Nouă Traducere În Limba Română

Efeseni 4:1-32

Unitate în trupul lui Cristos

1Așadar, eu, cel întemnițat pentru Domnul, vă îndemn să umblați într‑un mod vrednic de chemarea la care ați fost chemați: 2cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu‑vă unii pe alții în dragoste 3și străduindu‑vă să păstrați unitatea Duhului în legătura păcii. 4Este un singur trup și un singur Duh, așa cum și voi ați fost chemați la o singură4 Lit.: într‑o singură. speranță a chemării voastre, 5un singur Domn, o singură credință, un singur botez, 6un singur Dumnezeu și Tată al tuturor, Care este deasupra tuturor, prin toți și în toți.

7Dar fiecăruia dintre noi ne‑a fost dat harul după măsura darului lui Cristos. 8De aceea spune:

„Când S‑a suit în înălțime, a luat captivă captivitatea.

A dat daruri oamenilor.“8 Vezi Ps. 68:18.

9Și ce înseamnă acest „S‑a suit“, dacă nu tocmai faptul că înainte Se coborâse în părțile mai de jos ale pământului? 10El, Cel Care S‑a coborât, este Același cu Cel Care S‑a suit deasupra tuturor cerurilor, ca să umple toate lucrurile. 11Și El i‑a dat pe unii apostoli, pe alții profeți, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători, 12pentru echiparea12 Termenul grecesc poate însemna îndreptare, reparare, prelucrare, șlefuire. sfinților în scopul lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Cristos, 13până când vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la omul matur13 Sau: desăvârșit; complet., la măsura staturii13 Sau: maturității. plinătății lui Cristos, 14ca să nu mai fim copii, duși de valuri încoace și încolo și purtați de orice vânt de învățătură prin șiretenia oamenilor, prin viclenia lor în ce privește uneltirea înșelăciunii, 15ci, spunând adevărul în dragoste, să creștem în toate privințele în El, Care este Capul, Cristos. 16Din El, tot trupul, bine închegat și strâns legat prin ajutorul fiecărei încheieturi, își primește creșterea potrivit cu măsura lucrării fiecărei părți, și astfel se zidește pe sine în dragoste.

Îmbrăcați cu omul cel nou

17Așadar, vă spun aceasta și mărturisesc în Domnul: să nu mai umblați așa cum umblă neamurile, în deșertăciunea gândirii lor, 18fiind întunecați la minte, înstrăinați de viața lui Dumnezeu prin ignoranța care este în ei din cauza împietririi inimii lor. 19Ajungând fără simțire, s‑au dat pe ei înșiși depravării, pentru a practica cu lăcomie orice fel de necurăție.

20Dar voi n‑ați învățat astfel despre Cristos, 21dacă într-adevăr L‑ați auzit și ați fost învățați în El, după cum adevărul este în Isus, 22cu privire la felul vostru de viață22 Sau: purtarea voastră. de altădată, să vă dezbrăcați de omul cel vechi, care se strică potrivit cu poftele înșelăciunii, 23să vă înnoiți în duhul minții voastre 24și să vă îmbrăcați cu omul cel nou, care a fost creat după chipul lui Dumnezeu, în dreptatea și sfințenia care vin din adevăr.

25Așadar, lăsându‑vă de minciună, „fiecare să spună semenului său adevărul“25 Vezi Zah. 8:16., pentru că ne suntem mădulare unii altora. 26„Mâniați‑vă, dar nu păcătuiți!“26 Vezi Ps. 4:4. Să nu apună soarele peste mânia voastră, 27nici să nu dați vreun prilej diavolului27 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator.! 28Cel ce a furat, să nu mai fure, ci mai degrabă să se ostenească, lucrând cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să împartă cu cel ce are nevoie.

29Să nu vă iasă din gură niciun cuvânt stricat, ci unul bun, pentru zidire, după cum este nevoie, ca să dea har celor ce‑l aud. 30Să nu‑L întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin Care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării! 31Orice amărăciune, furie, mânie, țipăt și blasfemie să piară dintre voi împreună cu orice răutate! 32Dimpotrivă, fiți buni unii cu alții, plini de compasiune, iertându‑vă unii pe alții, așa cum v‑a iertat și Dumnezeu pe voi, în Cristos.

