Adevăratele valori
1Mai mult prețuiește un nume bun decât uleiul bun
și ziua morții decât ziua nașterii.
2Mai bine să mergi într‑o casă a bocetului,
decât să mergi într‑o casă a ospățului,
căci acesta este sfârșitul oricărui om,
și cine trăiește, își pune la inimă lucrul acesta.
3Mai bună este tristețea decât râsul,
căci, prin întristarea feței, inima se face mai bună.
4Inima înțelepților este în casa bocetului,
dar inima nesăbuiților este în casa petrecerii.
5Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului,
decât să auzi cântecul nesăbuiților.
6Căci precum trosnetul spinilor sub oală,
așa este și râsul nesăbuitului!
Și aceasta este o deșertăciune!
7Cu siguranță asuprirea îl înnebunește pe înțelept,
iar mita corupe inima.
8Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui
și mai bună este răbdarea decât mândria.
9Nu te grăbi să te mânii în duhul tău,
căci mânia locuiește în sânul nesăbuiților!
10Să nu zici: „De ce au fost zilele dintâi mai bune decât acestea?“,
căci nu din înțelepciune întrebi astfel!
11Este bună înțelepciunea, așa cum și moștenirea este bună
și de folos celor ce văd soarele.
12Căci înțelepciunea este un adăpost12 Lit.: [este] într‑o umbră (și în versul următor).,
așa cum și argintul este un adăpost,
iar câștigul cunoașterii înțelepciunii
este că își ține în viață stăpânii.
13Caută să înțelegi lucrarea lui Dumnezeu:
cine poate îndrepta ceea ce El a îndoit?
14În ziua cea bună, fii fericit!
În ziua cea rea, cugetă:
Dumnezeu a făcut‑o și pe una și pe cealaltă,
astfel încât omul să nu poată afla nimic despre ce va fi după el.
15Am văzut tot felul de lucruri în timpul vieții mele deșarte:
un om drept pierind în dreptatea lui,
iar altul nedrept continuându‑și viața în nedreptatea lui.
16Nu fi prea drept
și nu te arăta nici prea înțelept!
De ce să te distrugi singur?
17Însă nu fi nici foarte rău
și nu fi nici nesăbuit!
De ce să mori înainte de vreme?
18Este bine să apuci acest sfat,
iar pe celălalt să nu‑l lași din mână,
căci cine se teme de Dumnezeu va ieși cu bine din toate acestea.
19Înțelepciunea dă mai multă tărie înțeleptului,
decât ar da zece conducători destoinici unei cetăți.19 Sau: Înțelepciunea îl face pe cel înțelept mai tare / decât zece conducători destoinici dintr‑o cetate.
20Fiindcă nu există pe pământ niciun om drept
care să facă numai binele și să nu păcătuiască niciodată.
21În plus, nu lua aminte la toate cuvintele care se spun,
ca nu cumva să‑l auzi pe slujitorul tău blestemându‑te!
22Tu știi în inima ta că, de mai multe ori,
chiar tu însuți i‑ai blestemat pe alții.
23Toate acestea le‑am cercetat cu înțelepciune și mi‑am zis:
„Mă voi înțelepți“;
dar înțelepciunea s‑a îndepărtat de mine.
24Orice ar fi ea,24 Sau: Orice s‑a întâmplat. este departe
și adâncă, da, adâncă!
Cine o va găsi?!
25Mi‑am îndreptat inima să cunosc,
să cercetez și să caut înțelepciunea și sensul lucrurilor
și să înțeleg stupiditatea răutății25 Sau: și să înțeleg că răutatea este stupiditate
și nebunia nesăbuinței.
26Și am descoperit că mai amară decât moartea,
este femeia care este o capcană,
a cărei inimă este un laț
și ale cărei mâini sunt niște lanțuri.
Cel plăcut înaintea lui Dumnezeu scapă de ea,
dar cel păcătos este prins de ea.
27Privește! Am descoperit aceasta, zice oratorul,
când cercetam lucrurile unul câte unul,
ca să le găsesc sensul
28pe care sufletul meu îl tot căuta,
dar nu‑l găsea:
dintr‑o mie, am găsit un bărbat drept,
însă n‑am găsit o femeie dreaptă între toți aceștia.
29Privește! Am descoperit un singur lucru:
că Dumnezeu l‑a făcut pe om drept,
dar ei umblă cu multe șiretlicuri.
Мудрост
1Боље је добро име од доброг мирисног уља
и дан смрти од дана рођења.
2Боље је ићи у кућу ожалошћених
него у кућу где је гозба,
јер је то крај сваком човеку.
Нека то срцем својим пригрли ко живи.
3Од смеха је стрепња боља
јер је у тужном лицу милина срцу.
4Срце мудрих људи је у кући ожалошћених,
а срце безумника у кући где је гозба.
5Боље је слушати прекор мудрог
него кад неко слуша песму безумника.
6Наиме, смех безумника
је попут праскања трновог грања под лонцем,
али и то је пролазно.
7Насиље и мудрог чини лудим,
а у миту срце огрезне.
8Крај неке ствари је бољи од њеног почетка
и дуготрпељивост од бахатости.
9Не нагли духом до јарости,
јер јарост почива у недрима безумника.
10Не питај: „Зашто су дани који су прошли бољи од дана који су дошли?“,
јер такво питање није мудро.
11Мудрост је добра као и наследство
и на корист је онима које сунце обасјава.
12Јер је у мудрости заклон
као што је у новцу заклон,
али је предност познавања мудрости у томе
што чува живот мудрих.
13Размисли о делу Божијем:
ко је то кадар да исправи
оно што он искриви?
14У дану добрих ствари и ти добар буди,
а у дану лоших ствари размисли о овом:
Бог је начинио обоје с разлогом,
да човек не зна шта ће бити након њега.
15Баш сам свашта видео у данима своје пролазности:
праведника који страда у својој праведности
и неправедника који истрајава у својој неправедности.
16Не буди претерано праведан
и не чини себе премудрим.
Зашто би се упропастио?
17Не буди претерано зао
и не буди луд.
Зашто би умро кад ти време није?
18Добро је да се држиш овог савета,
а и претходни не испуштај из руке.
Јер ко се боји Бога спасава се од свега.
19Мудрост мудроме пружа више снаге
него десеторици владара што су у граду.
20Стварно, нема на земљи праведног човека
који чини добро и не греши.
21Елем, не мари за приче што их људи причају,
да не би чуо како те твој слуга куне.
22Јер, срце твоје зна
да си често и ти клео друге.
23И све сам то искушао мудрошћу, па рекох:
„Бићу мудар!“
Али, то је било далеко од мене.
24Шта год да се збива је далеко и предубоко.
Ко ће то да докучи?
25Тако сам срцем настојао да сазнам,
да истражим, да нађем мудрост и смисао,
да откријем глупост неправде
и лудост безумља.
26И открио сам да је жена,
која је као замка и чије је срце мрежа,
од смрти горча
и да су јој руке као ланци.
Богоугодник од ње бежи
док грешника она хвата.
27Гле, то сам открио – говори проповедник –
док сам ствари по ствари тражио смисао,
28за којим истрајно трагам душом
и не налазим га:
од њих хиљаду човека једног сам нашао,
али жену међу свим овима нашао нисам.
29Ето, једно сам открио:
Бог је људе створио честитима,
али они којекакве сплетке траже.
