Prin credință
1Și credința este o convingere cu privire la lucrurile în care sperăm, o siguranță cu privire la lucrurile care nu se văd. 2Căci prin aceasta bătrânii2 Termenul se referă la înaintașii noștri în credință. Verbul este folosit la diateza pasivă (au fost mărturisiți), exprimând ideea că, prin credință, patriarhii și înaintașii noștri au primit o bună mărturie sau au devenit ei o bună mărturie. Vezi și v. 39. au primit o bună mărturie.
3Prin credință înțelegem că veacurile au fost așezate prin Cuvântul lui Dumnezeu, așa încât ceea ce se vede n‑a fost făcut din lucruri care sunt vizibile.
4Prin credință I‑a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună4 Lit.: mai mare. decât a lui Cain. Prin aceasta a primit mărturia că este drept, deoarece Dumnezeu a mărturisit despre darurile lui. Și, deși mort, prin credința sa încă vorbește.
5Prin credință a fost mutat Enoh, ca să nu vadă moartea. Și n‑a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu l‑a mutat. Căci înainte de mutarea lui a primit mărturia că Îi era plăcut lui Dumnezeu. 6Și fără credință este imposibil să‑I fim plăcuți, pentru că oricine se apropie de El trebuie să creadă că El este și că îi răsplătește pe cei ce‑L caută.
7Prin credință Noe, fiind avertizat cu privire la lucruri care încă nu se vedeau, a pregătit plin de reverență o arcă pentru a‑și salva familia. Prin aceasta a condamnat el lumea și a devenit un moștenitor al dreptății care vine prin credință.
8Prin credință a ascultat Avraam când a fost chemat să iasă spre un loc pe care urma să‑l primească drept moștenire și a ieșit fără să știe unde se duce. 9Prin credință s‑a așezat el în țara promisiunii, ca într‑o țară străină, locuind în corturi cu Isaac și Iacov, moștenitori împreună cu el ai aceleiași promisiuni. 10Căci el aștepta cetatea care are temelii, al cărei arhitect și constructor este Dumnezeu. 11Prin credință a primit el putere pentru a întemeia o sămânță11, 18 Vezi nota de la 2:16. – chiar dacă Sara însăși era stearpă și trecută de vârsta maturității – deoarece L‑a considerat credincios11 Sau: Prin credință și Sara însăși, stearpă fiind, a primit putere pentru a concepe o sămânță, chiar trecută de vârsta maturității, deoarece ea L‑a considerat credincios. pe Cel Ce a promis. 12De aceea, dintr-unul singur – și acesta aproape mort – s‑au născut urmași atât de numeroși ca stelele cerului și fără număr ca nisipul de pe țărmul mării.
13În credință au murit toți aceștia, însă fără să primească lucrurile promise, ci doar le‑au văzut de departe, le‑au salutat și au mărturisit că sunt străini și peregrini pe pământ. 14Cei care vorbesc în acest fel arată că sunt în căutarea unei patrii. 15Dacă ei s‑ar fi gândit la țara din care au plecat, ar fi avut vreme să se întoarcă în ea, 16însă ei tânjeau după o țară mai bună, adică una cerească. De aceea, lui Dumnezeu nu‑I este rușine să fie numit Dumnezeul lor, pentru că El a pregătit o cetate pentru ei.
17Prin credință l‑a adus Avraam pe Isaac, atunci când a fost pus la încercare. El, cel care a primit promisiunile, era gata să‑l aducă jertfă pe singurul său fiu, 18el, căruia i se spusese: „Prin Isaac își va primi numele sămânța ta.“18 Vezi Gen. 21:12. 19Căci se gândea că Dumnezeu poate să‑l scoale chiar și dintre cei morți și, în pildă19 Sau: în mod figurativ. vorbind, de acolo l‑a primit înapoi.
20Prin credință i‑a binecuvântat Isaac pe Iacov și pe Esau cu privire la lucrurile viitoare.
