Cele Zece Porunci
(Ex. 20:1-21)
1Moise a chemat tot Israelul și i‑a zis:
„Ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vi le spun astăzi, în auzul vostru. Învățați‑le și vegheați să le împliniți! 2Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3Nu cu părinții noștri a încheiat El legământul acesta, ci cu noi, cei ce suntem toți în viață astăzi. 4Domnul v‑a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului. 5Atunci eu am stat între El și voi, ca să vă vestesc Cuvântul Domnului, deoarece v‑a fost teamă de foc și nu v‑ați urcat pe munte. Și El a zis astfel:
6«Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te‑am scos din țara Egiptului, din casa robilor.
7Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine!
8Să nu‑ți faci vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare a ceea ce este sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. 9Să nu te pleci înaintea lor și să nu le slujești, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinților lor, până la a treia sau a patra generație9 Cel care păcătuia atrăgea pedeapsa atât asupra sa, cât și asupra familiei sale, alcătuită de obicei din trei sau patru generații (vezi Num. 16:31-34; Ios. 7:24). a celor ce Mă urăsc 10și arăt îndurare10 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoință, milă, credincioșie, dragoste statornică). Se referă atât la relațiile dintre oameni, cât și, într‑un mod cu totul special, la relația dintre YHWH și Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părților implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, așa cum o dovedește varietatea de sensuri, cuprinde toate implicațiile loialității lui YHWH față de promisiunile legământului; [peste tot în carte]. față de mii de generații ale celor ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.
11Să nu folosești nesăbuit11 Expresia poate avea mai multe sensuri: (1) abuzul față de acest Nume, concepția antică fiind aceea că o cunoaștere a numelui unei zeități oferă puteri magice cunoscătorului, care putea astfel să manipuleze zeitatea; (2) jurământul fals pe acest Nume – vezi Lev. 19:12; (3) numirea unui idol cu acest Nume – construcția gramaticală ebraică oferă spațiu pentru această interpretare; (4) orice altă folosire a Numelui fără un scop precis și corect (în mod nesăbuit). Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.
12Ține ziua de Sabat, ca s‑o sfințești12 Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică)., după cum ți‑a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. 13Să lucrezi șase zile și să‑ți faci toată lucrarea ta, 14dar ziua a șaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici robul tău sau roaba ta, nici boul, nici asinul și niciun alt animal de‑al tău, nici străinul care locuiește în cetatea ta, pentru ca robul tău și roaba ta să se odihnească la fel ca tine. 15Adu‑ți aminte că și tu ai fost rob în țara Egiptului, și Domnul, Dumnezeul tău, te‑a scos de acolo cu mână puternică și cu braț întins. De aceea ți‑a poruncit El să păzești ziua de Sabat.
16Cinstește‑i pe tatăl tău și pe mama ta, așa cum ți‑a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, pentru ca să ți se lungească zilele și să‑ți meargă bine în țara pe care ți‑o dă Domnul, Dumnezeul tău!
17Să nu ucizi!
18Să nu comiți adulter!
19Să nu furi!
20Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!
21Să n‑o poftești pe soția semenului tău! Să nu râvnești la casa semenului tău, la pământul lui, nici la robul lui, nici la roaba lui, nici la boul lui, nici la măgarul lui și nici la vreun alt lucru care este al semenului tău!»
Răspunsul poporului
(Ex. 20:18-21)
22Acestea sunt poruncile pe care Domnul le‑a rostit cu glas tare înaintea întregii adunări, pe munte, din mijlocul focului, dintre nori și negură deasă, și nu a mai adăugat nimic. Le‑a scris pe două table de piatră și mi le‑a dat mie.
23Când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea, toate căpeteniile semințiilor voastre și toți bătrânii23 Șefi de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); [peste tot în carte]. voștri s‑au apropiat de mine 24și ați zis: «Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne‑a arătat slava și măreția Sa și noi am auzit glasul Lui din mijlocul focului. În ziua aceasta am văzut că Dumnezeu a vorbit omului și el a rămas în viață. 25Dar acum, de ce să murim? Căci focul Lui cel mare ne va mistui și ne va omorî dacă vom auzi în continuare glasul Domnului, Dumnezeul nostru. 26Cine este omul care să fi auzit, ca și noi, glasul Dumnezeului cel Viu, vorbind din mijlocul focului și să trăiască? 27Apropie‑te tu și ascultă tot ceea ce Domnul, Dumnezeul nostru, va vorbi. Apoi să ne spui tot ceea ce El îți va zice, iar noi vom asculta și vom împlini.»
