Reînnoirea legământului
(Deut. 10:1-5)
1Domnul i‑a zis lui Moise: „Cioplește două table de piatră asemenea celor dintâi, căci Eu voi scrie pe ele cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care le‑ai spart. 2Fii gata dis‑de‑dimineață și urcă de dimineață pe muntele Sinai. Să stai acolo înaintea Mea, pe vârful muntelui. 3Să nu urce nimeni cu tine și să nu fie nimeni pe tot muntele. De asemenea, să nu pască nici turme, nici cirezi în fața acelui munte.“
4Moise a cioplit două table de piatră, asemenea celor dintâi, și s‑a urcat pe muntele Sinai dis‑de‑dimineață, așa cum i‑a poruncit Domnul, luând în mână cele două table de piatră. 5Domnul S‑a coborât într‑un nor, a stat cu el acolo și a proclamat Numele de „Domnul“. 6Domnul a trecut prin fața lui și a strigat: „Domnul, Domnul Dumnezeu, este milostiv și plin de har, încet la mânie și plin de îndurare și credincioșie. 7El Își păstrează îndurarea față de mii de generații, iertând fărădelegea, nelegiuirea și păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel vinovat, ci pedepsește nelegiuirea părinților în copii și în copiii copiilor lor până la a treia și a patra generație7 Vezi nota de la 20:5..“
8Moise s‑a plecat repede la pământ și s‑a închinat.
9Apoi a zis:
– Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta9 Lit.: în ochii Tăi., Te rog să mergi Tu, Stăpâne, cu noi. Într-adevăr, poporul acesta are ceafa tare, dar iartă‑ne nelegiuirea și păcatul și ia‑ne ca moștenire.
10El i‑a răspuns:
– Iată, Eu închei un legământ. Voi face minuni în fața întregului tău popor, cum n‑au mai fost înfăptuite în nicio țară și în niciun neam. Tot poporul care este în jurul tău va vedea lucrarea Domnului, căci prin tine voi face lucruri de temut. 11Ia seama la ceea ce‑ți poruncesc azi! Iată, îi voi alunga dinaintea ta pe amoriți, pe canaaniți, pe hitiți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți. 12Ai grijă ca nu cumva să închei legământ cu locuitorii țării în care vei intra, ca să nu fie o cursă pentru tine în mijlocul tău. 13Dimpotrivă, să le dărâmați altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri și să le tăiați așerele13 Ebr.: așerim, simboluri din lemn ale zeiței canaanite Așera sau ale zeiței Aștoret (numită în greacă Astarte), împlântate pe o înălțime, sub un copac umbros, alături de un altar. Sau: stâlpi sacri; crânguri sacre.. 14Căci tu nu trebuie să te închini niciunui alt dumnezeu, fiindcă Domnul, al Cărui Nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos.
15Să nu închei legământ cu locuitorii țării, ca nu cumva, atunci când se vor prostitua înaintea15 Lit.: după. dumnezeilor lor15-16 Este vorba fie de ritualurile care implicau prostituția sacră, foarte răspândită în Canaan, fie de faptul că simpla închinare la idoli este o infidelitate (o prostituție) înaintea lui Dumnezeu. și le vor aduce jertfe, cineva să te invite și pe tine și să mănânci din jertfele lui, 16și ca nu cumva să iei soții dintre fetele lor pentru fiii tăi și astfel, fetele lor, prostituându‑se înaintea dumnezeilor lor, să‑i facă și pe fiii tăi să se prostitueze înaintea acestor dumnezei.
17Să nu‑ți faci dumnezei turnați.
18Să ții Sărbătoarea Azimelor. Șapte zile să mănânci azime, așa cum ți‑am poruncit, la timpul hotărât, în luna Abib18 Vezi nota la 13:4., pentru că în luna Abib ai ieșit din Egipt.
19Primul rod al fiecărui pântec este al Meu. Fiecare mascul din turmele tale, întâii născuți ai vacilor și ai oilor, sunt ai Mei. 20Întâiul născut al măgăriței să‑l răscumperi cu un miel20 Vezi nota la 13:13., iar dacă nu‑l vei răscumpăra, să‑i frângi gâtul20 Vezi nota la 13:13.. Să răscumperi pe toți întâii născuți ai fiilor tăi. Nimeni să nu se înfățișeze înaintea Mea cu mâinile goale.
