Porunca de a‑i nimici pe canaaniți și pe idolii lor
(Ex. 34:11-16)
1Când Domnul, Dumnezeul tău, te va duce în țara înspre care mergi ca s‑o iei în stăpânire și va izgoni dinaintea ta multe neamuri – pe hitiți, pe ghirgașiți, pe amoriți, pe canaaniți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți, șapte neamuri mai mari și mai puternice decât tine – 2când Domnul, Dumnezeul tău, ți le va da și le vei învinge, să le dai spre nimicire2, 26 Vezi nota de la 2:34. cu totul. Să nu închei legământ cu ele și să nu arăți bunăvoință față de ele. 3Să nu te înrudești cu ele, dându‑ți fetele tale fiilor lor sau luând pe fetele lor pentru fiii tăi, 4pentru că i‑ar întoarce pe fiii tăi de la Mine și ar sluji altor dumnezei. Atunci mânia Domnului s‑ar aprinde împotriva ta și te‑ar nimici îndată. 5Iată însă ce să le faceți: să le dărâmați altarele, să le zdrobiți stâlpii sacri, să le tăiați așerele5 Ebr.: așerim, simboluri din lemn ale zeiței canaanite Așera sau ale zeiței Aștoret (numită în greacă Astarte), împlântate pe o înălțime, sub un copac umbros, alături de un altar. Sau: stâlpi sacri; crânguri sacre. și să le ardeți în foc chipurile cioplite. 6Căci tu ești un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău. Domnul, Dumnezeul tău, te‑a ales ca să fii poporul Lui, proprietatea Lui, dintre toate popoarele care sunt pe fața pământului.
7Domnul nu S‑a atașat de voi și nu v‑a ales pentru că erați mai numeroși decât toate celelalte popoare, – căci voi erați cei mai puțini dintre toate popoarele, – 8ci pentru că Domnul vă iubește și a ținut jurământul pe care l‑a rostit părinților voștri. De aceea v‑a scos Domnul cu mână puternică și v‑a răscumpărat din casa robilor, din mâna lui Faraon, regele Egiptului. 9Așadar, să știi că Domnul, Dumnezeul tău, este Dumnezeu, Dumnezeul credincios Care Își ține legământul și îndurarea până9, 12 Sau: Își păstrează cu loialitate legământul până; sau: Își păstrează legământul dragostei până. la a mia generație față de cei ce‑L iubesc și păzesc poruncile Lui, 10dar Care le răsplătește îndată celor ce‑L urăsc, distrugându‑i. El nu întârzie să‑i răsplătească îndată celui ce‑L urăște. 11De aceea păzește poruncile, hotărârile și judecățile pe care ți le dau astăzi să le împlinești.
12Prin urmare, dacă veți asculta de aceste judecăți, dacă le veți păzi și le veți împlini, atunci Domnul, Dumnezeul tău, Își va păstra față de tine legământul și îndurarea pe care le‑a jurat părinților tăi. 13El te va iubi, te va binecuvânta și te va înmulți. Va binecuvânta rodul pântecului tău și rodul pământului tău, grânele tale, mustul tău și uleiul tău, creșterea cirezilor tale și creșterea turmelor tale în țara pe care a promis părinților tăi că ți‑o va da. 14Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele. La tine nu va exista niciun bărbat sterp, nicio femeie stearpă și niciun animal sterp. 15Domnul va îndepărta de la tine orice boală și nu te va lovi cu niciuna din molimele rele pe care le‑ai cunoscut în Egipt, dar va lovi cu ele pe toți cei ce te urăsc. 16Vei devora toate popoarele pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți le dă. Ochii tăi să nu privească cu milă spre ele și să nu slujești zeilor lor, fiindcă aceasta va fi o cursă pentru tine.
17Poate că vei zice în inima ta: «Neamurile acestea sunt mai numeroase decât mine! Cum voi putea să le alung?» 18Să nu te temi de ele. Adu‑ți aminte bine ceea ce Domnul, Dumnezeul tău, i‑a făcut lui Faraon și întregului Egipt, 19adu‑ți aminte de încercările mari pe care ochii tăi le‑au văzut, de semnele și de minunile, de mâna puternică și de brațul întins cu care te‑a scos Domnul, Dumnezeul tău. Tot așa va face Domnul, Dumnezeul tău, tuturor popoarelor de care te temi. 20Mai mult, Domnul, Dumnezeul tău, va trimite viespi20 Sensul termenului ebraic este nesigur. împotriva lor, până pier cei rămași care se ascund de tine. 21Să nu te îngrozești de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, Care este în mijlocul tău, este un Dumnezeu mare și de temut. 22Domnul, Dumnezeul tău, va izgoni aceste neamuri dinaintea ta încetul cu încetul. Nu le vei putea nimici repede ca nu cumva să se înmulțească vietățile câmpului împotriva ta. 23Dar Domnul, Dumnezeul tău, ți le va da în mâna ta și va trimite peste ele o mare panică, până sunt nimicite. 24El îi va da pe regii lor în mâinile tale și le vei șterge numele de sub ceruri. Nimeni nu va putea să‑ți stea împotrivă, până le vei nimici. 25Să ardeți în foc chipurile cioplite ale zeilor lor. Să nu poftești argintul și aurul de pe ei și să nu le iei pentru tine, ca nu cumva să ajungă o capcană pentru tine, fiindcă acestea sunt o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeul tău. 26Să nu aduci în casa ta nicio urâciune, ca să nu fii dat spre nimicire ca și ea. Să‑ți fie scârbă de ele și să le disprețuiești, fiindcă au fost rânduite pentru a fi nimicite.
