Dezvăluirea conspirației
1Astfel, împăratul și Haman au venit să petreacă împreună cu împărăteasa Estera.
2În timp ce beau vin, împăratul a întrebat‑o pe Estera și în cea de‑a doua zi:
– Care‑ți este dorința, împărăteasă Estera? Îți va fi împlinită! Oricare îți este cererea, chiar și jumătate din împărăție de ar fi, ți se va face după voie!
3Împărăteasa Estera a răspuns și a zis:
– Dacă am găsit bunăvoință înaintea3 Lit.: în ochii. ta, împărate, și dacă împăratul crede că este bine, cruță‑mi viața! Aceasta este dorința mea. De asemenea, cruță‑mi și poporul, 4căci atât eu, cât și poporul meu am fost vânduți, ca să fim nimiciți, uciși și stârpiți. Dacă am fi fost vânduți ca robi și ca roabe, aș fi tăcut, căci un astfel de necaz nu ar fi meritat atenția împăratului.4 Sau: tăcut, dar vrăjmașul n‑ar putea să înlocuiască pierderea făcută împăratului.
5Atunci împăratul Ahașveroș a întrebat‑o pe împărăteasa Estera:
– Cine și unde este acela căruia i‑a îndrăznit inima să facă așa ceva?
6Estera a zis:
– Asupritorul și dușmanul este Haman, răul acesta.
Atunci Haman a rămas îngrozit în fața împăratului și a împărătesei. 7Plin de mânie, împăratul și‑a lăsat paharul de vin și s‑a dus în grădina palatului. Haman însă a rămas să mijlocească pentru viața sa înaintea împărătesei Estera, căci văzuse că pierzarea lui fusese hotărâtă de către împărat. 8Când s‑a întors împăratul din grădina palatului în sala ospățului vinului, a văzut că Haman se aruncase pe patul pe care ședea Estera.
Împăratul a zis atunci:
– Cum?! Vrei s‑o mai și constrângi pe împărăteasă chiar în palat, de față cu mine?
De îndată ce au ieșit aceste cuvinte din gura împăratului, i‑au și acoperit fața lui Haman.
9Harbona, unul dintre eunucii care îi slujeau împăratului, a zis:
– Mai mult, iată și spânzurătoarea înaltă de cincizeci de coți9 Aproximativ 25 m., pe care a făcut‑o Haman pentru Mardoheu, cel ce a vorbit spre binele împăratului, se află în curtea casei lui Haman.
Împăratul a zis:
– Spânzurați‑l pe ea!
10Ei l‑au spânzurat pe Haman pe spânzurătoarea ridicată chiar de el pentru Mardoheu, iar mânia împăratului s‑a potolit.
哈曼被處死
1王帶著哈曼去赴以斯帖王后的宴席。 2在這第二次宴會中，王在席間又問以斯帖：「以斯帖王后啊，你要什麼？我必賜給你。你有何要求？就是半壁江山，也必為你成就。」 3以斯帖回答說：「我若得到王的恩寵，王若願意，就請王把我的性命和我本族人的性命賜給我——這是我所求的。 4因為我和我本族的人都被賣了，我們將被剷除、殺光、滅盡。如果只是賣我們為奴為婢，我會閉口不語，因為那樣的痛苦不值得來打擾王7·4 「因為那樣的痛苦不值得來打擾王」或譯「但王的損失，敵人無法補償」。。」 5亞哈隨魯王問以斯帖王后：「誰敢這樣做？他在哪裡？」 6以斯帖回答說：「敵人和仇家就是這惡人哈曼！」哈曼在王和王后面前十分驚恐。
7王大怒，離席去了御花園。哈曼見王定意要懲罰他，便留下來求以斯帖王后饒命。 8王從御花園回到席上，見哈曼伏在以斯帖所靠的榻上，便說：「他竟敢在宮中當著我的面侮辱王后嗎？」王這話一出口，便有人蒙了哈曼的臉。 9服侍王的太監哈波拿說：「哈曼為那救駕有功的末底改做了一個二十三米高的木架，如今正立在哈曼家裡。」王說：「把哈曼吊在上面！」 10於是，哈曼被吊在他為末底改預備的木架上，王的怒氣這才平息。
