Judecățile lui Dumnezeu sunt îndreptățite
1Au venit la mine câțiva din bătrânii lui Israel1 Vezi nota de la 8:1. și s‑au așezat înaintea mea. 2Atunci Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 3„Fiul omului, oamenii aceștia și‑au înălțat idolii în inimă și și‑au așezat înainte nelegiuirea ca pricină de cădere. Să Mă las Eu oare întrebat de ei? 4De aceea să le vorbești și să le spui: «Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Fiecărui bărbat din Casa lui Israel, care își înalță idolii în inimă și își așază înainte propria nelegiuire ca o pricină de cădere și care se duce totuși la profet, îi voi răspunde Eu Însumi, Domnul, în pofida mulțimii idolilor4 Sau: Domnul, celui ce vine cu mulțimea idolilor. lui. 5Voi face astfel pentru a‑i prinde în chiar inima lor pe cei din Casa lui Israel care s‑au înstrăinat de Mine prin idolii lor.’»
6De aceea spune Casei lui Israel: «Așa vorbește Stăpânul Domn: ‘Pocăiți‑vă și întoarceți‑vă de la idolii voștri! Întoarceți‑vă privirile de la toate urâciunile voastre!
7Eu, Domnul, îi voi răspunde fiecărui bărbat din Casa lui Israel și fiecărui străin care locuiește în Israel, care s‑au despărțit de Mine, și‑au înălțat idolii în inimă și și‑au așezat înainte propria lor nelegiuire ca pricină de cădere, iar apoi au venit la profet ca să‑l întrebe despre Mine. 8Îmi voi întoarce fața împotriva acelui om și‑l voi face un semn și o pildă. Îl voi tăia din poporul Meu și veți ști astfel că Eu sunt Domnul.
9Dacă un profet este amăgit să spună un cuvânt, Eu, Domnul, l‑am amăgit pe profetul acela. Îmi voi întinde mâna împotriva lui și îl voi nimici din poporul Meu, Israel. 10Își vor purta astfel pedeapsa pentru nelegiuirea lor: nelegiuirea celui ce‑l întreabă pe profet va fi la fel cu nelegiuirea profetului însuși. 11În felul acesta Casa lui Israel nu va mai pleca de la Mine ca să rătăcească și nu se va mai întina prin toate fărădelegile ei, ci va fi poporul Meu și Eu voi fi Dumnezeul ei, zice Stăpânul Domn.’»“
12Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 13„Fiul omului, când va păcătui o țară împotriva Mea, fiind necredincioasă, Îmi voi întinde mâna împotriva ei, îi voi zdrobi toiagul pâinii, voi trimite foametea împotriva ei și voi nimici din ea atât oamenii, cât și animalele. 14Chiar dacă ar fi în mijlocul ei acești trei bărbați – Noe, Daniel și Iov – prin dreptatea lor și‑ar putea scăpa numai sufletele lor, zice Stăpânul Domn.
15Sau dacă voi lăsa să treacă prin țară fiare sălbatice care o vor lăsa fără popor, ajungând astfel o pustie prin care nimeni nu va mai putea trece din cauza acestor fiare, 16chiar dacă acești trei bărbați ar fi în mijlocul ei, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că ei nu i‑ar putea scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci s‑ar putea scăpa numai pe ei înșiși, iar țara ar rămâne pustiită.
17Sau dacă voi aduce sabia împotriva acestei țări, dacă voi spune sabiei să străbată țara și voi nimici astfel atât oamenii cât și animalele, 18chiar dacă ar fi în țară acești trei bărbați, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că ei nu i‑ar putea scăpa nici pe fii, nici pe fiice, ci s‑ar putea scăpa numai pe ei înșiși.
19Sau dacă voi trimite molima în țara aceasta și‑Mi voi revărsa furia peste ea prin vărsare de sânge, ca să‑i nimicesc oamenii și animalele, 20chiar dacă Noe, Daniel și Iov ar fi în mijlocul ei, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că ei nu i‑ar putea scăpa nici pe fiu, nici pe fiică, ci, prin dreptatea lor, și‑ar putea scăpa numai sufletele lor.
