1De aceea, lăsând învățătura începătoare despre Cristos, să ne îndreptăm spre maturitate1 Sau: spre desăvârșire., fără să mai punem din nou temelia pocăinței de faptele moarte și a credinței în Dumnezeu, 2a învățăturii despre ritualurile de spălare2 Termenul grecesc baptismon este la plural și se referă la toate ritualurile de spălare/curățire, nu numai la botezul creștin. Existau șase tipuri de „botez“ prin care credinciosul putea trece: (1) ritualurile de spălare/curățire evreiești, la care credinciosul putea participa dacă oferea dovada credinței și a ascultării de poruncile lui Dumnezeu; (2) botezul practicat de Ioan Botezătorul (F.A. 19:4), un botez al pocăinței și al pregătirii pentru venirea lui Mesia; acesta era un botez care făcea tranziția de la Vechiul Legământ la Noul Legământ; (3) botezul în apă practicat de Isus (In. 4:1), o continuare a lucrării lui Ioan, un botez care făcea tranziția spre identificarea credinciosului cu Isus ca Mesia; (4) botezul creștin, practicat doar după moartea și învierea lui Isus; acest botez este un simbol al identificării cu Isus în moartea Sa, fiind văzut de Pavel ca loc de înmormântare a modului de viață păcătos din trecut (Rom. 6:4); (5) botezul cu Duhul Sfânt (Mt. 3:11), simbolizând identificarea cu Isus în viața Sa; acest botez îi împuternicește pe credincioșii umpluți cu Duhul Sfânt să‑L mărturisească și să‑L reprezinte pe Isus prin modul lor de viață. În F.A. se poate observa strânsa legătură dintre botezul creștin și botezul cu Duhul Sfânt (F.A. 8:12-18; 9:17-18; 10:44-48; 19:1-6); (6) botezul cu foc (Mt. 3:11)., a punerii mâinilor, a învierii celor morți și a judecății veșnice. 3Și vom face aceasta dacă va îngădui Dumnezeu.
4Căci este imposibil pentru cei ce odinioară au fost luminați, au gustat darul ceresc, au fost făcuți părtași ai Duhului Sfânt 5și au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile5 Gr.: dynamis, care poate însemna și minuni. veacului care vine, 6dar care apoi au căzut, este imposibil să fie înnoiți iarăși spre pocăință, întrucât ei Îl răstignesc din nou pentru ei pe Fiul lui Dumnezeu și‑L dau la batjocură. 7Când pământul absoarbe ploaia care deseori cade pe el și dă iarbă folositoare celor prin care este cultivat, el primește binecuvântarea de la Dumnezeu. 8Dacă însă dă spini și ciulini, atunci este nefolositor și este aproape să fie blestemat; sfârșitul lui este în ardere.
9Chiar dacă vorbim astfel, preaiubiților, totuși, în ce vă privește, suntem convinși că sunteți în stare de lucruri mai bune și care însoțesc mântuirea. 10Căci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite lucrarea voastră și dragostea pe care ați arătat‑o pentru Numele Lui, prin faptul că i‑ați slujit și‑i slujiți pe sfinți. 11Însă ne dorim mult ca fiecare dintre voi să arate aceeași râvnă, ca să aibă siguranța deplină a speranței până la sfârșit, 12astfel încât să nu deveniți leneși, ci urmași12 Lit.: imitatori. ai celor ce, prin credință și îndelungă răbdare, moștenesc promisiunile.
Garanția promisiunii lui Dumnezeu
13Când Dumnezeu i‑a făcut o promisiune lui Avraam, pentru că nu avea pe nimeni mai mare pe care să jure, a jurat pe Sine Însuși, 14zicând: „Te voi binecuvânta cu adevărat și‑ți voi înmulți foarte mult sămânța14 Vezi Gen. 22:17..“ 15Și astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, Avraam a obținut promisiunea.