21Prin credință i‑a binecuvântat Iacov, când era pe moarte, pe fiecare dintre fiii lui Iosif și s‑a închinat sprijinindu‑se pe vârful toiagului său.21 Conform Gen. 47:31 în versiunea LXX. În TM, același verset este redat: s‑a închinat pe căpătâiul patului său. În scrierea ebraică veche, care nu era vocalizată, termenul pentru pat, m(i)tt(a)h, se scria la fel cu cel pentru toiag, m(a)tt(e)h. Prin urmare, termenul ebraic a putut fi înțeles atât ca pat, cât și ca toiag.
22Prin credință a amintit Iosif, când era pe moarte, de exodul fiilor lui Israel și a dat porunci cu privire la oasele sale.
23Prin credință a fost ascuns Moise de către părinții săi timp de trei luni, după ce s‑a născut – pentru că au văzut că era un copilaș frumos și nu s‑au temut de porunca împăratului.
24Prin credință a refuzat Moise, când s‑a făcut mare, să fie numit „fiul fiicei lui Faraon“, 25alegând mai degrabă să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu, decât să se bucure de plăcerea trecătoare a păcatului. 26El a considerat disprețul suferit pentru Cristos ca fiind o bogăție mai mare decât comorile Egiptului, pentru că privea țintă la răsplată. 27Prin credință a ieșit din Egipt, fără să se teamă de furia regelui. Căci el a stat neclintit, ca și când L‑ar fi văzut27 Sau: neclintit, pentru că L‑a văzut. pe Cel Ce este nevăzut. 28Prin credință a celebrat Paștele și stropirea cu sânge, pentru ca Nimicitorul să nu‑i omoare pe întâii lor născuți.
29Prin credință a trecut poporul prin Marea Roșie29 Textul ebraic la care face referire versetul conține: Yam Suf (lit.: Marea Trestiilor sau, mai probabil, Marea Algelor). Denumirea de Marea Roșie a fost introdusă în traducerile moderne prin LXX și Vulgata. În VT însă, sintagma ebraică denumea actualul Golf Aqaba, la sud de Elat. Chiar și astăzi Golful Aqaba este numit de localnici Yam Suf. Vezi 1 Regi 9:26. ca pe uscat. Când au încercat însă și egiptenii lucrul acesta, s‑au înecat.
30Prin credință au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost înconjurate șapte zile.
31Prin credință n‑a pierit prostituata Rahab împreună cu cei neascultători, pentru că i‑a primit cu pace pe cercetași.
32Și ce‑aș mai putea spune? Căci n‑aș avea destul timp să vorbesc despre Ghedeon, Barak, Samson, Iefta, David, Samuel și despre profeți. 33Prin credință au cucerit ei regate, au înfăptuit dreptate, au obținut promisiunile, au închis gurile leilor, 34au stins puterea focului, au scăpat de tăișul sabiei, au fost întăriți în neputință,34 Sau: tăișul sabiei, au fost vindecați de boală. au devenit tari în război, au pus pe fugă oștile străine; 35femeile și‑au primit morții înviați; alții au fost torturați și au refuzat să fie eliberați, ca să obțină o înviere mai bună, 36alții au îndurat batjocuri și biciuiri, și chiar lanțuri și închisoare, 37au fost omorâți cu pietre, au fost tăiați în două cu fierăstrăul, au fost încercați, au murit uciși de sabie, au umblat îmbrăcați în piei de oi și în piei de capre; nevoiași, în necaz, chinuiți, 38ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit prin pustiuri și prin munți, prin peșteri și prin gropile pământului.
39Toți aceștia au primit o bună mărturie39 Acest verset este corelativ cu v. 2. Structura este aceeași: ei, bătrânii, au fost mărturisiți, au primit o bună mărturie prin credință. pentru credința lor, însă n‑au primit ceea ce a fost promis, 40întrucât Dumnezeu a ales dinainte ceva mai bun pentru noi, ca să nu fie ei făcuți desăvârșiți fără noi.
