Limitele cunoștinței
1Cine este ca înțeleptul?
Cine cunoaște interpretarea lucrurilor?
Înțelepciunea dă strălucire feței omului
și‑i schimbă asprimea feței.
Supune‑te regelui
2Păzește porunca regelui, îți zic, din cauza jurământului încheiat cu Dumnezeu. 3Nu te grăbi să pleci dinaintea lui și nu căuta să susții un lucru rău, căci el face tot ce‑i place! 4De vreme ce cuvântul regelui are autoritate, cine îi poate spune: „Ce faci?“
5Pe cel ce‑i păzește porunca, nu‑l va atinge niciun rău,
iar inima înțeleptului cunoaște vremea potrivită și judecata,
6căci pentru fiecare lucru există un timp și o judecată,
deși nenorocirea omului este mare peste el.
7Într-adevăr, el nu știe ce se va întâmpla,
căci cine îi va spune cum va fi?
8Niciun om nu are stăpânire asupra vântului, ca să‑l oprească8 Sau: duhul, ca să‑l păstreze.,
și nimeni nu are putere asupra zilei morții.
Nimeni nu este scutit de la război,
și răutatea nu‑și poate scăpa stăpânii.
Cei răi și cei drepți
9Am văzut toate acestea și mi‑am îndreptat inima spre orice lucrare care este înfăptuită sub soare. Există un timp când un om are autoritate asupra altui om și‑i poate face rău.9 Sau: unui alt om, spre propria lui nenorocire. 10Apoi i‑am văzut pe cei răi îngropați – ei obișnuiau să vină și să plece de la Sfântul Lăcaș, fiind apoi lăudați în cetatea în care făceau astfel. Și aceasta este o deșertăciune!10 Sensul versetului este nesigur.
11Când sentința împotriva faptei rele nu se împlinește repede, inima fiilor oamenilor se umple de planuri ca să facă rău. 12Chiar dacă celui păcătos, deși face rău însutit, i se lungește viața, eu știu însă că celui ce se teme de Dumnezeu, celui ce stă temător înaintea Sa, îi va fi bine. 13Totuși, cel rău nu este fericit și nu‑și va lungi zilele, fiind precum umbra, pentru că nu se teme de Dumnezeu.
14Există o deșertăciune care are loc pe pământ, și anume: sunt oameni drepți peste care vine ceea ce merită cei răi și sunt oameni nedrepți peste care vine ceea ce merită cei drepți. Prin urmare, mi‑am zis că și aceasta este o deșertăciune. 15Atunci am lăudat veselia, căci nu este nimic mai plăcut omului sub soare decât să mănânce, să bea și să se bucure, iar bucuria îl va însoți în osteneala sa în toate zilele vieții sale, pe care le‑a primit de la Dumnezeu sub soare.
16Mi‑am îndemnat inima să cunosc înțelepciunea și să mă uit la munca care se face pe pământ; căci omul nu vede somn cu ochii lui nici ziua, nici noaptea. 17Și am văzut toată lucrarea lui Dumnezeu; într-adevăr, omul nu poate să cuprindă lucrarea care este înfăptuită sub soare. Oricât se străduiește omul să caute, tot nu va găsi; și chiar dacă înțeleptul spune că a ajuns să cunoască, el tot nu poate să găsească.
1谁像有智慧的人呢？
谁知道事情的原委呢？
智慧能使人容光焕发，
使冷酷的面孔柔和。
2我劝你遵守王的命令，因为你曾在上帝面前这样发誓。 3不要在王面前鲁莽行事，也不要参与恶行，因为王可以随意行事。 4况且，王的命令至高无上，谁敢质问他呢？ 5遵从王命的必免遭祸患，因为智者心里懂得做事的时机和方法。 6尽管人面临重重困难，但做任何事都有时机和方法。 7无人知道未来的事，谁能告诉人将来的事呢？ 8无人能掌管生命8:8 “生命”也可译作“风”或“气息”。，留住生命，也无人能掌管死期。无人能免于这场争战，邪恶也救不了作恶者。 9这一切我都见过了，我用心思考日光之下的一切事。有时人欺压人、伤害人。 10我看见恶人生前出入圣所，死后安葬，还在他们作恶的城中受到称赞，这也是虚空。 11对犯罪者的刑罚不迅速执行，世人便尽情作恶。 12虽然罪人作恶多端仍得长寿，我却认为敬畏上帝的人必亨通。 13然而，恶人得不到祝福，他们必像幻影一样不能长久，因为他们不敬畏上帝。 14世上有一件虚空的事，就是义人遭受了恶人当受的报应，恶人却享受了义人该享的福乐。我认为这也是虚空。 15因此，我便赞赏享乐，因为在日光之下没有什么比吃喝快乐更好。这是人在上帝所赐的年日里，从劳碌中当得的享受。 16我全心去寻求智慧，观察世上所发生的事，甚至昼夜不眠， 17思想上帝所做的一切，便知道人无法理解日光之下所发生的事。尽管人努力不懈地去寻找，也不能明白；即使智者自以为明白，他其实仍不能参透。
