Falsele valori
1Așa cum muștele moarte strică și fermentează uleiul negustorului,
tot astfel și puțină nebunie copleșește înțelepciunea și onoarea.
2Inima înțeleptului îl conduce la dreapta,
dar inima nesăbuitului îl conduce la stânga.2 Sau: Inima înțeleptului îl conduce drept, / dar inima nesăbuitului îl rătăcește.
3Prostul umblă fără minte pe cale
și se laudă tuturor cu prostia lui.
4Dacă mânia stăpânitorului izbucnește împotriva ta,
nu‑ți pierde cumpătul,
căci calmul te păzește de mari păcate.
5Există un rău pe care l‑am văzut sub soare,
ca o greșeală care vine din partea stăpânitorului:
6prostia este așezată în multe locuri înalte,
iar cei bogați stau într‑un loc de jos.
7Am văzut robi călare pe cai
și prinți mergând pe jos ca robii.
8Cel ce sapă o groapă, va cădea în ea,
iar pe cel ce pătrunde printr‑un zid, îl va mușca un șarpe.
9Cine sfărâmă pietre, este rănit de ele,
și cine crapă lemne, se află în pericol din cauza lor.
10Dacă fierul securii este tocit
și omul nu‑i ascute lama,
trebuie să‑ți intensifici eforturile!
De aceea la câștig se ajunge prin înțelepciune!
11Dacă șarpele mușcă, fără să fie descântat,
stăpânul lui nu are niciun câștig.
12Cuvintele gurii celui înțelept sunt plăcute12 Sau: îl fac să câștige bunăvoință.,
dar buzele celui nesăbuit îl înghit.
13Cuvintele de început ale gurii lui sunt prostești,
iar sfârșitul vorbirii lui este nebunie răutăcioasă.
14Și totuși, prostul spune o mulțime de vorbe.
Omul nu știe ce se va întâmpla;
cine îi poate spune ce va fi după el?
15Osteneala nesăbuiților îl obosește
pe cel ce nu cunoaște drumul spre cetate.
16Vai de tine, țară, al cărei rege este un copil16 Cu sensul de imatur, copilăros; sau servitor, în contrast cu viță nobilă din versetul următor, probabil cu referire la un rege care, pentru că nu este din spiță regală, nu este bine educat și pregătit pentru a fi rege.
și ai cărei prinți chefuiesc dis‑de‑dimineață!
17Ferice de tine, țară, al cărei rege este de viță nobilă
și ai cărei prinți dau ospețe la vremea potrivită,
ca să se întărească, și nu să se îmbete!
18Din cauza leneviei se lasă grinda,
iar, când mâinile sunt leneșe, plouă în casă.
19Pâinea se face pentru petrecere,
și vinul înveselește viața,
dar argintul răspunde la toate.
20Nu‑l blestema pe rege nici chiar în mintea ta,
nu‑l blestema pe cel înstărit nici chiar în odaia ta de culcare,
căci s‑ar putea ca pasărea cerului să‑ți ducă vorba
și un sol înaripat să‑ți dea pe față spusele.
1Subong nga ang patay nga mga langaw makapabaho sa pahamot, ang gamay nga kabuangan makaguba sa kaalam kag dungog.
2Ang maalamon nga tawo gusto maghimo sang maayo, pero ang buang-buang nga tawo gusto maghimo sang malain. 3Bisan sa paglakat sang buang-buang makita nga wala siya sing pag-intiendi. Ginapakita gid niya sa tanan ang iya pagkabuang-buang.
4Kon akig sa imo ang isa ka manugdumala indi pagbayai ang imo katungdanan. Kay kon madula na ang iya kaakig basi pa lang patawaron ka niya bisan dako pa nga sala ang imo nahimo.
5May isa pa ka indi maayo nga butang nga nakita ko diri sa kalibutan, kag ini ginahimo sang mga pangulo: 6Ang mga buang-buang ginahatagan sang mataas nga posisyon, pero ang mga manggaranon10:6 manggaranon: ukon, dungganon. iya ginahatagan sang manubo nga posisyon. 7Nakita ko man nga ang mga ulipon nagasakay sa kabayo samtang ang dungganon nga mga tawo nagalakat lang pareho sa mga ulipon.
8Kon magkutkot ka sang buho, basi kon mahulog ka. Kon maglusot ka sa buho sang pader, basi kon kadton ka sang man-og. 9Kon maglukat ka sang bato ukon magbial sang kahoy, basi kon mapilas ka. 10Kon mahabol ang imo wasay kag wala mo ini ginabaid, magpangusog ka gid sing tudo sa paggamit sini. Bintaha kon maalamon ka kay paagi sini magmadinalag-on ka.
11Wala sing pulos ang abilidad mo sa pag-anta sang man-og kon makagat ka man lang niya. 12Ang mga ginahambal sang maalamon nga tawo makahatag sa iya sang kaayuhan, pero ang mga ginahambal sang buang-buang nga tawo makalaglag sa iya. 13Sa umpisa pa lang kabuangan na ang iya mga ginahambal, kag sa ulihi malaot na gid, nga daw wala na siya sa iya kaugalingon. 14Kag wala siya nagauntat hambal.
Wala gid sing may nakahibalo sang palaabuton, kag wala sing may makasugid sa aton kon ano ang matabo sa tapos kita mapatay.
15Ginakapoy ang buang-buang sa iya trabaho, gani nagahunahuna siya nga indi na lang siya magkadto sa banwa sa pagtrabaho.10:15 gani… pagtrabaho: ukon, indi siya makatultol magkadto sa banwa.
16Kaluluoy ang nasyon nga ang hari sini ulipon sadto anay, kag ang mga pangulo sini nagapunsyon lang sa bilog nga adlaw. 17Pero bulahan ang nasyon nga ang hari sini natawo sa dungganon nga pamilya kag ang mga pangulo sini nagapunsyon sa husto nga tion nga may pagpugong sa ila kaugalingon kag wala sila nagapahubog.
18Kon tamad ang isa ka tawo sa pagkay-o sang atop sang iya balay, magatulo ini kag marumpag.
19Ang pagkinaon kag pag-ininom makahatag sing kalipay sa tawo; kag ang kuwarta makahatag sang tanan niya nga kinahanglanon.
20Indi pagpakamalauta ang hari bisan sa hunahuna mo lang, ukon ang manggaranon bisan sa tago lang, kay basi kon may makasugid sini sa ila.10:20 basi… ila: sa literal, basi kon may pispis nga magsugid sini.