16Într-adevăr, oamenii jură pe cineva mai mare decât ei, iar jurământul pentru confirmare este sfârșitul oricărei dispute între ei. 17În același fel, când Dumnezeu a vrut să le arate mai limpede moștenitorilor promisiunii caracterul neschimbător al planului Său, El a garantat acest lucru printr‑un jurământ, 18pentru ca, prin două lucruri neschimbătoare, cu privire la care este imposibil ca Dumnezeu să mintă, să avem o puternică încurajare noi, cei care am fugit să ne ținem strâns de speranța pusă înainte. 19Avem această speranță ca pe o ancoră a sufletului, sigură și fermă, și care pătrunde dincolo de draperie19 Gr.: katapetasma, draperia care despărțea Locul Sfânt de Locul Preasfânt [peste tot în carte]., 20acolo unde predecesorul nostru, Isus, a intrat pentru noi. El a devenit Mare Preot în veci, după felul lui Melchisedek.
6
1ですから、キリストについての初歩の教えをいつまでも卒業できずに、堂々巡りをするのはやめましょう。もっと理解力を高め、成熟を目指して進みましょう。行いによって救われようとするまちがいや、神を信じる信仰の必要性などを、これ以上聞くには及びません。 2バプテスマ（洗礼）、聖霊を受けること、死者の復活、永遠のさばきについても、これ以上教えられる必要はないでしょう。 3主のお許しがあるなら、次の段階に進もうではありませんか。
取り返しのつかない裏切り
4-6あなたがたが、いったん福音（イエス・キリストによる救いの知らせ）の光に浴し、天からの恵みを味わい、聖霊をいただく特権を与えられ、また、神のすばらしいことばと来るべき世界の力を知った上で、なお神に背を向けるとしたら、もう主に立ち返ることはできません。それは、神のひとり子をもう一度十字架につけ、人前でさらしものにすることだからです。そんな人は、もはや悔い改めようがありません。
7十分に雨を吸い込んでよく潤った畑が、農夫に大豊作をもたらしたとしたら、その畑は神の祝福をむだにしなかったことになります。 8しかし、いばらやあざみばかりを生えさせるなら、その畑は役立たずとして焼き払われてしまいます。
9愛する皆さん。私の言ったことすべてが、あなたがたに当てはまるわけではないでしょう。私は、あなたがたがキリストの救いにふさわしい実を結んでいるものと確信しています。 10神は、決して不公平な方ではありません。あなたがたが神のために熱心に働いてきたことや、同胞にずっと援助の手を差し伸べてきた愛をお忘れにはなっていません。
11私たちは、あなたがたがこの世にあるかぎり人を愛し続けて、十分な報いを受けることができるようにと願っています。 12最後まで希望を持ち続けるなら、信仰生活が怠惰に流れたり、無関心に陥ったりすることはありません。信仰と忍耐によって、神の約束なさったものを受け継ぐ人たちにならう者となってください。
確かな神の約束
13アブラハムに与えられた約束を覚えていますか。神は、自分以上にすぐれた存在はありえないので、ご自分の名を指して誓われました。 14幾度もアブラハムを祝福し、多くの子孫を与え、偉大な国民の父とすると言われたのです。 15そこでアブラハムは、その約束を忍耐して待ち望み、ついに約束のものを手にしました。
16人は何かを約束する時、それを必ず実行する意志と、万一破った時にはどんな罰をも受ける覚悟を示すために、自分よりもすぐれた者の名にかけて誓います。いったん誓ってしまえば、もうだれも、何も言うことはできません。 17そういうわけで、神からの助けを約束された人たちがその約束の絶対的な確かさを知り、神の計画が変わらないことを確信するために、神も誓いによって約束の確かさを保証されたのです。
18神は、約束と誓いの両方を与えてくださいました。神は偽りを言われることがありません。そのため、救いを求めて神のもとに逃れて来る人たちは、確かな保証をいただいて、新たな勇気を奮い起こすことができます。そして、神の救いの約束を、少しの疑いもなく確信できるのです。 19自分は必ず救われるという確かな望みは、私たちのたましいにとって、信頼できる不動の錨です。この望みこそ、神聖な幕の内側（天にある神の住まい）におられる神と私たちを結び合わせるものです。 20キリストは、私たちに先立ってそこに入られました。そこで、メルキゼデクの位を持つ大祭司として、私たちのためにとりなしていてくださるのです。