21Căci așa vorbește Stăpânul Domn: într-adevăr, voi trimite împotriva Ierusalimului cele patru judecăți aspre ale Mele – sabia, foametea, fiarele sălbatice și molima – ca să nimicesc din el atât oamenii, cât și animalele. 22Dar, iată, o rămășiță va fi lăsată în el, fii și fiice care vă vor fi aduse înapoi. Vor veni la voi, iar când le veți vedea calea și faptele, veți fi mângâiați de nenorocirea pe care am adus‑o asupra Ierusalimului, de tot ce am adus asupra lui. 23Când le veți vedea felul de viață și faptele, vă veți consola și veți ști că nu fără motiv am făcut tot ceea ce am făcut împotriva lui, zice Stăpânul Domn.“
Contra la idolatría
1Unos ancianos de Israel vinieron a visitarme y se sentaron frente a mí. 2La palabra del Señor vino a mí y me dijo: 3«Hijo de hombre, estas personas han hecho de su corazón un altar de ídolos y han puesto piedras de tropiezo que los hacen pecar. ¿Cómo voy a permitir que me consulten? 4Por tanto, habla con ellos y adviérteles que así dice el Señor y Dios: “A todo israelita que haya hecho de su corazón un altar de ídolos y que, después de haber colocado a su paso piedras de tropiezo que lo hagan pecar, consulte al profeta, yo el Señor le responderé según la multitud de sus ídolos. 5Así cautivaré el corazón de los israelitas que por causa de todos esos ídolos se hayan alejado de mí”.
6»Por tanto, adviértele al pueblo de Israel que así dice el Señor y Dios: “¡Arrepiéntanse! Apártense de una vez y por todas de su idolatría y de todas sus abominaciones”. 7Yo, el Señor, seré quien responda a todo israelita o extranjero que resida en Israel y que se haya alejado de mí, haya hecho de su corazón un altar de ídolos o haya colocado ante sí piedras de tropiezo que lo hagan pecar y luego haya acudido al profeta para consultarme. 8Me enfrentaré a él; haré de él una señal de escarmiento; lo eliminaré de mi pueblo. Así sabrán que yo soy el Señor.
9»Si un profeta es seducido y pronuncia un mensaje, será porque yo, el Señor, lo he seducido. Así que levantaré mi mano contra él y lo haré pedazos en presencia de mi pueblo. 10Tanto el profeta como quien lo haya consultado cargarán con la misma culpa, 11para que el pueblo de Israel ya no se aparte de mí ni vuelva a mancharse con sus pecados. Entonces ellos serán mi pueblo y yo seré su Dios, afirma el Señor y Dios».
Contra falsas esperanzas
12La palabra del Señor vino a mí y me dijo: 13«Hijo de hombre, si un país peca contra mí y persiste en su infidelidad, yo levantaré mi mano contra él; haré escasear los alimentos y lo sumiré en el hambre; arrasaré a sus habitantes y a sus animales. 14Y si Noé, Daniel14:14 Daniel. Alt. Danel; también en v. 20. y Job vivieran en ese país, solo ellos se salvarían por su justicia. Lo afirmo yo, el Señor y Dios.
15»Y, si por todo el país yo mandara bestias feroces que lo arrasaran y lo convirtieran en desierto desolado, de modo que por temor a las fieras nadie se atreviera a pasar, 16aunque esos tres hombres vivieran allí, tan cierto como que yo vivo, dice el Señor y Dios, ni sus hijos ni sus hijas sobrevivirían. Solo ellos se salvarían y el país quedaría desolado.
17»Y, si yo enviara guerra sobre ese país y dejara que la espada arrasara la tierra y eliminara a sus habitantes y a sus animales, 18y aunque aquellos tres hombres vivieran allí, tan cierto como que yo vivo, dice el Señor y Dios, ni sus hijos ni sus hijas sobrevivirían. Solo ellos se salvarían.
19»Y, si yo enviara plaga a ese país y derramara sobre él mi ira mortal para eliminar a sus habitantes y a sus animales, 20aunque Noé, Daniel y Job vivieran allí, tan cierto como que yo vivo, dice el Señor y Dios, ni sus hijos ni sus hijas sobrevivirían. Solo ellos se salvarían por su justicia.
21»Así dice el Señor y Dios: ¡Peor será cuando mande contra Jerusalén mis cuatro castigos fatales: la espada, el hambre, las bestias feroces y la plaga! Con ellas arrasaré a sus habitantes y a sus animales. 22Sin embargo, quedarán algunos sobrevivientes que serán liberados y harán salir del exilio a sus hijos y a sus hijas. Cuando lleguen adonde están ustedes, y ustedes vean su conducta y sus obras, se consolarán del desastre que envié contra Jerusalén y de todo lo que hice contra ella. 23Ustedes se consolarán cuando vean la conducta y las obras de esa gente; sabrán que lo que hice contra Jerusalén no fue sin razón, afirma el Señor y Dios».
