Israel, condamnat pentru apostazie
1În al șaptelea an, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii,1 14 august 591 î.Cr.; vezi nota de la 1:1. au venit niște bărbați dintre bătrânii lui Israel1 Vezi nota de la 8:1. ca să‑L întrebe pe Domnul și s‑au așezat înaintea mea.
2Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 3„Fiul omului, vorbește‑le bătrânilor lui Israel și spune‑le că așa vorbește Stăpânul Domn: «Ați venit să Mă întrebați? Viu sunt Eu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Stăpânul Domn.»
4Vrei să‑i judeci? Vrei să‑i judeci, fiul omului? Atunci fă‑le cunoscute urâciunile părinților lor. 5Să le spui că așa vorbește Stăpânul Domn: «În ziua când l‑am ales pe Israel, Mi‑am ridicat mâna5 Aluzie la jurământul exprimat prin acest gest. pentru sămânța Casei lui Iacov și M‑am făcut cunoscut lor în țara Egiptului. Atunci am ridicat mâna pentru ei, zicând: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’ 6În ziua aceea le‑am jurat că‑i voi scoate din țara Egiptului și că‑i voi duce într‑o țară pe care am căutat‑o pentru ei, o țară unde curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările. 7Le‑am zis: ‘Aruncați‑vă fiecare spurcăciunile dinaintea ochilor și nu vă întinați cu idolii Egiptului, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.’
8Dar ei s‑au răzvrătit împotriva Mea și n‑au vrut să Mă asculte. Niciunul nu și‑a aruncat spurcăciunile dinaintea ochilor lui și nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că‑Mi voi revărsa furia peste ei și‑Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9Dar am făcut altfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor neamurilor printre care ei se aflau; căci înaintea ochilor lor Mă făcusem cunoscut ca să‑i scot din țara Egiptului. 10Așa că i‑am scos din țara Egiptului și i‑am dus în pustie. 11Le‑am dat hotărârile Mele și le‑am făcut cunoscute rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. 12Le‑am mai dat și Sabatele Mele, ca semn între Mine și ei, ca să se știe că Eu sunt Domnul Care îi sfințește12 Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică)..
13Dar cei din Casa lui Israel s‑au răzvrătit împotriva Mea în pustie. N‑au urmat hotărârile Mele, au respins rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, și au pângărit mult Sabatele Mele. Am zis atunci că‑Mi voi revărsa furia peste ei și‑i voi mistui în pustie. 14Dar nu le‑am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor neamurilor dinaintea cărora i‑am scos. 15De asemenea, le‑am jurat în pustie că nu‑i voi mai duce în țara pe care le‑am rânduit‑o, în țara în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările, 16deoarece au respins rânduielile Mele, n‑au urmat hotărârile Mele și au pângărit Sabatele Mele. Căci inimile lor tot după idolii lor s‑au dus. 17Totuși, M‑am uitat cu milă la ei, nu i‑am distrus și nu i‑am făcut să piară în pustie. 18Atunci le‑am zis fiilor lor în pustie: ‘Nu urmați hotărârile părinților voștri, nu păziți judecățile lor și nu vă întinați cu idolii lor. 19Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Urmați hotărârile Mele, păziți și împliniți rânduielile Mele 20și sfințiți Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine și voi și să se știe că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’
21Dar și copiii lor s‑au răzvrătit împotriva Mea. Ei n‑au urmat hotărârile Mele, n‑au păzit rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, iar Sabatele Mele le‑au pângărit. Atunci am zis că Îmi voi revărsa furia peste ei și‑Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor în pustie. 22Dar Mi‑am retras mâna de dragul Numelui Meu, ca să nu fie astfel profanat înaintea ochilor neamurilor dinaintea cărora i‑am scos. 23De asemenea, le‑am jurat în pustie că‑i voi împrăștia printre neamuri și‑i voi răspândi prin țările lumii, 24pentru că n‑au împlinit rânduielile Mele, ci au respins hotărârile Mele, au pângărit Sabatele Mele și și‑au ațintit privirile spre idolii părinților lor.