11
信仰のすばらしさ
1信仰とはいったい何でしょう。それは、望んでいることが必ずかなえられるという確信です。また、何が起こるかわからない先にも、その望んでいることが必ず待っていると信じて疑わないことです。 2神を信じた昔の人たちは、この信仰によって賞賛されました。 3信仰によって私たちは、この世界が神のことばによって造られ、しかも、それらが無から創造されたことを知るのです。
4アベルが神の命令に従い、カインよりはるかに神に喜ばれる供え物をささげたのは、信仰があったからです。アベルの供え物が喜ばれたのは、神が彼の義（正しさ）を受け入れてくださったことの証明です。アベルははるか昔に死にましたが、今なお彼の信仰は大切なことを語っています。 5エノクも神に信頼したので、神は彼に死を経験させず、天に引き上げてくださいました。神が連れ去られたので、彼は突然、姿を消したのです。神は、ご自分がどんなにエノクのことを喜んでいるか、前々から告げておられました。 6信仰がなければ、神に喜ばれることはできません。神のもとに来ようとする人はだれでも、神の存在と、熱心に神を求めれば神は必ず報いてくださることを、信じなければなりません。 7ノアも、神を信じた人です。神から警告を受けた時、洪水のきざしなど何一つなかったにもかかわらず、彼はそのことばを信じました。そして、すぐに箱舟の建造に取りかかり、家族を洪水から救いました。神を信じたノアの態度は、当時の人たちの罪や不信仰と比べて、ひときわ輝いています。この信仰のゆえに、ノアは神に受け入れられたのです。
8アブラハムも、神を信じました。神に、生まれ故郷を離れて新しく与える地に向かうようにと指示された時、彼はそのことばに従い、行く先も知らずに出て行ったのです。 9そして、約束の地カナンに入ったあとも、外国からの旅行者のように天幕（テント）生活を送りました。神から同じ約束を受けた息子のイサクと孫のヤコブも、その地で同様に天幕生活を送りました。 10アブラハムがこうした生活に耐えられたのは、揺るがない土台に建つ天の都に、神が必ず連れて行ってくださると確信し、待ち望んでいたからです。その天の都を設計し、建設されたのは神ご自身です。 11アブラハムの妻サラも、信仰によって、すでに子を産む年齢を過ぎていたにもかかわらず、母親になることができました。神の約束は必ず実現すると信じたからです。 12このようにして、年を取って全く希望がないと思われていたアブラハムから、天の星や海辺の砂のように、数えきれないほどの子孫が生まれたのです。
13信仰に生きたこの人たちは、神に約束されたものを手にしてから死んだのではありません。しかし彼らは、約束のものが待っているのを望み見て、心から喜びました。この地上がほんとうの故郷ではなく、自分がほんのつかの間、滞在する旅人にすぎないことを自覚していたのです。 14そう認めた時、彼らは心から、天にある故郷を慕い求めました。 15もし彼らに、この世の魅力ある生活に戻る気があったなら、いつでも戻れました。 16しかし彼らは、それには目もくれず、神が用意された天の都を一心に見つめていました。それで神は、彼らの神と呼ばれることを誇りとなさったのです。
17神がアブラハムの信仰を試された時にも、アブラハムは最後まで神とその約束とを信じました。彼はひとり息子のイサクを神にささげ、祭壇の上で殺そうとまでしました。 18「イサクを通して一つの国民となる子孫を与える」という神の約束があったにもかかわらず、彼は少しもためらいませんでした。 19たとえわが子が死んでも、神はもう一度生き返らせてくださると信じていたのです。まさに、そのとおりのことが起こりました。イサクは確かに死ぬ運命にあったのに、生きたまま、再びアブラハムの手に戻されたのです。