28Domnul a auzit cuvintele pe care mi le‑ați spus.28 Lit.: a auzit glasul cuvintelor voastre. Atunci Domnul mi‑a zis: «Am auzit cuvintele pe care ți le‑a spus poporul acesta. Tot ce au vorbit este bine. 29O, dacă inimile lor ar fi gata să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toate zilele, ca să le fie bine pe vecie, lor și fiilor lor! 30Du‑te și spune‑le: ‘Întoarceți‑vă la corturile voastre’. 31Tu însă rămâi aici cu Mine ca să‑ți dau toate poruncile, hotărârile și judecățile pe care să‑i înveți să le împlinească în țara pe care le‑o dau în stăpânire.»
32Deci vegheați ca să faceți așa cum v‑a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga. 33Să umblați în toate căile pe care vi le‑a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, ca să trăiți, să fiți fericiți și să aveți multe zile în țara pe care o veți stăpâni.
Mmaransɛm Edu No
1Mose frɛɛ Israelfoɔ nyinaa ka kyerɛɛ wɔn sɛ:
Montie mmara ne ahyɛdeɛ a mede rema mo ɛnnɛ no yie. Monsua na monni so. 2Ɛberɛ a yɛwɔ Horeb no, Awurade yɛn Onyankopɔn ne yɛn yɛɛ apam bi. 3Ɛnyɛ yɛn agyanom na Awurade ne wɔn yɛɛ apam tete no, na mmom, ɔne yɛn a yɛte ase ɛnnɛ yi na ɛyɛeɛ. 4Awurade ne mo kasaa animuanimu firi ogyaframa no mu. 5Megyinaa mo ne Awurade ntam, ɛfiri sɛ, na mosuro ogya no enti, moamforo bepɔ no. Ɔkasa kyerɛɛ me na me nso mekaa nsɛm a ɔkaeɛ no kyerɛɛ mo.
Nsɛm a ɔkaeɛ no nie:
6“Mene Awurade mo Onyankopɔn a meyii mo firii nkoasom wɔ Misraim no.
7“Monnsom onyame foforɔ biara nka me ho.
8Monnyɛ ohoni anaa biribiara a ɛsɛ adeɛ a ɛwɔ ewiem, anaa deɛ ɛwɔ asase so, anaa deɛ ɛwɔ nsuo mu, anaa deɛ ɛwɔ asase ase. 9Monnkoto ohoni biara nsom no ɛkwan biara so, na me, Awurade mo Onyankopɔn, meyɛ ninkunfoɔ. Na me ne onyame foforɔ bi nkyɛ mo dɔ a modɔ me no. Na sɛ nnipa bi bɔne a wayɛ enti metwe wɔn aso a, metwe wɔn aso kɔsi wɔn awontoatoasoɔ a wɔtan me no nyinaa so. 10Na medɔ awoɔ ntoatoasoɔ mpem a wɔdɔ me na wɔdi mʼahyɛdeɛ so.
11Mommmɔ Awurade Onyankopɔn din basabasa. Sɛ moyɛ saa a, ɔbɛbu mo fɔ.
12Monkae homeda na monni no sɛ ɛda kronkron, sɛdeɛ Awurade ahyɛ no. 13Nnansia na momfa nyɛ mo nnwuma nyinaa, 14na ɛda a ɛtɔ so nson no yɛ homeda ma Awurade Onyankopɔn. Saa ɛda no, ɛnsɛ sɛ moyɛ adwuma biara; ɛnsɛ sɛ mo mmammarima, mo mmabaa anaa mo asomfoɔ anaa mo anantwie ne mo afunumu anaa mo ahɔhoɔ yɛ adwuma biara. 15Monkae sɛ berɛ bi a atwam no na moyɛ nkoa wɔ Misraim, na Awurade, mo Onyankopɔn, nam anwanwa tumi ne tumi nnwuma so na ɔyii mo firii hɔ. Ɛno enti na Awurade mo Onyankopɔn hyɛ mo sɛ monni homeda no.
