Israel, condamnat pentru apostazie
1În al șaptelea an, în luna a cincea, în ziua a zecea a lunii,1 14 august 591 î.Cr.; vezi nota de la 1:1. au venit niște bărbați dintre bătrânii lui Israel1 Vezi nota de la 8:1. ca să‑L întrebe pe Domnul și s‑au așezat înaintea mea.
2Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 3„Fiul omului, vorbește‑le bătrânilor lui Israel și spune‑le că așa vorbește Stăpânul Domn: «Ați venit să Mă întrebați? Viu sunt Eu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi, zice Stăpânul Domn.»
4Vrei să‑i judeci? Vrei să‑i judeci, fiul omului? Atunci fă‑le cunoscute urâciunile părinților lor. 5Să le spui că așa vorbește Stăpânul Domn: «În ziua când l‑am ales pe Israel, Mi‑am ridicat mâna5 Aluzie la jurământul exprimat prin acest gest. pentru sămânța Casei lui Iacov și M‑am făcut cunoscut lor în țara Egiptului. Atunci am ridicat mâna pentru ei, zicând: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’ 6În ziua aceea le‑am jurat că‑i voi scoate din țara Egiptului și că‑i voi duce într‑o țară pe care am căutat‑o pentru ei, o țară unde curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările. 7Le‑am zis: ‘Aruncați‑vă fiecare spurcăciunile dinaintea ochilor și nu vă întinați cu idolii Egiptului, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.’
8Dar ei s‑au răzvrătit împotriva Mea și n‑au vrut să Mă asculte. Niciunul nu și‑a aruncat spurcăciunile dinaintea ochilor lui și nici nu a uitat de idolii Egiptului. Atunci am zis că‑Mi voi revărsa furia peste ei și‑Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor, în mijlocul țării Egiptului. 9Dar am făcut altfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor neamurilor printre care ei se aflau; căci înaintea ochilor lor Mă făcusem cunoscut ca să‑i scot din țara Egiptului. 10Așa că i‑am scos din țara Egiptului și i‑am dus în pustie. 11Le‑am dat hotărârile Mele și le‑am făcut cunoscute rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. 12Le‑am mai dat și Sabatele Mele, ca semn între Mine și ei, ca să se știe că Eu sunt Domnul Care îi sfințește12 Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică)..
13Dar cei din Casa lui Israel s‑au răzvrătit împotriva Mea în pustie. N‑au urmat hotărârile Mele, au respins rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, și au pângărit mult Sabatele Mele. Am zis atunci că‑Mi voi revărsa furia peste ei și‑i voi mistui în pustie. 14Dar nu le‑am făcut astfel de dragul Numelui Meu, pentru ca acesta să nu fie profanat înaintea ochilor neamurilor dinaintea cărora i‑am scos. 15De asemenea, le‑am jurat în pustie că nu‑i voi mai duce în țara pe care le‑am rânduit‑o, în țara în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă dintre toate țările, 16deoarece au respins rânduielile Mele, n‑au urmat hotărârile Mele și au pângărit Sabatele Mele. Căci inimile lor tot după idolii lor s‑au dus. 17Totuși, M‑am uitat cu milă la ei, nu i‑am distrus și nu i‑am făcut să piară în pustie. 18Atunci le‑am zis fiilor lor în pustie: ‘Nu urmați hotărârile părinților voștri, nu păziți judecățile lor și nu vă întinați cu idolii lor. 19Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru! Urmați hotărârile Mele, păziți și împliniți rânduielile Mele 20și sfințiți Sabatele Mele, ca să fie un semn între Mine și voi și să se știe că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!’
21Dar și copiii lor s‑au răzvrătit împotriva Mea. Ei n‑au urmat hotărârile Mele, n‑au păzit rânduielile Mele, pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele, iar Sabatele Mele le‑au pângărit. Atunci am zis că Îmi voi revărsa furia peste ei și‑Mi voi dezlănțui toată mânia împotriva lor în pustie. 22Dar Mi‑am retras mâna de dragul Numelui Meu, ca să nu fie astfel profanat înaintea ochilor neamurilor dinaintea cărora i‑am scos. 23De asemenea, le‑am jurat în pustie că‑i voi împrăștia printre neamuri și‑i voi răspândi prin țările lumii, 24pentru că n‑au împlinit rânduielile Mele, ci au respins hotărârile Mele, au pângărit Sabatele Mele și și‑au ațintit privirile spre idolii părinților lor.