20イサクが二人の息子ヤコブとエサウに、神が将来、必ず祝福を与えてくださると確信したのも、信仰によるものでした。 21年老いて、死を目前にしたヤコブは、信仰によって、杖にすがりながら、神に祈りをささげました。そして息子ヨセフの二人の子を、一人一人祝福しました。 22また、死期が迫ったヨセフは、信仰によって、神がイスラエルの子孫をエジプトから脱出させてくださることを語り、自分の骨を携えて行くよう約束させました。
23モーセの両親の行為も信仰によるものでした。すぐれた子どもが授けられたことを知った彼らは、神がエジプト王の手から、その子を救い出してくださると信じました。それで、子どもを殺せという王の命令にもひるまず、その子を三か月のあいだ隠しておいたのです。 24-25信仰によって、モーセは成人した時、王子として扱われることを拒みました。むなしい罪の快楽にふけるよりは、神の民と共に苦しむ道を選んだのです。 26彼はエジプト全土の宝をわがものにすることよりも、やがて来ると約束されていたキリスト（ギリシャ語で、救い主）のために苦しむほうが、はるかにすぐれていると考えました。その目は、神からの大きな報いに注がれていたのです。 27神を信じていた彼は、王の怒りを恐れず、エジプトの地をあとにしました。わき目もふらず、まるで、いっしょに歩まれる神の姿を見ているかのように前進しました。 28信仰によって、モーセは神の指示どおり、小羊の血を家々の門柱に注ぎかけました。こうして、イスラエルの家々の長子（長男）は、神から遣わされた恐ろしい死の使いから守られました。しかしエジプト人の長子は、この死の使いによって全滅したのです。 29イスラエル人は神を信じて、まるでかわいた陸地を歩むように、まっすぐ紅海を渡りました。しかし追跡して来たエジプト人は、同じように渡ろうとして、一人残らずおぼれ死んだのです。
30信仰によって、イスラエルの民が、神の命令どおり七日間エリコの町の城壁を回ると、城壁はくずれ落ちました。 31売春婦ラハブは、神とその力とを信じていたので、イスラエルの偵察隊を自分の家にかくまいました。その信仰によって、彼女は、神への服従を拒んだエリコの住民が滅ぼされた時に救い出されたのです。
より良い報いを得るために
32これ以上、何をつけ加える必要があるでしょう。ギデオン、バラク、サムソン、エフタ、またダビデ、サムエル、そのほか多くの預言者の信仰について話し始めたら、いくら時間があっても足りません。 33彼らは信仰によって、戦いに勝ち、国々を征服し、正義を行い、神が約束されたものを受け取ることができました。ライオンの穴に投げ込まれても危害を受けず、 34燃えさかる炉に投げ込まれても、やけど一つしませんでした。ある者は、危うく切り殺されるところを救われました。ある者は病弱の身であったのに、健康な体に変えられました。ある者は戦いでめざましい力を与えられ、攻め寄せる敵の軍隊をことごとく退け、大勝利を収めました。 35信仰によって、愛する者を死者の中から生き返らせていただいた女たちもいました。
また、さらにすばらしいいのちに復活するために、釈放など願わず、むち打ちや死刑に甘んじた者たちもいました。彼らは神を捨てて自由の身となるより、むしろ死を望んだのです。 36またある者たちは、あざけられ、むち打たれ、さらに鎖につながれ、投獄されました。 37-38石を投げつけられ、のこぎりで引かれて死んだ者もいました。また、羊ややぎの皮を着て荒野や山をさまよい、ほら穴に隠れた者もいます。彼らは飢えと病気に悩まされ、苦しめられ、ひどい仕打ちを受けました。それは彼らが正しい生き方を追求したからです。 39彼らの信仰は神から賞賛されるほどでしたが、だれ一人、神が約束されたものを全部、手に入れたわけではありません。 40彼らが待ち望んでいたのは、もっとすぐれた報いであり、神もやがてそれをお与えになるつもりでした。それは、私たちのために用意されている報いと同じです。