16Di wʼagya ne wo maame ni sɛdeɛ Awurade, mo Onyankopɔn, hyɛ mo no. Na ɛbɛma wo nkwa nna aware wɔ asase a Awurade wo Onyankopɔn de bɛma wo no so.
17Nni awu.
18Nsɛe awadeɛ.
19Mmɔ korɔno
20Nni wo yɔnko ho adansekurumu
21Mma wʼani mmere wo yɔnko yere. Mma wʼani mmere wo yɔnko fie anaa nʼasase anaa nʼakoa anaa nʼafenawa, ne nʼanantwie, nʼafunumu anaa biribiara a ɛyɛ wo yɔnko dea.”
22Awurade de nne kɛseɛ a ɛfiri ogyaframa no mu ka kyerɛɛ mo firii omununkum a esum kabii atwa ho ahyia mu. Nsɛm a ɔkaeɛ ara ni na ɔtwerɛɛ ne nsɛm no guu aboɔ ɛpono mmienu so na ɔde maa me.
23Motee nne no firii esum mu ɛberɛ a bepɔ no ogya redɛre framfram no, mmusuakuo mu ntuanofoɔ no nyinaa baa me nkyɛn. 24Wɔkaa sɛ, “Awurade yɛn Onyankopɔn, akyerɛ yɛn nʼanimuonyam ne ne tumi na yɛate ne nne afiri ogya mu. Ɛnnɛ, yɛahunu sɛ, sɛ Onyankopɔn ne onipa kasa koraa a, onipa tumi tena ase. 25Na afei, adɛn enti na ɛsɛ sɛ yɛwuwu? Sɛ Awurade, yɛn Onyankopɔn, kasa kyerɛ yɛn bio a, akyinnyeɛ biara nni ho sɛ yɛbɛwuwu na ogya no ahye yɛn pasaa. 26Enti, ɔkra teasefoɔ bɛtumi ate Onyankopɔn teasefoɔ no nne afiri ogyaframa no mu na watena ase anaa? 27Wo, kɔ na kɔtie deɛ Awurade yɛn Onyankopɔn no ka. Na afei, bra na bɛka biribiara a ɔka kyerɛɛ wo no kyerɛ yɛn, na yɛbɛtie na yɛadi so.”
28Awurade tee mo nne ɛberɛ a mokasa kyerɛɛ me no, Awurade ka kyerɛɛ me sɛ, “Mate nsɛm a nnipa ka kyerɛɛ wo no. Nsɛm a wɔkaaeɛ no nyinaa yɛ. 29Ao, sɛ daa wɔbɛnya akoma sɛdeɛ ɛbɛma wɔasuro me na wɔadi mʼahyɛdeɛ nyinaa so a, anka ɛbɛyɛ ama wɔn ne wɔn asefoɔ nyinaa afebɔɔ.
30“Kɔ na kɔka kyerɛ wɔn sɛ, wɔnsane mmra wɔn ntomadan mu. 31Nanso, wo deɛ, wo ne me ntena ha sɛdeɛ ɛbɛyɛ a mɛtumi de me nhyɛ ne me mmara ama wo. Wobɛkyerɛkyerɛ nnipa no sɛdeɛ wɔbɛtie wɔ asase a mede rema wɔn no so sɛ wɔn agyapadeɛ.”
32Enti, Mose ka kyerɛɛ nnipa no sɛ, “Monyɛ ɔsetie mma Awurade mo Onyankopɔn ahyɛdeɛ nyinaa, na monni ne nkyerɛkyerɛ so pɛpɛɛpɛ. 33Akwan a Awurade mo Onyankopɔn ahyɛ mo sɛ monnante so no so, monnante so. Na moatena ase nna tenten na asi mo yie wɔ asase a morebɛkɔ akɔtena so no so.”
