Nouă Traducere În Limba Română

Exodul 15

Cântarea de laudă a lui Moise şi a lui Miriam

1Atunci Moise şi israeliţii au cântat această cântare Domnului:

„Voi cânta Domnului,
    căci Şi-a arătat slava;
i-a năpustit în mare
    pe cal şi pe călăreţ.
Domnul este tăria mea şi cântarea mea,
    El a devenit mântuirea mea;
Acesta este Dumnezeul meu şi Îl voi lăuda,
    este Dumnezeul tatălui meu şi Îl voi înălţa.
Domnul este un războinic;
    Numele Lui este Domnul.
El a aruncat în mare
    carele lui Faraon şi oştirea lui;
căpeteniile lui alese
    s-au înecat în Marea Roşie[a].
Ape adânci i-au acoperit;
    s-au prăbuşit în adânc ca o piatră.
Dreapta Ta, Doamne,
    este măreaţă în putere,
dreapta Ta, Doamne,
    i-a zdrobit pe duşmani.
Cu măreţia majestăţii Tale
    Ţi-ai doborât vrăjmaşii,
Ţi-ai dezlănţuit mânia
    care i-a mistuit ca pe o mirişte.
La suflarea nărilor Tale
    apele s-au adunat,
puhoaiele de ape s-au ridicat ca un zid,
    adâncurile s-au închegat în inima mării.
Vrăjmaşul îşi zicea:
    «Îi voi urmări, îi voi ajunge din urmă.
Voi împărţi prada;
    îmi voi împlini dorinţa cu privire la ei.
Îmi voi scoate sabia
    şi mâna mea va pune stăpânire pe ei.»
10 Însă când Tu ai suflat cu suflarea Ta,
    marea i-a acoperit;
s-au afundat ca plumbul
    în apele măreţe.
11 Care dintre zei este ca Tine, Doamne?
    Cine este ca Tine,
        glorios în sfinţenie, temut în splendoare şi înfăptuitor de minuni?
12 Ţi-ai întins mâna dreaptă
    şi pământul i-a înghiţit.

13 Prin îndurarea[b] Ta Ţi-ai condus poporul
    pe care l-ai răscumpărat;
prin puterea Ta l-ai călăuzit
    spre Locuinţa Ta cea sfântă[c].
14 Popoarele vor începe să tremure când vor auzi;
    îi va cuprinde groaza pe locuitorii Filistiei.
15 Căpeteniile Edomului se vor teme;
    un tremur îi va cuprinde pe conducătorii Moabului.
Toţi locuitorii Canaanului se vor topi de spaimă;
16     teroarea şi groaza vor cădea peste ei;
din pricina măreţiei braţului Tău,
    vor amuţi ca o piatră,
până va trece poporul Tău, Doamne,
    până va trece poporul pe care l-ai câştigat[d].

17 Tu îl vei aduce şi-l vei sădi
    pe muntele moştenirii Tale,
în locul pe care Tu, Doamne, Ţi l-ai pregătit ca locuinţă,
    lăcaşul pe care mâinile Tale, Stăpâne, l-au întemeiat.
18 Domnul va domni
    în veci de veci!“

19 Când caii, carele şi călăreţii[e] lui Faraon au intrat în mare, Domnul a adus înapoi apele mării peste ei; israeliţii însă au mers prin mare ca pe pământ uscat.

20 Apoi Miriam, profetesa, sora lui Aaron, a luat o tamburină în mână şi toate femeile au ieşit după ea având tamburine în mâini şi dansând. 21 Miriam le cânta:

„Cântaţi Domnului,
    căci Şi-a arătat slava;
i-a năpustit în mare
    pe cal şi pe călăreţ.“

Apele de la Mara şi Elim

22 După aceea, Moise l-a luat pe Israel de lângă Marea Roşie şi au intrat împreună în pustia Şur. Au mers trei zile prin pustie, fără să găsească apă. 23 Au ajuns într-un loc unde, deşi era apă, n-au putut să o bea pentru că era amară, motiv pentru care au numit locul acela Mara[f]. 24 Poporul a cârtit împotriva lui Moise, zicând: „Ce vom bea?“ 25 El a strigat către Domnul şi Domnul i-a arătat o bucată de lemn; Moise a aruncat lemnul în apă şi apa s-a făcut dulce. Acolo le-a dat Domnul legi şi porunci şi i-a pus la încercare. 26 El le-a zis: „Dacă veţi asculta cu atenţie glasul Domnului, Dumnezeul vostru, dacă veţi face ce este drept înaintea Lui, dacă veţi lua aminte la poruncile Lui şi veţi păzi toate legile Lui, nu voi aduce peste voi nici una din bolile pe care le-am adus peste egipteni. Căci Eu sunt Domnul Care vă vindecă.“ 27 În cele din urmă au ajuns la Elim, unde se găseau douăsprezece izvoare şi şaptezeci de palmieri; ei şi-au aşezat tabăra lângă apă.