25Mai mult, le‑am dat hotărâri care nu erau bune și judecăți prin care să nu poată trăi. 26I‑am întinat prin darurile lor, când își treceau prin foc întâii născuți, ca să‑i îngrozesc și să știe astfel că Eu sunt Domnul.»
27De aceea, fiul omului, vorbește Casei lui Israel și spune‑le: «Așa vorbește Stăpânul Domn: iată prin ce anume M‑au mai blasfemiat părinții voștri, fiind necredincioși față de Mine. 28Când i‑am dus în țara pe care am jurat că le‑o voi da, ei și‑au aruncat privirile spre fiecare deal înalt, spre fiecare copac stufos și acolo și‑au înjunghiat jertfele, acolo și‑au oferit ofrandele prin care M‑au înfuriat, acolo și‑au pus miresmele plăcute și acolo au turnat darurile de băutură. 29Eu i‑am întrebat: ‘Ce este această înălțime la care vă duceți?’ De aceea, până în ziua de azi se numește Bama29 Bama înseamnă Înălțime..»
Promisiunea restaurării
30Așadar, spune Casei lui Israel: «Așa vorbește Stăpânul Domn: vă veți întina oare la fel ca părinții voștri, prostituându‑vă înaintea spurcăciunilor lor? 31Aducându‑vă darurile și trecându‑vă fiii prin foc, voi continuați până astăzi să vă întinați prin toți idolii voștri. Și Eu să Mă las întrebat de voi, Casă a lui Israel? Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că nu Mă voi lăsa întrebat.
32Voi ziceți: ‘Vrem să fim ca neamurile, asemenea clanurilor celorlalte țări, și să slujim lemnului și pietrei!’ Ceea ce voi aveți însă în minte nu se va întâmpla niciodată! 33Viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că voi domni peste voi cu mână puternică, cu braț întins și revărsându‑Mi furia! 34Vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care sunteți împrăștiați, cu mână puternică, cu braț întins și revărsându‑Mi furia. 35Vă voi duce în pustia popoarelor și acolo Mă voi judeca cu voi față în față. 36Așa cum i‑am judecat pe părinții voștri în pustia țării Egiptului, tot așa vă voi judeca și pe voi, zice Stăpânul Domn. 37Vă voi trece pe sub toiag și vă voi aduce din nou în legământ. 38Îi voi înlătura dintre voi pe cei răzvrătiți și pe cei nesupuși Mie. Îi voi scoate din țara unde au fost străini, dar nu vor intra în țara lui Israel. Atunci veți ști că Eu sunt Domnul.
39Cât despre voi, Casă a lui Israel, așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Duceți‑vă acum și slujiți fiecare idolilor voștri! După aceea însă veți asculta de Mine cu siguranță și nu‑Mi veți mai profana Numele Meu cel sfânt cu darurile și cu idolii voștri! 40Căci pe muntele Meu cel sfânt, pe muntele cel înălțat al lui Israel, zice Stăpânul Domn, acolo Îmi va sluji toată Casa lui Israel, toți cei din țară, iar Eu îi voi primi cu bunăvoință. Acolo voi căuta40 Sau: voi accepta. contribuțiile voastre și cele dintâi roade din darurile voastre, împreună cu toate jertfele voastre sfinte. 41Când vă voi scoate dintre popoare și vă voi aduna din țările în care ați fost împrăștiați, vă voi accepta ca pe o aromă plăcută și Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea ochilor neamurilor41 Vezi 20:1 și Num. 20:12.. 42Și veți ști că Eu sunt Domnul când vă voi aduce în țara lui Israel, în țara pe care am jurat cu mâna ridicată că o voi da părinților voștri. 43Acolo vă veți aminti de căile voastre și de toate faptele prin care v‑ați întinat și vă va fi scârbă de voi înșivă din cauza tuturor relelor pe care le‑ați săvârșit. 44Și veți ști că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere Numele Meu, nu căile voastre cele rele și faptele voastre pervertite, Casă a lui Israel, zice Stăpânul Domn.’»“
Iudeea este condamnată
45Cuvântul Domnului a venit la mine și mi‑a zis:
46– Fiul omului, îndreaptă‑ți fața spre drumul dinspre miazăzi, predică împotriva sudului și profețește împotriva pădurii ținutului Neghevului. 47Spune‑i pădurii Neghevului astfel: „Ascultă Cuvântul Domnului! Așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, voi aprinde în tine un foc, care va mistui orice copac verde și orice copac uscat. Flacăra arzătoare nu va fi stinsă, și totul, din sud până la nord, va fi pârjolit de ea. 48Și orice făptură va vedea că Eu am aprins‑o; ea nu va fi stinsă.»“
49Atunci am zis:
– Ah, Stăpâne Doamne, ei zic despre mine că nu vorbesc decât în pilde!
