahyɛn mu.
9Gebal adwumfo adedaw tenaa wʼahyɛn mu
sɛ dua dwumfo a wotuatua ahyɛn no mu ntokuru.
Po so ahyɛn ne wɔn hyɛnmufo nyinaa
baa wo nkyɛn ne wo bedii nsesagua.
10“ ‘Persia, Lidia ne Put mmarima
somee sɛ asraafo wɔ wo nsraadɔm mu.
Wɔde wɔn nkatabo ne dade kyɛw
sensɛn wʼafasu ho,
de hyɛɛ wo anuonyam.
11Arwad ne Helek mmarima
wɛn wʼafasu ho nyinaa
Gammad mmarima
tenaa wʼabantenten mu.
Wɔde wɔn nkatabo sensɛn wʼafasu ho
maa wʼahoɔfɛ dii mu.
12“ ‘Wʼaguade a ɛma wonyaa wo ho bebree nti, Tarsis ne wo dii gua, wɔde dwetɛ, dade, sanyaa ne sumpii sesaa wʼaguade.
13“ ‘Helafo, Tubalfo ne Mesekfo ne wo dii gua, wɔde nkoa ne kɔbere nneɛma sesaa wʼaguade.
14“ ‘Bet Togarma mmarima de adwumayɛ apɔnkɔ, ɔsa apɔnkɔ ne mfurum mma bɛsesaa wʼaguade.
15“ ‘Roda mmarima ne wo dii gua, na mpoano nkurow bebree yɛɛ wʼadetɔfo a wɔde asonse ne duabo nnua tuaa wo ka.
16“ ‘Aram ne wo dii gua esiane wo nneɛma bebrebe a woyɛ nti; wɔde nsrammabo, ntama a ɛberedum, nea wɔadi mu adwinni, nwera pa, nnɛnkyerema ne bota bɛsesaa wʼaguade.
17“ ‘Yuda ne Israel ne wo dii gua; wɔde awi a efi Minit ne brodo, ɛwo, ngo ne ahyehyesrade sesaa wʼaguade.
18“ ‘Damasko ne wo dii gua wɔ nsa a efi Helbon ne nguan ho nwi a efi Sahar mu, esiane nneɛma a woyɛ ne wʼaguade a ama woanya wo ho bebree no nti. 19Danfo ne Helafo a wofi Usal tɔɔ wʼaguade na wɔde dade a wɔaboro, sesadua ne ahunuanyankwa sesaa wʼaguade.
20“ ‘Dedan de apɔnkɔnguasotam ne wo dii gua.
21“ ‘Arabfo ne Kedar mmapɔmma nyinaa yɛɛ wʼaguadifo a wɔde nguantenmma, adwennini ne mpapo ne wo dii gua.
22“ ‘Seba ne Raama aguadifo ne wo dii gua; wɔde nnuhuam ahorow a ɛte apɔw, aboɔden abo ne sikakɔkɔɔ ne wo bedii nsesagua.
23“ ‘Haran, Kan ne Eden, aguadifo a wofi Seba, Asur ne Kilmad ne wo dii gua. 24Wo gua so hɔ, wɔde ntama a ɛyɛ fɛ, nnɛmmatam a ɛyɛ tuntum, adwinne ahorow ne ntama fɛfɛ a ɛwɔ ahosu ahorow a wɔde nhoma a wɔakyinkyim abobɔ no apɔwapɔw na ayɛ ne wo bedii gua.
25“ ‘Tarsis ahyɛn yɛ adwuma
sɛ asoafo ma wʼaguade.
Adesoa duruduru ayɛ wo ma
wɔ po no mfimfini.
26Wʼaharefo no fa wo
de wo kɔ po so akyirikyiri
nanso apuei ahum bebubu wo mu nketenkete
wɔ po no mfimfini.
27Wʼahonya, aguade ne adetɔnnne
wʼahyɛn akwankyerɛfo, wʼahyɛn mufo ne
wɔn a wotuatua wʼahyɛn mu ntokuru,
wʼaguadifo ne wʼasraafo nyinaa,
ne obiara a ɔwɔ hyɛn no mu
bɛmem akɔ po ase tɔnn,
da a wo hyɛn no bɛbɔ.
28Mpoano asase bɛwosow
bere a wo hyɛn mufo no reteɛteɛ mu.
29Wɔn a wokurakura atabon no nyinaa
begyaw wɔn ahyɛn hɔ;
hyɛn akwankyerɛfo ne hyɛn mufo nyinaa
begyinagyina mpoano.
30Wɔbɛma wɔn nne so
asu osu yaayaw ama wo;
wɔbɛpete mfutuma agu wɔn ti so
na wɔayantayantam nsõ mu.
31Wo nti wɔbɛbobɔ tikwaw
na wɔafurafura atweaatam.
Wɔde ɔkra mu ahoyeraw
ne awerɛhow a mu yɛ den
begyam wo.
32Bere a wɔretwa adwo redi awerɛhow no
wɔbɛma kwadwom bi a ɛfa wo ho so se:
“Hena na wama no atɔ mum
te sɛ Tiro a po atwa ne ho ahyia yi?”
33Bere a wʼaguade kɔɔ po ahorow so no
woboaa aman bebree;
Wʼahonyade ne wʼaguade
maa asase so ahemfo nyaa wɔn ho.
34Afei po abubu wo mu nketenkete
wɔ asu no bun mu
wʼaguade ne wʼadwumayɛfo nyinaa
ne wo amem kɔ asu ase.
35Wɔn a wɔtete mpoano nyinaa
ho adwiriw wɔn wɔ wo ho;
ehu ma wɔn ahemfo ho popo
na wɔn anim sinsiam.
36Aman no mu aguadifo bɔ ntwɔm gu wo so
woaba awiei a ɛyɛ hu
na wɔrenhu wo bio.’ ”