Notas al pie

  1. Exodul 15:4 Vezi nota de la 10:19; şi în v. 22
  2. Exodul 15:13 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  3. Exodul 15:13 Se poate referi fie la Sinai, fie la Şilo (Ier. 7:12), dar cel mai probabil la Sion sau la ţara promisă în general (vezi v. 17)
  4. Exodul 15:16 Sau: l-ai creat, agonisit, cumpărat.
  5. Exodul 15:19 Sau: conducătorii carelor
  6. Exodul 15:23 Mara înseamnă Amar

Het Boek

Exodus 15

Het lied van Mozes

1Mozes en de andere Israëlieten zongen toen dit lied voor de Here:

‘Ik wil een lied voor de Here zingen, want Hij heeft een machtige overwinning behaald. De ruiters en de paarden wierp Hij in de zee.
De Here geeft mij kracht en een reden om te zingen. Hij heeft mij laten overwinnen. Hij is mijn God en ik zal Hem prijzen, Hij is mijn vaders God en ik zal Hem verheerlijken.
De Here is een oorlogsheld, zijn naam is Here.
De wagens en het leger van de farao liet Hij in de zee vergaan, de beroemde strijders verdronken.
Golven bedekten hen, terwijl zij als een steen naar de bodem zonken.
Uw rechterhand, Here, heeft een enorme kracht, uw rechterhand vernietigde onze vijand.
In uw majesteit vaagde U allen weg die tegen U durfden op te staan, uw toorn was als een vuur dat stro verbrandt.
De adem van uw neus stuwde wateren op en zij rezen op als muren langs ons pad. Het woelige water kwam midden in zee tot stilstand.
De vijand zei: “Ik achtervolg hen, versla hen en grijp de buit. Ik sla hen uiteen en dood hen met mijn zwaard.”
10 U blies met uw adem en de zee bedekte hen, zij zonken als lood in de machtige wateren.
11 Wie onder de goden is gelijk aan de Here, wie is zo heerlijk en heilig als U, bewonderenswaardig in roemrijke daden, niet te volgen in wonderlijk doen en laten?
12 U stak uw hand uit en de aarde slokte hen op.
13 In uw liefdevolle goedheid leidde U het verloste volk met uw kracht naar het heilige land.
14 Andere volken hoorden het en zij beefden van schrik, de angst sloeg de bewoners van Filistea om het hart.
15 Edoms stamhoofden schrokken, de machtigen van Moab huiverden van schrik, de bewoners van Kanaän sidderden.
16 Ontzetting en schrik overviel hen, zij versteenden, terwijl wij ongehinderd door hun land trokken. Wij—het volk dat U Zich hebt verworven—trokken veilig verder.
17 U brengt hen binnen en plant hen op de berg die U hebt beloofd, de plaats waar U thuis bent, Here, het heiligdom dat U hebt gesticht.
18 De Here zal voor altijd en eeuwig regeren.’

19 De paarden, ruiters en wagens van de farao achtervolgden ons door de zee, maar de Here liet de muren van water op hen vallen, terwijl het volk Israël over het droge pad ging.

20 Toen pakte de profetes Mirjam, de zuster van Aäron, haar tamboerijn en ging de andere vrouwen voor in een vrolijke reidans.

21 Mirjam zong dit lied:

‘Ik zing een lied voor de Here, want Hij heeft een machtige overwinning behaald, de ruiters en de paarden stortte Hij in zee.’

22 Toen liet Mozes de Israëlieten bij de Rietzee opbreken en zij trokken verder naar de woestijn Sur. Drie dagen lang trokken zij door die woestijn zonder water te vinden. 23 Zij kwamen aan in Mara, maar konden het water daar niet drinken omdat het bitter was. Daarom noemden zij die plaats ook Mara (Bitter). 24 Het volk keerde zich als één man tegen Mozes en zei: ‘Waar halen wij nu water vandaan?’ 25 Mozes vroeg hulp aan de Here en de Here wees hem een stuk hout aan, Mozes wierp het in het water en het werd zoet. Daar bij Mara legde de Here een aantal regels aan het volk op om te zien hoever hun toewijding ging. Hij zei: 26 ‘Als u naar de stem van de Here, uw God, luistert, Hem gehoorzaamt en doet wat recht is in zijn ogen, zal Ik u niet laten lijden onder de straffen die Ik de Egyptenaren heb gegeven. Want Ik, de Here, ben uw Heelmeester.’

27 Daarna kwamen zij in Elim, een plaats met twaalf waterbronnen en zeventig palmbomen. Daar sloegen zij hun kamp op bij het water.