Otuatefoɔ Israel
1Afe a ɛtɔ so nson no bosome enum no ɛda a ɛtɔ so edu no, Israel mpanimfoɔ no mu bi bɛbisaa Awurade hɔ adeɛ, na wɔtenatenaa mʼanim.
2Na Awurade asɛm baa me nkyɛn sɛ: 3“Onipa ba, kasa kyerɛ Israel mpanimfoɔ no sɛ: ‘Yei ne deɛ Otumfoɔ Awurade seɛ: Moaba sɛ morebɛbisa me nkyɛn adeɛ anaa? Sɛ mete ase yi, meremma mo ɛkwan mma mommisa me nkyɛn mmoa, Otumfoɔ Awurade na ɔseɛ.’
4“Bu wɔn atɛn. Bu wɔn atɛn, onipa ba. Fa wɔn agyanom akyiwadeɛ a wɔyɛeɛ no si wɔn anim 5na ka kyerɛ wɔn sɛ: ‘Yei ne deɛ Otumfoɔ Awurade seɛ: Ɛda a meyii Israel no, memaa me nsa so kaa ntam kyerɛɛ Yakob efie asefoɔ na meyii me ho adi kyerɛɛ wɔn wɔ Misraim. Memaa me nsa so ka kyerɛɛ wɔn sɛ, “Mene Awurade, mo Onyankopɔn.” 6Saa ɛda no, mekaa wɔn ntam sɛ mɛyi wɔn afiri Misraim na mede wɔn aba asase a mahwehwɛ ama wɔn, asase a ɛwoɔ ne nufosuo sene wɔ so, asase nyinaa mu deɛ ɛyɛ papa paa. 7Na meka kyerɛɛ wɔn sɛ, “Mo mu biara nto nsɛsodeɛ tantan a mode mo ani asi soɔ no ntwene na mommfa Misraim ahoni no ngu mo ho fi, mene Awurade, mo Onyankopɔn.”
8“ ‘Nanso wɔyɛɛ dɔm tiaa me na wɔantie me; Wɔantoto nsɛsodeɛ tantan no a wɔde wɔn ani asi soɔ no angu, na wɔannyae ahoni a ɛfiri Misraim no akyiri die. Enti mekaa sɛ mɛhwie mʼabufuhyeɛ agu wɔn so de awie mʼabufuo wɔ wɔn so wɔ Misraim. 9Nanso me din enti, meyɛɛ deɛ ɛmma wɔngu me ho fi wɔ amanaman a wɔtete mu no anim, aman a meyii me ho adi kyerɛɛ Israelfoɔ wɔ mu, de yii wɔn firii Misraim no. 10Enti medii wɔn anim firii Misraim, de wɔn baa ɛserɛ no so. 11Mede me nhyehyɛeɛ maa wɔn na me ma wɔhunuu me mmara, ɛfiri sɛ obiara a ɔdi soɔ no nam so bɛnya nkwa. 12Na mede me home nna maa wɔn sɛ ɛnyɛ nsɛnkyerɛnneɛ wɔ yɛn ntam, sɛdeɛ wɔbɛhunu sɛ me Awurade na meyɛɛ wɔn kronkron.
