Dezvăluirea conspirației
1Astfel, împăratul și Haman au venit să petreacă împreună cu împărăteasa Estera.
2În timp ce beau vin, împăratul a întrebat‑o pe Estera și în cea de‑a doua zi:
– Care‑ți este dorința, împărăteasă Estera? Îți va fi împlinită! Oricare îți este cererea, chiar și jumătate din împărăție de ar fi, ți se va face după voie!
3Împărăteasa Estera a răspuns și a zis:
– Dacă am găsit bunăvoință înaintea3 Lit.: în ochii. ta, împărate, și dacă împăratul crede că este bine, cruță‑mi viața! Aceasta este dorința mea. De asemenea, cruță‑mi și poporul, 4căci atât eu, cât și poporul meu am fost vânduți, ca să fim nimiciți, uciși și stârpiți. Dacă am fi fost vânduți ca robi și ca roabe, aș fi tăcut, căci un astfel de necaz nu ar fi meritat atenția împăratului.4 Sau: tăcut, dar vrăjmașul n‑ar putea să înlocuiască pierderea făcută împăratului.
5Atunci împăratul Ahașveroș a întrebat‑o pe împărăteasa Estera:
– Cine și unde este acela căruia i‑a îndrăznit inima să facă așa ceva?
6Estera a zis:
– Asupritorul și dușmanul este Haman, răul acesta.
Atunci Haman a rămas îngrozit în fața împăratului și a împărătesei. 7Plin de mânie, împăratul și‑a lăsat paharul de vin și s‑a dus în grădina palatului. Haman însă a rămas să mijlocească pentru viața sa înaintea împărătesei Estera, căci văzuse că pierzarea lui fusese hotărâtă de către împărat. 8Când s‑a întors împăratul din grădina palatului în sala ospățului vinului, a văzut că Haman se aruncase pe patul pe care ședea Estera.
Împăratul a zis atunci:
– Cum?! Vrei s‑o mai și constrângi pe împărăteasă chiar în palat, de față cu mine?
De îndată ce au ieșit aceste cuvinte din gura împăratului, i‑au și acoperit fața lui Haman.
9Harbona, unul dintre eunucii care îi slujeau împăratului, a zis:
– Mai mult, iată și spânzurătoarea înaltă de cincizeci de coți9 Aproximativ 25 m., pe care a făcut‑o Haman pentru Mardoheu, cel ce a vorbit spre binele împăratului, se află în curtea casei lui Haman.
Împăratul a zis:
– Spânzurați‑l pe ea!
10Ei l‑au spânzurat pe Haman pe spânzurătoarea ridicată chiar de el pentru Mardoheu, iar mânia împăratului s‑a potolit.
هامان كشته میشود
1به اين ترتيب پادشاه و هامان در مجلس ضيافت ملكه استر حاضر شدند. 2موقع صرف شراب، باز پادشاه از استر پرسيد: «استر، درخواست تو چيست؟ هر چه بخواهی به تو میدهم، حتی اگر نصف مملكتم باشد!»
3استر جواب داد: «تقاضای من اين است: اگر مورد لطف پادشاه قرار گرفتهام و اگر پادشاه صلاح بدانند، جان من و جان قوم مرا نجات دهند. 4چون من و قوم من فروخته شدهايم تا قتل عام شويم. اگر فقط مثل برده فروخته میشديم، من سكوت میكردم و مزاحمتی برای پادشاه ايجاد نمینمودم؛ ولی اكنون در خطر نابودی هستيم.»
5خشايارشا از استر پرسيد: «اين شخص كيست كه جرأت كرده چنين كاری كند؟ او كجاست؟»
6استر جواب داد: «دشمن ما اين هامان شرور است!»
آنگاه هامان از ترس پادشاه و ملكه به لرزه افتاد. 7پادشاه خشمگين شد و برخاسته به باغ قصر رفت. اما هامان كه میدانست پادشاه او را مجازات خواهد كرد، به طرف استر رفت تا التماس كند كه جانش را نجات دهد. 8ولی درست در لحظهای كه هامان به دست و پای استر افتاده بود پادشاه وارد اتاق شد و با ديدن هامان در كنار تختی كه استر بر آن لميده بود، فرياد برآورد: «اين مرد حتی در خانهٔ من، ملكه را بیعصمت میكند؟» تا اين سخن از دهان پادشاه بيرون آمد، جلاد بالای سر هامان حاضر شد!
9در اين وقت حربونا، يكی از خواجهسرايان دربار به پادشاه گفت: «قربان، چوبه دار بيست و پنج متری در حياط خانهٔ هامان آماده است! او اين دار را برای مردخای كه جان پادشاه را از سوء قصد نجات داد، ساخته است.»
پادشاه دستور داد: «هامان را روی آن به دار آويزيد!»
10پس هامان را روی همان داری كه برای مردخای بر پا كرده بود، به دار آويختند، و خشم پادشاه فرو نشست.