Nouă Traducere În Limba Română

Estera 1:1-22

Împrejurările destituirii împărătesei Vaști

1Iată ce s‑a întâmplat în zilele lui Ahașveroș1 Xerxes I (486–465 î.Cr.); peste tot în Estera., – acel Ahașveroș care domnea din India până în Cuș1 Regiunea Nilului Superior; Etiopia și teritoriile învecinate., peste o sută douăzeci și șapte de provincii1 Unități administrative mai mici decât satrapiile; [peste tot în carte]. –, 2în perioada în care împăratul Ahașveroș stătea pe tronul său împărătesc din citadela Susei.

3În al treilea an al domniei sale, Ahașveroș a dat un ospăț în cinstea tuturor demnitarilor și a slujitorilor săi. Armata Persiei și ai Mediei, nobilii și conducătorii provinciilor se aflau înaintea lui. 4El le‑a arătat bogăția glorioasă a împărăției sale și splendoarea prețioasă a măreției sale în multe zile, timp de o sută optzeci de zile. 5Când zilele acestea s‑au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari și celor mici deopotrivă, un ospăț de șapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.

6Țesături de bumbac, de culoare albă și violet, erau prinse cu funii din in subțire și din purpură de niște verigi de argint și pe stâlpi de marmură. Paturi de aur și de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef și de piatră neagră. 7Băuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belșug, mulțumită dărniciei împăratului. 8Băutura era oferită în urma unui decret imperial, fără opreliști, căci împăratul ordonase tuturor mai marilor de la palat să facă pe plac fiecărui oaspete. 9Împărăteasa Vaști a dat și ea un ospăț femeilor, în palatul imperial al împăratului Ahașveroș.

10În ziua a șaptea, în timp ce inima îi era veselă de vin, împăratul le‑a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar și lui Carcas, cei șapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahașveroș, 11s‑o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaști, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele și demnitarii să‑i vadă frumusețea, căci ea era plăcută la înfățișare. 12Dar împărăteasa Vaști a refuzat să vină și n‑a ascultat de porunca trimisă de împărat prin eunuci. Împăratul s‑a supărat foarte tare și s‑a aprins de mânie. 13Atunci împăratul a vorbit cu înțelepții săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci așa se obișnuia, și anume ca împăratul să se sfătuiască cu toți cei ce cunoșteau legea și dreptatea. 14În apropierea lui se aflau Karșena, Șetar, Admata, Tarșiș, Meres, Marsena și Memucan, cei șapte demnitari ai Persiei și ai Mediei, care vedeau fața împăratului și care aveau locul întâi în împărăție.

15El a zis:

– Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaști, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahașveroș trimisă prin eunuci?

16Memucan a răspuns în prezența împăratului și a demnitarilor astfel:

– Nu numai față de împărat s‑a purtat rău împărăteasa Vaști, ci și față de toți demnitarii și de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahașveroș, 17pentru că fapta împărătesei se va răspândi la toate soțiile acestora, astfel că ele își vor disprețui soții în ochii lor când vor zice: „Împăratul Ahașveroș i‑a zis împărătesei Vaști să se înfățișeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“ 18Când vor fi auzit despre fapta împărătesei, soțiile nobililor Persiei și ai Mediei vor vorbi și ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naștere la mult dispreț și mânie.

19Dacă împăratul găsește că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislația medo-persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaști nu va mai putea intra niciodată în prezența împăratului Ahașveroș, și că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai vrednică decât ea. 20Decretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare, și astfel toate soțiile le vor da cinste soților lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.

21Sfatul a fost plăcut înaintea împăratului și a demnitarilor, și împăratul a făcut după sfatul lui Memucan. 22El a trimis scrisori în toate provinciile împăratului, fiecărei provincii după scrierea ei și fiecărui popor după limba lui, pentru ca fiecare bărbat să fie stăpân în casa lui și să vorbească limba propriului său popor.

New Serbian Translation

Књига о Јестири 1:1-22

Царица Астина свргнута

1Било је то у време Артаксеркса, када је Артаксеркс царевао од Индије па све до Куша у стотину двадесет седам области. 2У то време, док је цар Артаксеркс седео на престолу свог царства, у двору који је био у Сусану, 3треће године своје владавине је приредио гозбу за све своје главаре и све његове слуге. А заповедници војске Персије и Мидије, племићи и главари области су били пред њим.

4Он им је много дана показивао богатство сјаја свог царства и раскош славе свога величанства, чак стотину осамдесет дана. 5Када су се ти дани завршили, цар је приредио за све људе који су се затекли на двору у Сусану – од највећих до најмањих – седмодневну гозбу у дворишту врта царског двора. 6Беле и љубичасте завесе су висиле на врпцама од финог платна и од скерлета на сребрним алкама и мермерним стубовима. Златни и сребрени лежајеви били су на поду од порфира, седефа, црног и белог мермера. 7Пило се из златних чаша и других различитих посуда. Било је обиља царског вина, онако како доликује царској дарежљивости. 8Ипак, пило се према указу да нико на то није био примораван. Наиме, цар је наредио сваком надгледнику свог двора да поступа по жељи сваког понаособ.

9Такође је и царица Астина приредила гозбу за жене у Артаксерксовом царском двору.

10А седмог дана, када је вино разгалило царево срце, заповедио је Меуману, Висати, Арвони, Викти, Авакти, Зетару и Харкасу – седморици евнуха који су служили пред царем Артаксерксом – 11да доведу царицу Астину пред цара, са царском круном, да народу и главарима покаже њену лепоту. Наиме, она је била веома лепа. 12Али царица Астина је одбила да дође на цареву заповест коју су јој пренели евнуси. На то се цар јако разгневио и у себи разбуктао од беса.

13Тада је цар упитао мудраце, који су умели да разумеју времена – јер, цар је тако поступао. Изложио би ствар свима који су познавали закон и право; 14онима који су му били блиски: Карсени, Сетару, Адмати, Тарсису, Мересу, Марсени и Мемукану, седморици персијских и мидијских главара који су гледали царево лице и били најузвишенији у царству:

15„Шта закон налаже да се уради са царицом Астином зато што није послушала заповест цара Артаксеркса коју су јој пренели евнуси?“

16Тада је пред царем и главарима одговорио Мемукан: „Царица Астина није погрешила само против цара већ и против свих главара и против свег народа у свим областима цара Артаксеркса. 17Наиме, царичин случај ће доћи до свих жена и изазвати их да презриво гледају своје мужеве када разгласе: ’Цар Артаксеркс је наредио да му пред њега доведу царицу Астину, а она није дошла!’ 18И колико данас ће кнегиње Персије и Мидије, које буду чуле за царичин случај, рећи тако свим царевим главарима. Биће много презира и гнева.

19Ако је цару по вољи, нека се од њега пошаље царски указ и нека се за стално запише у законе Персије и Мидије: царица Астина више неће долазити у присуство цара Артаксеркса, а царичино достојанство цар даје другој која је боља од ње. 20Царев ће се указ – који ће он да донесе – чути по свем његовом царству, које је велико. И све ће жене да поштују своје мужеве, од највећег до најмањег.“

21Овај савет се допао цару и главарима, па је цар поступио према Мемукановој речи. 22Послао је писма по свим царским областима, и то свакој области на њеном писму и сваком народу на његовом језику – да сваки човек буде домаћин свог дома и говори језиком свог народа.