13“ ‘Nanso, Israelfoɔ tee mʼanim atua wɔ ɛserɛ no so. Wɔanni me nhyehyɛeɛ so, na wɔpoo me mmara no, nanso onipa a ɔbɛdi soɔ no bɛnya nkwa wɔ wɔn mu, na wɔguu me home nna ho fi koraa. Enti mekaa sɛ mɛhwie mʼabufuhyeɛ agu wɔn so na masɛe wɔn wɔ ɛserɛ no so. 14Nanso, me din enti, meyɛɛ deɛ ɛmma ho ɛkwan ma wɔnngu me ho fi wɔ amanaman a meyii wɔn firii so no ani so. 15Afei memaa me nsa so kaa ntam wɔ ɛserɛ no so sɛ meremfa wɔn nkɔ asase a mede ama wɔn no so, asase a ɛwoɔ ne nufosuo sene soɔ, nsase nyinaa mu deɛ ɛyɛ pa ara no, 16ɛfiri sɛ, wɔpoo me mmara, wɔanni mʼahyɛdeɛ so na wɔguu me home nna ho fi, ɛsiane sɛ na wɔn akoma da wɔn ahoni no so. 17Nanso mehunuu wɔn mmɔbɔ, na mansɛe wɔn, na mantɔre wɔn ase wɔ ɛserɛ no so. 18Meka kyerɛɛ wɔn mma wɔ ɛserɛ no so sɛ, “Monnni mo agyanom ahyɛdeɛ ne wɔn mmara so, na mommfa wɔn ahoni ngu mo ho fi. 19Mene Awurade, mo Onyankopɔn; monni mʼahyɛdeɛ so na monhwɛ yie nni me mmara so. 20Monyɛ me home nna kronkron na ɛnyɛ nsɛnkyerɛnneɛ wɔ me ne mo ntam. Afei mobɛhunu sɛ mene Awurade, mo Onyankopɔn no.”
21“ ‘Nanso mma no yɛɛ dɔm tiaa me. Wɔanni mʼahyɛdeɛ so, na wɔanhwɛ anni me mmara so, deɛ onipa di so a ɔbɛnya nkwa no. Wɔguu me home nna ho fi. Enti mekaa sɛ mɛhwie mʼabufuhyeɛ agu wɔn so de awie mʼabufuo a ɛtia wɔn wɔ ɛserɛ no so. 22Nanso metwentwɛn so, na me din enti, meyɛɛ deɛ amma ɛho ngu fi wɔ aman a meyii wɔn firii so no ani so. 23Memaa me nsa so kaa ntam wɔ ɛserɛ no so sɛ mɛhwete wɔn wɔ amanaman no so na mabɔ wɔn apansam wɔ nsase no so, 24ɛfiri sɛ, wɔanni me mmara so, na mmom wɔpoo mʼahyɛdeɛ guu me home nna ho fi, na wɔn ani kɔdii wɔn agyanom ahoni akyi. 25Bio, mede wɔn hyɛɛ nhyehyɛeɛ a ɛnyɛ, ne mmara a ɛde asotwe mmom na ɛbɛba wɔn so, na ɛnyɛ nkwa; 26memaa ho ɛkwan ma wɔde wɔn ayɛyɛdeɛ a ɛyɛ wɔn abakan bɔɔ afɔdeɛ de guu wɔn ho fi, sɛdeɛ mede ahodwirie bɛhyɛ wɔn ma ama wɔahunu sɛ me ne Awurade.’
27“Enti, onipa ba, kasa kyerɛ Israelfoɔ, ka kyerɛ wɔn sɛ, ‘Deɛ Otumfoɔ Awurade seɛ nie: Na yei mu nso, mo agyanom poo me na wɔnam so kaa abususɛm tiaa me: 28Mede wɔn baa asase a maka ntam sɛ mede bɛma wɔn no so no, wɔbɔɔ afɔdeɛ, yɛɛ afɔrebɔdeɛ maa kokoɔ biara a ɛkorɔn anaa dua biara a ɛso wɔ nhahan de hyɛɛ me abufuo; wɔde nnuhwam maeɛ na wɔhwiee ahwiesa maa wɔn. 29Na mebisaa wɔn sɛ: Ɛhe ne saa sorɔnsorɔmmea a mokɔ hɔ yi?’ ” (Wɔfrɛ hɔ Bama de bɛsi ɛnnɛ.)
Atemmuo Ne Ɔgyeɛ
30“Enti ka kyerɛ Israel efie sɛ: ‘Yei ne deɛ Otumfoɔ Awurade seɛ: Mobɛgu mo ho fi sɛdeɛ mo agyanom yɛeɛ na mo kɔn dɔ wɔn ahoni tantan no anaa? 31Sɛ mode mo ayɛyɛdeɛ a ɛyɛ mo mmammarima bɔ afɔdeɛ wɔ ogya so ma mo ahoni a, ɛnneɛ mokɔ so de mo ahoni nyinaa gu mo ho fi bɛsi ɛnnɛ. Memma mommɛbisa me hɔ adeɛ anaa, Ao Israel efie? Ampa ara, sɛ mete ase yi, Otumfoɔ Awurade asɛm nie, meremma mommmisa me hɔ adeɛ.