Slovo na cestu

Efezským 4:1-32

Kristův dar věřícím: rozličné schopnosti pro budování církve

1-2Prosím vás tedy ze svého vězení: žijte a jednejte způsobem důstojným lidí povolaných k tak slavné budoucnosti. Buďte pokorní a mírní, trpěliví a shovívaví k sobě navzájem. 3Za všech okolností pozorně zkoumejte, co vám napovídá Boží Duch. Tak se vyhnete třenicím. 4Všichni patříme k jednomu tělu a jsme vedeni týmž společným Duchem k jediné slavné budoucnosti. 5Máme jednoho Pána, jednu víru, jeden křest; 6máme jednoho Boha Otce nad sebou a v sobě a vše, co máme a jsme, je od něho.

7Každému z nás dal Kristus ze své bohaté zásoby zvláštních schopností právě tolik, kolik uznal za potřebné.

8Tak promluvil prorocky o Kristu již David: Když se po svém vzkříšení a vítězství nad satanem triumfálně vrátil do nebe, obdaroval lidi skvělými dary. 9Všimněte si, že je tu řeč o návratu. To znamená, že musela předcházet cesta opačným směrem, z nebeských výšin do nejhlubších končin země. 10Ten, kdo sestoupil dolů, je tentýž, kdo vystoupil vzhůru, aby naplnil celý vesmír.

Církev není pouhá organizace, ale živý organismus

11Tak jsme se někteří stali apoštoly, jiní dostali dar výřečnosti; někdo má schopnost úspěšně získávat lidi pro Krista, další umí pečovat o jejich potřeby, tak jako se pastýř stará o své ovce, a jiný zase dovede dobře vyučovat. 12Jejich úkolem je připravovat věřící ke službě, aby církev zdravě prospívala, 13abychom ve své víře a vztahu k Božímu Synu postupně dosáhli stejné úrovně, plné lidské zralosti, dokonalého naplnění Kristem.

14Pak už nebudeme jako malé děti podléhat kdejakému módnímu názoru svého okolí, jeho falši a prohnaným svodům. 15Místo toho se budeme vždy s láskou držet pravdy, opravdově mluvit, jednat a žít a tak budeme stále podobnější Kristu, který je naší hlavou. 16Z něho roste dokonale skloubené tělo a každá jeho část slouží svým způsobem všem ostatním, aby tělo zdravě rostlo a žilo v lásce.

Kristus vede k novému životu

17Rád bych vám proto předložil Kristovým jménem tuto výzvu: nežijte už jako ti, kteří neznají Boží vůli. 18Jejich myšlení je zavádí 19a v jejich srdci je tma, protože o Bohu nechtějí nic vědět. Takoví nepoznali pravý život. Mezi zlým a dobrým nevidí rozdíl a vrhají se do prostopášností. Před ničím se nezastaví, tak je ženou vášně a chamtivost. Ale Kristus nás učí něco docela jiného! 20-21Pokud jste opravdu slyšeli jeho hlas a poznali v něm pravdu, 22je vám jistě jasné, že musíte odhodit svůj dřívější způsob života – honbu za požitkem vlastního zkaženého „já“, na jejímž konci číhá záhuba – 23a stále znovu nechat provětrávat své srdce Božím vanutím. 24Ano, musíte se stávat novými odlišnými osobnostmi, dobrými a svatými, které zrcadlí Boží tvář.

25Nechte tedy lhaní a říkejte si navzájem pravdu, patříte přece všichni k sobě jako údy v jednom těle. 26Někdy je těžké ubránit se hněvu, ale nehřešte tím, že byste ho v sobě rozdmýchávali. Když vás už někdo rozzlobil, nechoďte s tou zlostí spát; 27nezahrávejte si s ďáblem.

28Kdo kradl, ať toho hned nechá a přiloží ruce k pořádné práci, aby měl čím přispět potřebnějším. 29Nevypusťte z úst žádnou jedovatost. Hleďte raději, aby vaše slova byla každému v pravou chvíli pomocí a povzbuzením. 30Nezbavujte se svým jednáním Ducha svatého, kterého vám dal Bůh. Nemáte jinou propustku pro vstup do nebeského domova.

31Pryč s tvrdostí, náladovostí a vznětlivostí. Hádky, urážky a jízlivost ať jsou vám naprosto cizí. 32Buďte k sobě navzájem laskaví a shovívaví a odpouštějte si, jako vám odpustil Bůh kvůli Kristu.