25Mai mult, le‑am dat hotărâri care nu erau bune și judecăți prin care să nu poată trăi. 26I‑am întinat prin darurile lor, când își treceau prin foc întâii născuți, ca să‑i îngrozesc și să știe astfel că Eu sunt Domnul.»
27De aceea, fiul omului, vorbește Casei lui Israel și spune‑le: «Așa vorbește Stăpânul Domn: iată prin ce anume M‑au mai blasfemiat părinții voștri, fiind necredincioși față de Mine. 28Când i‑am dus în țara pe care am jurat că le‑o voi da, ei și‑au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos și acolo și‑au înjunghiat jertfele, acolo și‑au oferit ofrandele prin care M‑au înfuriat, acolo și‑au pus miresmele plăcute și acolo au turnat darurile de băutură. 29Eu i‑am întrebat: ‘Ce este această înălțime la care vă duceți?’ De aceea, până în ziua de azi se numește Bama29 Bama înseamnă Înălțime..»
Promisiunea restaurării
30Așadar, spune Casei lui Israel: «Așa vorbește Stăpânul Domn: vă veți întina oare la fel ca părinții voștri, prostituându‑vă înaintea spurcăciunilor lor? 31Aducându‑vă darurile și trecându‑vă fiii prin foc, voi continuați până astăzi să vă întinați prin toți idolii voștri. Și Eu să Mă las întrebat de voi, Casă a lui Israel? Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că nu Mă voi lăsa întrebat.
32Voi ziceți: ‘Vrem să fim ca neamurile, asemenea clanurilor celorlalte țări, și să slujim lemnului și pietrei!’ Ceea ce voi aveți însă în minte nu se va întâmpla niciodată! 33Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că voi domni peste voi cu mână puternică, cu braț întins și revărsându‑Mi furia! 34Vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care sunteți împrăștiați, cu mână puternică, cu braț întins și revărsându‑Mi furia. 35Vă voi duce în pustia popoarelor și acolo Mă voi judeca cu voi față în față. 36Așa cum i‑am judecat pe părinții voștri în pustia țării Egiptului, tot așa vă voi judeca și pe voi, zice Stăpânul Domn. 37Vă voi trece pe sub toiag și vă voi aduce din nou în legământ. 38Îi voi înlătura dintre voi pe cei răzvrătiți și pe cei nesupuși Mie. Îi voi scoate din țara unde au fost străini, dar nu vor intra în țara lui Israel. Atunci veți ști că Eu sunt Domnul.
39Cât despre voi, Casă a lui Israel, așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Duceți‑vă acum și slujiți fiecare idolilor voștri! După aceea însă veți asculta de Mine cu siguranță și nu‑Mi veți mai profana Numele Meu cel sfânt cu darurile și cu idolii voștri! 40Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înălțat al lui Israel, zice Stăpânul Domn, acolo Îmi va sluji toată Casa lui Israel, toți cei din țară, iar Eu îi voi primi cu bunăvoință. Acolo voi căuta40 Sau: voi accepta. contribuțiile voastre și cele dintâi roade din darurile voastre, împreună cu toate jertfele voastre sfinte. 41Când vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care ați fost împrăștiați, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută și Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea ochilor neamurilor41 Vezi 20:1 și Num. 20:12.. 42Și veți ști că Eu sunt Domnul când vă voi aduce în țara lui Israel, în țara pe care am jurat cu mâna ridicată că o voi da părinților voștri. 43Acolo vă veți aminti de căile voastre și de toate faptele prin care v‑ați întinat și vă va fi scârbă de voi înșivă din cauza tuturor relelor pe care le‑ați săvârșit. 44Și veți ști că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, nu căile voastre cele rele și faptele voastre pervertite, Casă a lui Israel, zice Stăpânul Domn.’»“
Iudeea este condamnată
45Cuvântul Domnului a venit la mine și mi‑a zis:
46– Fiul omului, îndreaptă‑ți fața spre drumul dinspre miazăzi, predică împotriva sudului și profețește împotriva pădurii ținutului Neghevului. 47Spune‑i pădurii Neghevului astfel: „Ascultă Cuvântul Domnului! Așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, voi aprinde în tine un foc, care va mistui orice copac verde și orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu va fi stinsă, și totul, din sud până la nord, va fi pârjolit de ea. 48Și orice făptură va vedea că Eu am aprins‑o; ea nu va fi stinsă.»“
49Atunci am zis:
– Ah, Stăpâne Doamne, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în pilde!