32“ ‘Moka sɛ, “Yɛpɛ sɛ yɛyɛ sɛ aman no, te sɛ ewiasefoɔ a wɔsom nnua ne aboɔ no.” Nanso deɛ ɛwɔ mo adwene mu no rensi da. 33Sɛ mete ase yi, Otumfoɔ Awurade asɛm nie, mede nsa a ɛyɛ den, basa a wɔatene mu ne abufuhyeɛ a wɔahwie agu bɛdi mo so. 34Mede mo bɛfiri amanaman no so, na maboaboa mo ano afiri nsase a wɔapete mo wɔ so no; mede nsa a ɛyɛ den ne abasa a wɔatene mu ne abufuhyeɛ a wɔahwie agu na ɛbɛyɛ. 35Mede mo bɛba amanaman no ɛserɛ so, na ɛhɔ na mɛbu mo atɛn animu ne animu. 36Sɛdeɛ mebuu mo agyanom atɛn wɔ Misraim ɛserɛ soɔ no, saa ara na mɛbu mo atɛn, Otumfoɔ Awurade asɛm nie. 37Mɛma moafa mʼabaa no ase na mahunu mo yie na mede mo aba apam no nkyehoma ase. 38Mɛsa mo mu ayi wɔn a wɔyɛ dɔm tia me. Ɛwom sɛ mɛyi wɔn afiri aman a wɔte soɔ no mu, nanso wɔn nan rensi Israel asase so. Afei mobɛhunu sɛ mene Awurade no.
39“ ‘Na mo deɛ, Ao Israel efie, yei ne deɛ Otumfoɔ Awurade seɛ: Mo mu biara nkɔsom nʼahoni! Nanso, akyiri no, mobɛtie me na moremfa mo ayɛyɛdeɛ ne ahoni ngu me din kronkron ho fi bio. 40Ɛfiri sɛ, me bɛpɔ kronkron no so, Israel bepɔ a ɛkorɔn no so, Otumfoɔ Awurade na ɔseɛ, ɛhɔ, wɔ asase no so na Israel efie nyinaa bɛsom me, na ɛhɔ na mobɛsɔ mʼani. Ɛhɔ na mɛhia mo afɔrebɔdeɛ ne mo ayɛyɛdeɛ a ɛdi mu no aka mo afɔdeɛ kronkron no nyinaa ho. 41Sɛ meyi mo firi amanaman no mu na meboaboa mo ano firi nsase a wɔbɔɔ mo petee so no a, mobɛsɔ mʼani sɛ krobo a ɛyi hwa, afei mɛda me kronnyɛ adi wɔ mo mu ama amanaman no ahunu. 42Sɛ mede mo ba Israel asase a memaa me nsa so kaa ntam sɛ mede bɛma mo agyanom so a, na mobɛhunu sɛ mene Awurade. 43Ɛhɔ no, mobɛkae mo suban ne nneyɛɛ nyinaa a mode agu mo ho fi, na mo ho bɛyɛ mo nwunu ɛsiane amumuyɛ a moayɛ no nyinaa enti. 44Israel, ɛfata sɛ wɔtwe wʼaso. Nanso mene wo bɛdi no wɔ ɛkwan a ɛbɛhyɛ me din animuonyam so. Wobɛhunu sɛ mene Awurade no, Otumfoɔ Awurade asɛm nie.’ ”
Atemmuo A Ɛtia Anafoɔ Fam
45Awurade asɛm baa me nkyɛn sɛ: 46“Onipa ba, fa wʼani kyerɛ anafoɔ fam, ka asɛm tia anafoɔ fam na hyɛ nkɔm tia kwaeɛ a ɛwɔ anafoɔ fam asase soɔ. 47Ka kyerɛ anafoɔ fam kwaeɛ no sɛ: ‘Tie Awurade asɛm. Yei ne deɛ Otumfoɔ Awurade seɛ: Merebɛto wo mu ogya, na ɛbɛhye nnua a ɛwɔ wo so nyinaa: Deɛ ɛyɛ mono ne deɛ awoɔ. Wɔrennum ogyadɛreɛ no na ɛbɛhye asase no ani nyinaa; ɛfiri anafoɔ fam kɔsi atifi fam. 48Obiara bɛhunu sɛ me Awurade na masɔ ogya no ano; ɛrennum.’ ” 49Afei mekaa sɛ, “Aa Otumfoɔ Awurade! Wɔka fa me ho sɛ, ‘Ɛnyɛ mmɛ na ɔrebu yi anaa?’ ”