21Să lucrezi șase zile, iar în a șaptea zi să te odihnești; chiar și în perioada aratului și a secerișului să te odihnești.
22Să ții Sărbătoarea Săptămânilor22 Vezi nota de la 23:16., a primelor roade din secerișul grâului, precum și Sărbătoarea Culesului22 Vezi nota de la 23:16. la sfârșitul anului. 23De trei ori pe an, toți bărbații să se înfățișeze înaintea Stăpânului Domn, Dumnezeul lui Israel. 24Eu voi alunga neamuri dinaintea ta și îți voi lărgi hotarele. Și nimeni nu‑ți va pofti țara când te vei sui să te înfățișezi înaintea Domnului, Dumnezeul tău, de trei ori pe an.
25Să nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, iar jertfa de la Sărbătoarea Paștelui să nu rămână până dimineața.
26Primele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău.
Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale.26 Vezi nota de la 23:19.
27Apoi Domnul i‑a zis lui Moise:
– Scrie‑ți cuvintele acestea, căci pe temeiul acestor cuvinte am încheiat legământ cu tine și cu Israel.
28Moise a stat acolo cu Domnul timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, timp în care n‑a mâncat pâine și n‑a băut apă. El a scris pe table cuvintele legământului, Cele Zece Porunci.
Strălucirea feței lui Moise
29Moise a coborât de pe muntele Sinai. A coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână și nu știa că pielea feței sale strălucea pentru că vorbise cu Dumnezeu. 30Aaron și toți fiii lui Israel s‑au uitat la Moise și iată că pielea feței lui strălucea; și se temeau să se apropie de el. 31Dar Moise i‑a chemat, astfel că Aaron și conducătorii comunității s‑au întors la el, iar Moise le‑a vorbit. 32După aceea, toți fiii lui Israel s‑au apropiat, și el le‑a dat toate poruncile pe care le primise de la Domnul pe muntele Sinai.
33Când Moise a terminat de vorbit cu ei, și‑a așezat un văl pe față. 34Ori de câte ori mergea Moise înaintea Domnului ca să‑I vorbească, își lua vălul de pe față până când ieșea. Iar când ieșea, le spunea fiilor lui Israel ce i s‑a poruncit. 35Fiii lui Israel vedeau că pielea feței lui Moise strălucea. Și Moise își punea din nou vălul pe față, până când intra să vorbească cu Domnul.
De tio buden på nya stentavlor
(5 Mos 10:1-5)
1Herren sa till Mose: ”Hugg ut två nya stentavlor, likadana som de förra. Sedan ska jag på de nya tavlorna på nytt skriva ner samma budord34:1 Se not till 20:1. som på de tavlor du slog sönder. 2Gör dig klar att imorgon bitti komma upp på berget Sinai och möta mig där på toppen av berget. 3Ingen får gå med dig, och ingen får heller vara någonstans på berget. Låt inte heller era får och kor gå och beta i närheten av berget.”
4Mose högg ut två stentavlor, likadana som de första. Tidigt på morgonen steg han sedan upp på berget Sinai som Herren hade befallt honom och han hade tavlorna med sig.
5Då steg Herren ner i molnet och ställde sig nära honom och ropade ut sitt namn Herren34:5 Se not till 3:13. Satsen kan också översättas: Mose ställde sig nära honom och åkallade Herrens namn.. 6Herren gick förbi Mose och ropade: ”Jag är Herren, Herren den nådige och barmhärtige Guden, som inte lätt blir vred men är rik på nåd och trofasthet. 7Han bevisar sin nåd mot tusenden, han förlåter överträdelse, skuld och synd, men låter inte den skyldige slippa straffet utan låter straffet för fädernas skuld drabba barn och barnbarn ända ner till tredje och fjärde generationen.”
8Mose föll då ner och tillbad 9och sa: ”Om du ser med välvilja på mig, Herre, gå då med oss! Detta är ett motspänstigt och envist folk, men förlåt oss vår skuld och synd och ta emot oss som dina egna!”