Herren er trofast, men forventer fuld hengivenhed
1Moses fortsatte: „Herren, jeres Gud, vil føre jer ind i det land, I skal tage i besiddelse, og drive syv folkeslag, der er langt stærkere og mægtigere end jer, på flugt foran jer. Det er hittitterne, girgashitterne, amoritterne, kana’anæerne, perizzitterne, hivvitterne og jebusitterne. 2Når Herren, jeres Gud, har udleveret dem til jer, skal I udrydde dem totalt. I må ikke skåne nogen af dem eller slutte fred med dem. 3Hverken I selv eller jeres sønner og døtre må indgå ægteskab med dem, 4for det kan let føre til, at de unge glemmer Herren og begynder at dyrke andre guder, så Herrens vrede blusser op og udsletter jer alle sammen.
5I skal rive de fremmede folks altre ned, knuse deres stenstøtter, vælte deres Asherapæle og brænde deres afgudsbilleder. 6I skal være et helligt folk, der er indviet til Herren, jeres Gud. Af alle verdens folkeslag har han udvalgt jer til sit ejendomsfolk. 7I sin kærlighed udvalgte han jer, ikke fordi I var mægtige eller talstærke, for I var et ganske lille folk på jorden. 8Det var alene på grund af sin kærlighed til sit folk, og på grund af sit løfte til jeres forfædre, at han førte folket ud af Egypten med magt og vælde.
9Husk på, at Herren, jeres Gud, er den eneste sande Gud, en pålidelig Gud, der i tusind generationer holder fast ved sin pagt og sin trofasthed mod dem, der elsker ham og holder hans befalinger. 10Men alle, som hader ham, vil få deres velfortjente straf. Han vil ikke tøve med at udslette dem. 11Derfor skal I nøje overholde de love og bud, jeg pålægger jer i dag.
12Hvis I vil høre efter og adlyde de her bud, vil Herren vise sin trofasthed og overholde sin del af den pagt, han indgik med jeres forfædre. 13Han vil elske jer og velsigne jer, så I bliver en stor og succesrig nation i et frugtbart land med masser af korn, vin, oliven og husdyr. Det var en sådan fremtid, han lovede jeres forfædre. 14Der vil ingen barnløshed være iblandt jer, selv jeres dyr vil være sunde og forplantningsdygtige, fordi han har valgt at velsigne jer mere end noget andet folk på jorden. 15Ja, Herren vil holde sygdomme væk fra jer. De frygtelige plager, han sendte over egypterne, vil I undgå. I stedet vil han sende dem over jeres fjender.
16Men I må sørge for at udrydde de folk, som Herren udleverer til jer. I må ikke skåne nogen af dem, og for alt i verden ikke dyrke deres guder! Gør I det, bliver det jeres undergang! 17Og hvis I kommer i tvivl og tænker: ‚Hvordan skal vi kunne besejre folk, der er langt mægtigere end os?’ 18kan I jage frygten på flugt ved at huske på, hvad Herren, jeres Gud, gjorde ved egypterkongen og hans folk. 19Glem ikke de plager, Herren lod ramme dem, og som jeres forældre så med egne øjne. Husk på, hvordan den almægtige Gud med magt og vælde førte dem ud af Egyptens land. På samme måde vil han slå ned på de folk, I frygter, 20ja, Herren, jeres Gud, vil skabe panik iblandt dem, og selv de, der prøver at skjule sig for jer, vil blive fundet og udryddet.
21Vær derfor ikke bange for de fremmede folkeslag, for Herren, jeres Gud, er med jer, og han er en vældig Gud, der forstår at skabe ærefrygt omkring sig. 22Når I marcherer frem, vil han give jer sejr over dem, ikke i hast, men gradvis, for at de vilde dyr ikke skal tage overhånd i landet. 23Herren vil udlevere jeres fjender til jer og skabe frygt og forvirring iblandt dem, så I kan hugge dem ned. 24Han vil overgive konger til jer, og I skal udrydde dem, så deres slægt går til grunde. Ingen skal kunne holde stand imod jer.
25Brænd deres afguder, og lad jer ikke friste af det sølv og guld, der findes på dem. Lad være at tage det som krigsbytte, for det er hæsligt i Herren, jeres Guds, øjne og kan føre til jeres undergang. 26I skal afsky alt det, der har med afguderne at gøre, og ikke bringe noget af den slags ind i jeres hjem. Jeg har sagt, at den slags ting skal udryddes, og gør I ikke det, bliver I selv udryddet.