The Lord Judges Sinful Israel
1It was the seventh year since King Jehoiachin had been brought to Babylon as a prisoner. On the tenth day of the fifth month, some of the elders of Israel came to ask the Lord for advice. They sat down with me.
2Then a message from the Lord came to me. The Lord said, 3“Son of man, speak to the elders of Israel. Tell them, ‘The Lord and King says, “Have you come to ask me for advice? I will not let you do that,” announces the Lord and King. “And that is just as sure as I am alive.” ’
4“Are you going to judge them, son of man? Will you judge them? Tell them the evil things done by their people of long ago. I hate those things. 5Tell them, ‘The Lord and King says, “I chose Israel. On that day I raised my hand and made a promise. I made a promise to the members of Jacob’s family line. I made myself known to them in Egypt. I raised my hand and told them, ‘I am the Lord your God.’ 6On that day I promised I would bring them out of Egypt. I told them I would take them to a land I had found for them. It had plenty of milk and honey. It was the most beautiful land of all. 7I said to them, ‘Each of you must get rid of the statues of the evil gods you worship. Do not make yourselves “unclean” by worshiping the gods of Egypt. I am the Lord your God.’
8“ ‘ “But they refused to obey me. They would not listen to me. They did not get rid of the evil gods they worshiped. And they did not turn away from Egypt’s gods. So I said I would pour out all my great anger on them in Egypt. 9I wanted my name to be honored. So I brought my people out of Egypt. I did it to keep my name from being treated as if it were not holy. I didn’t want this to happen in front of the nations around my people. I had made myself known to Israel in the sight of those nations. 10So I led them out of Egypt. I brought them into the Desert of Sinai. 11I gave them my rules. I made my laws known to them. The person who obeys them will live by them. 12I also told them to observe my Sabbath days. That is the sign of the covenant I made with them. I wanted them to know that I made them holy. I am the Lord.
13“ ‘ “But in the desert the people of Israel refused to obey me. They did not follow my rules. They turned their backs on my laws. The person who obeys them will live by them. They totally misused my Sabbath days. So I said I would pour out my great anger on them. I would destroy them in the desert. 14But I wanted my name to be honored. I kept it from being treated as if it were not holy. I did not want that to happen in front of the nations. They had seen me bring Israel out of Egypt. 15I also raised my hand and made a promise in the desert. I told my people I would not bring them into the land I had given them. It had plenty of milk and honey. It was the most beautiful land of all. 16But they turned their backs on my laws. They did not obey my rules. They misused my Sabbath days. Their hearts were committed to worshiping the statues of their gods. 17Then I felt sorry for them. So I did not destroy them. I did not put an end to them in the desert. 18I spoke to their children there. I said, ‘Do not follow the rules your parents gave you. Do not obey their laws. Do not make yourselves “unclean” by worshiping their gods. 19I am the Lord your God. So follow my rules. Be careful to obey my laws. 20Keep my Sabbath days holy. That is the sign of the covenant I made with you. You will know that I am the Lord your God.’