10Herren sa: ”Jag ska nu ingå ett förbund med er. Jag ska göra sådana under inför ditt folk som aldrig tidigare gjorts någonstans på jorden. Hela Israels folk som du är mitt ibland ska få se den vördnadsframkallande gärning, som jag, Herren, ska utföra med dig. 11Håll allt som jag befaller idag! Då ska jag fördriva amoréerna, kanaanéerna, hettiterna, perisséerna, hivéerna och jevuséerna för dig.
12Var noga med att inte ingå något förbund med dem som bor i landet, så att ni fångas i en fälla. 13Nej, ni ska riva ner deras altaren, slå sönder deras stenstoder, hugga ner deras asherapålar.34:13 Stenstoderna föreställde skaparguden, en manlig fruktbarhetsgud. Asherapålarna var utsnidade träfigurer av fruktbarhetsgudinnan Ashera. 14Du ska inte tillbe någon annan gud än Herren, för han är en svartsjuk Gud.
15Du ska inte sluta förbund med dem som bor i landet, för när de prostituerar34:15 I den kanaaneiska religionen ingick både tempelprostitution och barnoffer. Se 5 Mos 12:31 och 2 Kung 16:3. sig för sina gudar och offrar till dem, kommer de att inbjuda dig och du kommer att äta av offren. 16Om du tar deras döttrar till hustrur åt dina söner, och dessa sedan prostituerar sig för sina gudar, kommer de att förleda dina söner att göra samma sak.
17Gjut inga gudabilder åt dig.
18Fira det osyrade brödets högtid under sju dagar då du äter osyrat bröd, precis som jag har befallt dig. Gör det vid den bestämda tiden i månaden aviv34:18 Se not till 13:4,5., för det var då du lämnade Egypten.
19Allt förstfött av hankön som kommer ur moderlivet ska tillhöra mig, även boskap och får. 20En förstfödd åsnefåle ska lösas med ett lamm, men om du inte vill lösa in den, ska du bryta nacken av den. Dina förstfödda söner måste allesammans lösas in.
Ingen får komma inför mig tomhänt.
21Du ska arbeta sex dagar och vila på den sjunde, det gäller även under sånings- och skördetiden.
22Du ska fira veckohögtiden34:22 Annat namn på pingsten som firades sju veckor efter påsk. i början av veteskörden och bärgningshögtiden34:22 Annat namn på lövhyddefesten. vid årets slut. 23Tre gånger om året ska varje man hos dig komma inför Herren, Herren, Israels Gud. 24Jag ska fördriva folken för dig och utvidga ditt område. Ingen ska stå efter ditt land när du går fram inför Herren, din Gud, tre gånger om året.
25Du får inte offra blod av mitt offer tillsammans med något syrat och ingenting av påskens offer får lämnas kvar till följande morgon. 26Det bästa av den första skörden på din mark ska du ta med dig till Herrens, din Guds, hus.
Koka inte en killing i dess moders mjölk.34:26 Se not till 23:19.”
27Herren sa till Mose: ”Skriv ner dessa befallningar, för i enlighet med dem har jag ingått ett förbund med dig och med Israel.”
28Mose stannade på berget hos Herren i fyrtio dagar och fyrtio nätter, och han varken åt eller drack under den tiden. Han skrev ner förbundet, de tio budorden, på stentavlorna. 29När Mose kom tillbaka ner från berget med förbundstecknet, stentavlorna, visste han inte att hans ansikte strålade av att han talat med Herren. 30När Aron och folket i Israel såg Mose och hur hans ansikte strålade, blev de rädda för att gå nära honom. 31Men Mose ropade till sig Aron och folkets ledare och talade med dem. 32Senare kom alla israeliterna fram och han gav dem de budord som Herren hade gett honom uppe på Sinaiberget. 33När Mose hade slutat tala med dem, hängde han en slöja över sitt ansikte, 34men varje gång han trädde fram inför Herren, tog han av slöjan till dess han gick ut igen. När han kom ut igen, talade han om för israeliterna vad Herren hade befallt 35och israeliterna kunde se hur hans ansikte strålade. Sedan hängde han på sig slöjan igen tills nästa gång han skulle tala med Gud.