21“ ‘ “But their children refused to obey me. They did not follow my rules. They were not careful to keep my laws. The person who obeys them will live by them. They misused my Sabbath days. So I said I would pour out all my great anger on them in the desert. 22But I kept myself from punishing them at that time. I wanted my name to be honored. So I kept it from being treated as if it were not holy. I did not want that to happen in front of the nations. They had seen me bring Israel out of Egypt. 23I also raised my hand and made a promise in the desert. I told my people I would scatter them among the nations. I would send them to other countries. 24They had not obeyed my laws. They had turned their backs on my rules. They had misused my Sabbath days. They only wanted to worship the statues of their parents’ gods. 25So I let them follow other rules. Those other rules were not good. I let them have laws they could not live by. 26I let them become ‘unclean’ by offering sacrifices to other gods. They even sacrificed the first male child born in each family. I wanted to fill them with horror. Then they would know that I am the Lord.” ’
27“Son of man, speak to the people of Israel. Tell them, ‘The Lord and King says, “Your people spoke evil things against me long ago. They were unfaithful to me. 28But I brought them into the land. I had promised to give the land to them. Then they offered sacrifices that made me very angry. They did it on every high hill and under every green tree. There they brought their sweet-smelling incense. And there they poured out their drink offerings. 29Then I said to them, ‘What is this high place you go to?’ ” ’ ” That high place is called Bamah to this day.
The Lord Makes Israel New Again
30The Lord said to me, “Speak to the Israelites. Tell them, ‘Here is what the Lord and King says. “Are you going to make yourselves ‘unclean’ the way your people of long ago did? Are you also going to want to worship the statues of their evil gods? 31You make yourselves ‘unclean’ by offering sacrifices to other gods. You even sacrifice your children in the fire. You continue to do these things to this day. People of Israel, should I let you ask me for advice? I will not let you do that,” announces the Lord and King. “And that is just as sure as I am alive.
32“ ‘ “You say, ‘We want to be like the other nations. We want to be like all the other people in the world. They serve gods made out of wood and stone.’ But what you have in mind will never happen. 33I will rule over you by reaching out my mighty hand and powerful arm. I will pour my great anger out on you,” announces the Lord and King. “And that is just as sure as I am alive. 34I will bring you back from the nations. I will gather you together from the countries where you have been scattered. I will reach out my mighty hand and powerful arm. I will pour my great anger out on you. 35I will send you among the nations. There I will judge you face to face. It will be as if I were judging you in the desert again. 36Long ago, I judged your people in the desert of Egypt. In the same way, I will judge you,” announces the Lord and King. 37“I will take note of you as you pass under my shepherd’s stick. I will separate those who obey me from those who do not. And I will give the blessings of the covenant to those of you who obey me. 38I will get rid of those among you who turn against me. They refuse to obey me. I will bring them out of the land where they are living. But they will not enter the land of Israel. Then you will know that I am the Lord.
39“ ‘ “People of Israel, the Lord and King says, ‘Go, every one of you! Serve your gods. But later you will listen to me. You will no longer treat my name as if it were not holy. You will not offer sacrifices to other gods anymore. 40People of Israel, you will all serve me,’ announces the Lord and King. ‘You will serve me on my high and holy mountain in Jerusalem. There I will accept you. I will require your offerings and your finest gifts. I want you to bring them along with all your other holy sacrifices. 41I will bring you back from the nations. I will gather you together from the countries where you have been scattered. Then I will accept you as if you were sweet-smelling incense. I will show that I am holy among you. The nations will see it. 42I will bring you into the land of Israel. Then you will know that I am the Lord. Long ago I raised my hand and made a promise. I promised to give that land to your people of long ago. 43There you will remember your conduct. You will think about everything you did that made you “unclean.” And you will hate yourselves because of all the evil things you have done. 44People of Israel, I will deal with you for the honor of my name. I will not deal with you based on your evil conduct and sinful practices. Then you will know that I am the Lord,’ announces the Lord and King.” ’ ”
Ezekiel Prophesies Against the South
45A message from the Lord came to me. The Lord said, 46“Son of man, turn your attention to Judah in the south. Preach against it. Prophesy against its forests. 47Tell them, ‘Listen to the Lord’s message. The Lord and King says, “I am about to set you on fire. The fire will destroy all your trees. It will burn down green trees and dry trees alike. The blazing flame will not be put out. The faces of everyone from south to north will be burned by it. 48Everyone will see that I started the fire. It will not be put out. I am the Lord.” ’ ”
49Then I said, “Lord and King, people are talking about me. They are saying, ‘Isn’t he just telling stories?’ ”
